referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Africa

Categoria: Referat Geografie

Descriere:

Relieful.Prin simplitate si uniformitate,relieful accentuează caracterul de omogenitate al peisajului sahelian.Peste tot aici predomină formele plane,reprezentate fie prin podişuri netede,aparent suspendate deasupra împrejurimilor şi mărginite de versanţi abrupţi,fie prin câmpii joase,imense...

Varianta Printabila 


1    
       Al treilea continent ca mărime al Pămntului,avnd o suprafaţă de 30261000km pătraţi (reprezentnd 20% din suprafaţa Terrei)şi o populaţie de circa 456000000 locuitori. Este singurul dintre continente care are suprafeţe aproximativ egale n emisfera nordică şi emisfera sudică,cu un relief puţin variat,care n general ia aspectul unui podiş ntins cu altitudinea medie de 750m.Partea central-nordică a continentului este formată de cel mai ntins deşert de pe glob-Sahara.Cei mai nalţi munţi ai continentului sunt Kibo-Kilimanjaro (Tanzania), care ajunge la 6010 m.
       Punctul cel mai jos al Africii este Lage Assal (Etiopia),la 156m sub nivelul mării.n acelaşi timp,continentul este străbătut de cel mai lung fluviu din lume,Nilul-6671km.Pe teritoriul Africii s-a nregistrat la Aziziyah(Libia) temperatura de +58 grade C la 13 septembrie 1922.n nord-est există depresiunea Afar,paralelă cu ţărmul vestic al Mării Roşii,considerată ca singurul loc de pe glob unde poate fi studiată la zi deriva continentelor.
       Ca o curiozitate,notăm faptul că n Africa,n parcul natural Serengeti (Tanzania),pe o suprafaţă de 14503 km pătraţi,se află o faună bogată(circa un milion de indivizi-lei,leoparzi,elefanţi, ş.a.).n Africa se găseşte cel mai lung teleferic din lume (67km), care uneşte localităţile Moanda(Gabon) şi M’Binda(Congo).
     SAHARA.Deşert,situat n Africa,de o parte şi de alta a tropicului de nord.Se ntinde pe o suprafaţă de circa 7 milioane km pătraţi(aproximativ un sfert din Africa)de la Oceanul Atlantic,care l mărgineşte la vest,pnă la Marea Roşie,n partea de est (6000 km)şi de la munţii Atlas şi litoralul Mediteranei la 2000 km spre sud (Egipt,Libia,Tunisia,Algeria,Maroc, Mauritania, Niger Ciad, Sudan).Pe uriaşa ntindere se diferenţiază ca aspect:hamada (deşert cu sfărmături de roci, greu de străbătut);ergul (colină de nisip),care poate atinge ntre 200-500 m nălţime.

                        

       Deşertul oferă ochiului un peisaj lunar,cu munţi nalţi, colţuroşi,care răsar dintr-o imensă  masă de nisip,n continuă mişcare.Un masiv muntos,Ahaggarul sau Hoggarul,nalt de peste  3000 m,care acoperă o suprafaţă de aproape 530000km pătraţi,este situat ca o insulă n mijlocul oceanului de nisip saharian .Altitudinea deşertului variază de la 132m sub nivelul mării (oaza Kattara din Egipt )pnă la peste 3000 m(vrful Emi Koussi-3415m).Sahara este una dintre cele mai aride regiuni de pe glob.Astfel,n Tanezrouft,aflat n inima Saharei sunt copii care pnă la vrsta de 7 ani nu au ajuns să cunoască bucuria picăturilor de ploaie dect din povestirile celor vrstnici .
       n unele părţi din deşertul Libiei pot trece 10 sau chiar 11 luni fără a se ivi măcar un nor pe cer,pentru ca, n cteva minute, n aceleaşi locuri,să cadă uneori precipitaţii de 4-50mm de parcă ar ploua cu găleata.Climatul este extrem de uscat şi călduros,cu mari variaţii de temperatură,n timpul zilei .Datorită temperaturii ridicate(35-40grade C)n timpul zilei nisipurile şi pietrele pustiului ard .
       Localnicii,pentru a se putea deplasa,folosesc nişte sandale cu talpă groasă şi de două ori mai late dect laba piciorului. Noaptea,pe ntregul teritoriu al Saharei temperatura coboară sub 0 grade C.Cuvntul Sa’hra,care n limba arabă nseamnă ,,gol”,a fost folosit pentru prima dată de Ibn Abd-El-Hakem,un egiptean din secolul al IX-lea;el numea astfel deşertul Libiei.n anul l520,Leon Africanul denumeşte Sahara ntregul ţinut care n hărţile  lui Ptolomeu desemna Libia interioară..
      SAHEL.Regiune n Africa,care ocupă o suprafată de 4 milioane km pătraţi,face  tranzaţia ntre savană si pustiul Sahara, traversnd  Senegalul,Mauritania,Mali,Volta Superioara, Niger, Ciad şi partea centrală a Sudanului,pe o lungime de 6500 km. Este zona n care ierburile devin dominante,lund locul boschetelor arborescente ale savanei.ncepnd din  octombrie, şapte luni  de zile nu cade o picătură de apă.n această perioadă ierburile se usucă,pămntul crapă,multe ruri,fluvii şi lacuri
seacă.Prin despăduri,n unele cazuri,deşertul naintează cu 50 km pe an,la anii de secetă prelungită.              
       Din anul l968 Sahelul a cunoscut o secetă nentreruptă,care a provocat numeroase pierderi-sute de mii de oameni au decedat, ca şi trei milioane de vite.Numele regiunii,vine de la cuvntul arab Sahel care nseamnă ,,margine,bru periferic”.
       Sahelul se prezintă ca o regiune geografică deosebit de  originală,a cărei identitate este rezultatul complex att al interacţiunii factorilor generali şi locali,climatici,biotici şi geomorfologici,ct şi al intervenţiei tot mai active a omului asupra ntregului ecosistem .Originalitatea sa deosebită constă,nainte de orice,n situaţia de zonă intermediară, de trecere dar şi de legătură,n acelaşi timp,ntre Sahara şi savanele sudaneze.
       Clima se caracterizează prin precipitaţii foarte puţine,un sezon uscat foarte lung,care ajunge pnă la 9-10 luni pe an,ploi ce cad la intervale neregulate,aspect ce se accentuează pe măsură ce se naintează spre nord,variaţii mari de temperatură de la zi la noapte.Cantitatea de precipitaţii-elementul principal ce caracterizează Sahelul-este redusă,ea variind ntre 100 şi 500 mm pe an.Aceste precipitaţii sunt repartizate neuniform,scăznd rapid pe măsură ce se naintează spre nord.Scăderea precipitaţiilor este mai evidentă pe coasta atlantică.
       Relieful.Prin simplitate si uniformitate,relieful accentuează caracterul de omogenitate al peisajului sahelian.Peste tot aici predomină formele plane,reprezentate fie prin podişuri netede,aparent suspendate deasupra mprejurimilor şi mărginite de versanţi abrupţi,fie prin cmpii joase,imense.
       Ca şi n cea mai mare parte a Africii,orizontalitatea domină şi relieful sahelian.Deseori această trăsatură este subliniată şi mai mult de un fel de cruste,feruginoase,aidoma unor imense carapace, ce acoperă la suprafaţă formele reliefului respectiv.
       Podişurile sunt formate,de obicei,din straturi groase, orizontale, de gresii.Din această cauză ele sunt  joase, plate, nedepăşind cteva sute de metri.Doar versanţii lor sunt abrupţi,ceea ce le dă aspectul  unor fortificaţii naturale.Asa sunt Tagant,Assaba sau Adrar in Mauritania ori Bandiagara in  Mali.
       Podişurilor li se opun  regiunile joase,cmpiile nesfrşite şi monotone.Foste bazine marine,umplute de sedimente şi acoperite la suprafaţă de o mantă groasă de nisip,aşa cum sunt n  bazinul Senegalului,al Nigerului sau Ciadului,ele mpart n  prezent,vaste regiuni joase,depresionare.Totuşi,n mare parte,cmpiile respective prezintă valuri de dune modelate de vnturi,parţial fixate de vegetaţie.Dunele fixate,numite şi ,,qoz”,sunt o prezenţă caracteristică a morfologiei ntregii regiuni sahaliene.Ele au un mare avantaj practic fiind uşor de lucrat.De alt fel,datorită aridităţii climatice şi uniformităţii reliefului,n Sahel,nu există decat soluri sărace:nisipoase n partea nordică şi ceva mai evoluate,dar cu conţinut ridicat de săruri feroase n sud.Din acestă cauză apare o uşoara tendinţă  a creşterii fertilităţii solului de  la nord la sud..
       Cu toată fragilitatea lor, solurile saheliene permit,n mod normal,creşterea unui anumit covor vegetal,ceea ce nu se ntampla peste tot in  Sahara.Prin prezenţa nvelişului vegetal, orict de sărăcăcios ar fi el,Sahelul prefigurează savana,care se dezvoltă nsă,ceva mai la sud.Totodată,tipul de vegetaţie de aici este elementul care marcheaza vizual  Sahelul şi,alături de climă şi relief,l defineşte ca o zonă biogeografică cu trăsături proprii.
       Sahelul este domeniul aşa-numitei ”stepe cu tufişuri ierboase”, cum i se spune  frecvent n literatura  de specialitate, de fapt o formă degradată a savanei propriu-zise.i sunt caracteristice”tufele”de graminee rezistente şi aspre,precum şi arbuştii cu rădăcini  lungi,ntre care salcmul african(acacia)este aproape un simbol.O trăsătura esenţială a covorului vegetal sahelian este discontinuitatea lui.Tufele de  ierburi sunt despărţite de suprafeţe mari de sol gol.Ca urmare,focul nu se prea poate propaga de la o tufă  la alta.
       La prima vedere,zona saheliană pare monotona,aceleaşi ierburi şi tufişuri mărunte despărţite de spatii nisipoase,goale,ct vezi cu ochii.Mai degrabă pare a fi o păşune săracă,dar nesfrşita.De altfel,deseori,cercetătorii subliniază,tocmai acest aspect:identitatea aproape perfectă ntre Sahel şi păşunea  din sudul Saharei.
       Sahelul este una din regiunile africane puţin generoase n apă. Comparativ cu Sahara,aici,apa este mai prezentă cantitativ şi sub forme mai diverse.Cel putin n “anii ploiosi”, cantitatea de precipitaţii ajunge n sudul Sahelului pnă la 500-550 mm anual. n afara precipitaţiilor,n Sahel apa poate fi ntalnita n bălţi ,numai temporar,n lacuri şi fluvii,n mod permanent,şi sub  nisipuri,ca apă freatică.
       Ploile asigură o bună parte din nevoile Sahelului,dar numai atta timp ct plouă sau pnă ce apa nu se infiltreză sub nisipuri.Oricum,ploile sunt o sursa de apa pentru Sahel, reprezentnd de fapt,evenimentul esenţial n cursul unui an; deasemenea, ele constituie o caracteristică a Sahelului n comparaţie cu Sahara,unde au un caracter cu totul accidental.De altfel,se şi spune ca acolo de unde ncep ploile,ncepe şi Sahelul.
       Cnd plouă n Sahel,apa cade n picături mari,repezi şi de scurta durată.Ea se scurge n timp de cteva zile sau numai ore,n şuvoaie puternice,pe vaile uedurilor şi dispare sub stratul de nisip al acestor văi,care n restul anului sunt seci.Uneori ploaia abia umezeşte nisipul pe 2-3  cm grosime,iar alteori picăturile de ploaie nici măcar nu reuşesc să-l atingă evaporndu-se chiar n aer,la cţiva cm deasupra solului.
      
1 Resurse importante de apă potabilă,n Sahel,sunt doar cele sub forma de pnze freatice ori cele din fluvii si lacuri permanente.
       APA DE SUB NISIPURI.Cnd nu se află pe văile unor ruri sau pe malul unor lacuri permanente,sahalienii folosesc pentru băut,la pregătitul ceaiului sau adăpatul animalelor,apa obţinută din pnza freatică,aflată la adncimi diferite sub nisipuri.La aceste ape se ajunge săpnd puţuri,uneori de zeci de metri adncime.De obicei,gura puţurilor nu este consolidată şi nici ferită de nnisipare.De aceea,ele trebuie supravegheate n permanenţă şi ntreţinute n stare bună.De fapt,supravegherea lor mai are şi un alt scop şi anume să nu fie folosite de alţi locuitori dect cei care sunt proprietarii lui.Aici,ca şi n Sahara, proprietatea asupra apei s-a disputat dintotdeauna,ea fiind o cauză permanentă a deselor rafuieli dintre populaţii nomade vecine,dar mai ales dintre crescătorii nomazi de animale şi agricultori.
       Apa n Sahel se consumă cu multa zgrcenie,aproape numai n scopuri alimentare,picătură cu picătură.Oamenii Saharei şi ai  Sahelului au nvăţat de-a lungul timpului,să-şi limiteze pe ct posibil consumul de apă la strictul necesar.Şi-au impus restricţii severe ce aveau să devină,n timp,l4 legi nescrise ale comportamentului fiecăruia.
       Uscăciunea aerului n Sahel este att de mare nct sahelianul,care este,fără exepţie,uscativ si ponderat n fire şi mişcări,nu transpiră mai niciodata,mai ales n lunile de primăvară, cnd bntuie furtunile de nisip şi uscăciunea aerului ajunge la maximum.
       Aerul fierbinte şi uscat,dar mai ales vnturile ncărcate cu particule fine de nisip biciuiesc fără milă faţa,minile,corpul şi mbrăcămintea.Tocmai de aceea şi localnicii poartă o mbrăcăminte adecvată,functională,aşa-numitul ‘bubu’(boubou),un fel de togă romană din ţesături de bumbac(damasc,de preferinţă),lejeră,dar ndeajuns să răcoare ziua şi de caldă,noaptea.
       n consumul extrem de chibzuit  de apă,sahalienii şi-au adaptat,de-a lungul lor existenţe,şi regimul alimentar şi de muncă.Efortul fizic,n mijlocul zilei,cnd aerul este fierbinte,se reduce pe ct posibil ori se exclude pentru a   evita orice pierdere de energie şi,n consecinţă,orice consum sporit de apă.
       FLUVII SI LACURI.Sahelul poate fi considerat,pe  bună dreptate,un fel de spaţiu-limită,unde apele curgătoare şi pierd caracterul permanent,devenind din cauza ariditătii ape temporare. Marile fluvii care vin din regiuni mai sudice bogate n apă(Niger,Senegal,Sari,Logone)se arcuiesc n cuprinsul Sahelului,parcă lovindu-se de o barieră invizibila,căutnd n final alte drumuri de ntoarcere sau pierzndu-şi apele n lacuri cu suprafeţe nestatornice.Există nsă şi o exceptie,Nilul,care reuşeşte să-l străbată de la sud spre nord,traversnd n continuare chiar şi Sahara cea  de temut.
       Aceste bazine hidrografice sunt pentru Sahel ariile de concentrare ale vieţii si civilizaţiei,fiecare nsă cu unele particularităţi rezultate n cea mai mare parte din nsăşi caracteristicile lor geografice.Deşi seamănă ntre ele,fiecare n felul său şi are propria istorie si geografie.De  la vest la est acestea sunt:Senegalul,Nigerul,lacul Ciad si Nilul.
       Secretele ultimului deceniu,faţa de cele de mai nainte,au avut,nsa,consecinţele mult mai grave asupra ntregului Sahel.Ele au creat o insuficienţă cronică de precipitaţii şi au lungit perioada de ariditate absoluta.Ca urmare, au generat foamete,care a cuprins toată populaţia,lipsa unei asistente alimentare organizate condamnnd-o la emigraţie sau la moarte.Situaţia nu poate fi explicată obligatoriu printr-o tendinţă de desertificare continuă a regiunii.Este  adevărat că botaniştii,agrostologii(specialişti n domeniul păşunilor naturale) şi mai ales ecologii semnalează o degradare a vegetaţiei,o modificare a calităţii păşunilor naturale şi,n ansamblu,un avans al Saharei asupra Sahelului.
       Dacă dezvoltarea recentă a oraşelor sahaliene nu este străină de  intensificarea procesului de deşertificare,la rndul lor şi ele sunt puternic afectate de acesta.Creşterea numărului populaţiei urbane şi mai ales gradul ei de concentrare n oraşe tot mai mari a provocat o cerere  ridicată de resurse şi n special de energie şi apă,ceea ce s-a concretizat ntr-o presiune tot mai puternică asupra teritoriului din imediata apropiere a oraşelor respective. Intensificarea procesului de urbanizare şi impactul asupra cadrului ecologic,manifestat printr-o agravare a dezechilibrului şi a aridităţii teritoriilor urbane şi a imprejurimilor este foarte bine ilustrată n nsăşi capitala Republicii Sudan.
       VOCAŢIA PASTORALĂ A SAHELULUI.Una din caracteristicile fundamentale  ale Sahelului o constituie  apartenenţa lui concomitenta la două lumi fundamental deosebite,att ca natură,ct şi  ca tip de economie.Datorită aridităţii sale excesive,Sahelul de Nord formează,mpreună cu Sahara,o lume dură,la limita existenţei,cu paşuni extrem de sărace,cu o acută lipsă de apă.Spre  sud,nsa,prezenţa unor  păşuni din ce n ce mai productive nlesneşte creşterea bovinelor, iar umiditatea mai ridicată oferă şi posibilitatea practicării culturilor agricole,care satisfac ntr-o anumită măsură consumul local.
       n ansamblu,Sahelul este cu precădere un domeniu pastoral, chiar dacă n văile fluviilor Nil,Senegal,Niger,Lagone şi Sari s-a dezvoltat o agricultura cu caracter n general extensiv.Vocaţia pastorală a fost şi rămne  aici modalitatea cea mai adecvata de utilizare raţională a unor resurse naturale vegetale limitate.
       Creşterea bovinelor.n partea de nord a Sahelului,creşterea extensivă a animalelor,practicată de nomazii saharo-sahelieni (mauri,tuaregi şi tubu)este singura modalitate de a pune n valoare păşunile respective,dar mai ales principala sursă de asigurare a existenţei celor cteva milioane de oameni.
       Agricultura Sahelului se bazează de tehnici de lucru specifice.Se foloseşte hrleţul,unealta potrivită condiţiilor de sol nisipos sau uşor argilos.Roata şi plugul au ajuns n Sahel doar n ultimele decenii,n perimetrele unde se practică o agricultură mai modernă.Acolo unde există un covor vegetal mai consistent se practică,la fel ca n savană,incendierea brusei,n scopul curăţirii ct şi ngrăşării terenului.n văile apelor mari se fac culturi n nămolul lăsat de apele revărsate,după una sau mai multe recolte,pămntul fiind lăsat necultivat pentru a se reface. n general,nu se aplică nici un fel de ngrăşăminte solului.
       n partea sudică,ceva mai umedă a Sahelului,este cultivată niebe,un fel de fasole colorată,cu boabe foarte mari.Deasemenea se cultivă pepenii verzi,dar care nu ajung nici pe departe la dimensiunile şi la calitaţile celor care cresc n zona mediteraneană sau la noi.n Sahel aproape nu exista livezi de pomi fructiferi.Totuşi,n sud,mai ales n Mali şi Senegal ,se dezvoltă  bine mangotierul,cu fructul său renumitul mango.n Niger,populaţia cultivă şi azi sorg şi mei.Deasemenea se mai cultivă arahidele,maniocul,ardeiul iute,tutunul,orezul şi fasolea.
       RESURSE NATURALE SAHELIENE.Natura Sahelului nu şi-a răsfăţat locuitorii nici cu destulă apă,nici cu vegetaţie bogată şi nici cu bogăţii minerale usor de exploatat.Mai mult timp s-a spus că ţările Sahelului sunt sărace,că nu  ar dispune de resurse naturale. n realitate subsolul sahelian ascunde,conform cercetărilor geologice mai recente,multe bogaţii.
       Timp de secole,Sahelul a fost cunoscut mai ales prin două resurse minerale,aurul şi sarea,dar şi prin altele,mai puţin importante, vegetale –guma,indigoul,sau animale-fildesul.Sarea s-a exploatat şi continuă să se exploateze n multe zone.Dintre cele mai cunoscute amintim salinele din Ciad,Niger şi din Mauritania.
       Populaţia Sahelului,ca şi n alte regiuni ale Africii,are şi şi menţine o natalitate foarte ridicată,mai ales n  cazul populaţiilor sedentare.n general,natalitatea ajunge aici la 50% şi chiar depăşeşte aceste valori,sitund Sahelul,ca şi ntreaga Africa printre regiunile geografice ale  Terrei cu cele mai mari valori ale natalităţii.Populaţia Sahelului este extrem de tnără,apropape 40%din totalul ei fiind constituită din tineri sub l5 ani.
       Viaţa dură,bolile şi subnutriţia,calamităţile naturale fac ca durata medie a vieţii oamenilor din acestă parte a Africii să fie redusă,de cele mai multe ori sub 35-40 ani.Un sahelian trăieşte, de obicei,doar jumătate din vrsta pe care o ajunge un european.Bine-nţeles că nu deprinderile alimentare sunt principalii factori a subnutriţiei populaţiei Sahelului dar,alături de alte cauze,ele perpetuează uneori  o alimentaţie destul de deficitară.n prezent,ca şi cu secole n urmă,se mănncă un singur fel de mncare,terciul de cereale sau de tuberculi ori carorte,ceea ce duce la o lipsă permanentă de proteine n regimul alimentar şi,n consecinţă,.la subnutritie.
       UN MOZAIC  ETNIC ŞI LINGVISTIC.Asemănător ntregului continent african,Sahelul este un adevărat mozaic de populaţii,căruia i corespund ,fără o suprapunere identică nsa,un mozaic lingvistic şi altul religios.Prin Sahel trece linia de demarcaţie dintre două mari categorii de rase:indo-europeană, reprezentată de subgrupa  hamito-semiticaq a populaţiilor berbera şi araba,şi negroida,alcătuita din tipul senegalez,nigerian şi ciadian.n nord,coexista arabo-berberii,iar n sud diverse grupe nrudite de populaţii negroide.
       n Sahel,convieţuirea milenară a attor populaţii a dus  la apariţia mai multor grupe etnice şi lingvistice de tranziţie,n care se identifică,nsa,trăsături caracteristice celor două populaţii principale.Aşa  sunt peulii,bambara şi alţii.
       Sahelul este şi un veritabil mozaic lingvistic,n care,nsă,araba,franceza şi engleza sunt limbile oficiale sau de lucru cele mai utilizabile.
       Dincolo de diversitatea etnică sau lingvistică,populaţia Sahelului şi  are  identitatea culturală şi socială proprie, născută dintr-o convieţuire ndelungată n ansamblul condiţiilor specefice acestor locuri.n ea rezidă una din resursele  dezvoltării nsăşi a regiunii.Cu att mai mult,ea trebuie să devină o chezăşie a depăşirii unor stări de conflict şi de competiţie etnică şi politică,prezentă ncă,din păcate,n unele părţi ale spaţiului sahelo-sudanez şi saharian (Ciad, Nigeria, Sudan ş.a.).
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica