referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Continente disparute

Categoria: Referat Geografie

Descriere:

J. Churchward a călătorit mult pentru a aduna dovezi în sprijinul teoriilor sale: Insulele Caroline, Tibet, regiuni din Asia Centrală, Egypt, Siberia, Noua Zeenlandă, Samoa,Tahiti, Yucatan, Birmania, Polinezia, Miconezia, etc. au fost străbătue. Peste tot a studiat scrierile vechi dscoperite în acele locuri, civilizaţia băstinasă si traditiile ei, monumentele arhitectonice vechi si tot ce tinea de trecutul îndepărtat...

Varianta Printabila 


1

Continente disparute

 

          Nimic din ceea ce ne nconjoar nu a rmas necercetat omului: pmntul pe care clcm, mruntaiele pmntului, aerul, cerul, atmosfera terestr, spaiul cosmic, etc. Deci cu att mai mult nu puteau rmne n afara cercetrilor apele pmntului. Apa oceanelor dar si ceea ce este sub ap a suscitat ineteresul oamenilor de stiin . Cu att mai mult cu ct din cele mai vechi timpuri, legende si mituri vorbesc despre pmnturi disprute sub apele oceanelor Pacific si Atlantic.

          Pe cuprinsul Oceanului Pacific nu mai exist astzi locuri necercetate, pn si cele mai mici petice de pmnt au fost identificate, localizate (n raport cu ecuatorul si meridianul zero), msurate, studiate ( din toate punctele de vedere: origine, faun, flor, clim, s.a.m.d). Si totusi, mai exist astzi pe insulele celui mai mare ocean al Terei, probleme nelmurite, controversate care duc la confruntri si chiar dispute ntre specialistii care si susin diferite puncte de vedere, ipoteze, teorii. Una din aceste probleme este cea  a migraiilor : de unde au venit locuitorii insulelor aflate n bazinele rsritean si central ale Pacificului? Dinspre apus, din Polinezia sau dinspre rsrit dinspre coastele Americii de Sud? Din studierea acestor probleme s-au nscut cam 30 de ipoteze, bazate pe cercetri si descopreiri arheologice, antropologice, etnografice, oceanografice, ba chiar studierea ambarcaiunilor cu baloansoar polineziene si a plutelor din lemn de balsa preincase. n aceste discutii s-a tinut seama de o lucrare veche a unui oarecare James Churchward, ce nu prea a fost luat n seam la vremea ei, desi necesitase trei decenii de studiu (1870-1900), lucrare care avansa ideea c acesti locuitori nu veniser de nicieri ci erau urmasii adevrailor bstinasi care se aflau aici, acum 50 000 de ani pe un ntins continent numit MU, continent care a fost nghiit de apele oceanului n urma unui cataclism de proporii. Marele continent avea o viat fericit, locuitorii si, n numr de milioane (64 000 000-spune cercettorul), formau triburi sau popoare, aflate sub aceeai conducere. Conductorul se numea Ra Mu iar Imperiul se chema Imperiul Soarelui. Locuitorii erau marinari priceputi si navigatori ndrznei, cutrierau mrile si oceanele de la est la vest si de la nord la sud, orasele (7 principale) erau civilizate, foarte dezvoltate, cu constructii megalitice. Negotul, comertul nfloreau.

          Pornind de la lucrrile si descrierile lui J. Churchward ( curtate de lirismul si fantezia proprii scriitorului), se pune ntrebarea dac aceasta poate fi un punct de plecare demn de luat n seam pentru cercetarea existenei continentului scufundat, creia cercettori i-au dat numele de Pacifida.

J. Churchward a cltorit mult pentru a aduna dovezi n sprijinul teoriilor sale: Insulele Caroline, Tibet, regiuni din Asia Central, Egypt, Siberia, Noua Zeenland, Samoa,Tahiti, Yucatan, Birmania, Polinezia, Miconezia, etc. au fost strbtue. Peste tot a studiat scrierile vechi dscoperite n acele locuri, civilizaia bstinas si traditiile ei, monumentele arhitectonice vechi si tot ce tinea de trecutul ndeprtat.

          n favoarea existenei cataclismului care a dus la pieirea continentului Pacifida (tara Mu - denumirea lui Churchward) sunt cataclismele reale, petrecute n vremurile istorice, dar niciodat de asa mare amploare si nu n bzainul rsritean al Pacificului ci n cel vestic, zon bogat n activittae vulcanic si miscri tectonice. De exemplu uriasa eruptie a vulcanului Rakata de pe insula Krakatoa, n 1883, care a fcut peste 40 000 de victime(nu se cunoaste exact) iar unda de soc a fcut ocolul Pmntului, fiind resimit n toat lumea (viteza ei fiind de 328metri/secund); sau cataclismul care n 1923 a fcut 143 000 victime la Tokio si Yokohama, sau tsunami (val seismic) care  n 1775 a fcut 60 000 de victime la Lisabona.

          n argumentatia existentei Pacifidei datele furnizate de geologie ocup un loc important. Studiile geologice-geografice nu au infirmat dar nici nu au dovedit existena acestui continent. Dar n zona din aproierea Insulei Pastelui (insul ce a strnit cel mai mere interes oamenilor de ttiint din toate puncetele de vedere) o expeditie oceanografic sovietic a constat c pe o raz de 6000m adncimea medie a apelor nu depseste 150 de metri si chiar c ea constituie partea cea mai nalt a unui lan muntos de origine vulcanic. Multi specialisti  sustin c au exiat dou sau mai multe uriase ntinderi continentale rmsie ale unui continent mai vechi care se ntindea din largul coatelor Asiei pn n Insula Pastelui. Alii c ar fi vorba de trei continente: Hawiada, Pacifida de Est si Pacifida de Vest. Cercetrile efectuate de geologi ntreprinse cu mijloacele moderne ale stiinei deschid nc multe fronturi de investigatie, n domeniul fenomenelor tectonice, vulcanice, etc, toate legate ntr-un fel sau altul de aspectul geologic-geografic al problemei Pacifidei. Nici aspectul istorico-etnografic legat de existena oamenilor pe continentul sau continentele pacifide, eventualele urme materile lsate de aceasta n procesul complex al dezvoltrii nu a fost ignorat. Studiul arheologic si etnografic al unor arhipelaguri din Polinezia, Maleezia, Oceania, n deosbi a Insulei Pastelui a dus la o seam de concluzii interesante dar niciuna nu a dus la certitudini ci mai degrab au deschis noi piste de cercetare. Tainele Insulei Pastelui (printre care tblitele cu scrierea rongo-rongo nedescifrat, mormintele acoperite cu platforme (numite Ahu), nuntru crora au fost gsite schelete cu aspect nemaintnit astzi pe insul, statuile gigantice) rmase nc n studiu ca si studierea altei ipoteze privind migraia populaiei ctre Oceania si anume a pupulatiilor de pe coastele Americii de Sud (eventual Peru) sunt nc probleme ce preocup specialisti din toate domeniile: oceanografi, istorici, lingvisti, antropologi, etnografi, arheologi, etc.

          Poate nu este departe vremea cnd toate aceste probleme se vor lmuri si misterele Insulei celor 1000 de enigme (Insula Pastelui) si a celorlate insule ale Pacificului vor fi dezlegate.

          Dac studierea Pacificului si cutarea dovezilor existentei Pacifidei a entuziasmat si a canalizat atta energie a specialistilor de tot felul acelasi lucru se poate spune si despre cercetrile fcute pentru a dovedi existenta unui continent scufundat sub apele Oceanului Atlantic ba chiar si mai mult dect att.

          S-a scris att de mult si de variat despre Atlantida nct nssi preocuparea despre existenta ei ocup un loc n istoria universal a culturii. n ciuda esecurilor la care au dus cercetrile referitoare la dovezile materiale ale acestui continent curiozitatea general asupra acestei probleme se menine cu tenacitate. Lumea doreste s cunoasc datele problemei, iscusina ncercrilor de a o rezolva, chiar dac soluia definitiv nu-i va putea fi oferit prea curnd sau poate niciodat.

          Pentru prima oar s-a relatat despre existena continentul disprut n apele Atlanticului, n dou din Dialogurile lui Platon -Timeu (Timaios) si Critias. De atunci pn astzi au aprut zeci de mii de lucrri tiinifice si beletristice, articole mai ample sau simple eseuri, dintre care cteva mii sunt studii consacrate n ntregime acestei probleme.

          Filozoful grec Platon a consemnat n operele sale o stranie legend despre un continent cu numele Atlantida, disprut n vremuri strvechi, sub apele Atlanticului. n dialogul Timaois, dilog imaginat ntre patru personaje : Socrate, maestrul autorului, Timaios din Locri, filozof pitagoreic, Hermocrates strateg siracuzan exilat si Critias cel Tnr, poet si istoric atenian, Platon l pune pe acesta din urm s intervin cu povestea Atlantidei pe care Critias ar fi auzit-o de la bunicul su, Critias cel Btrn, care la rndul su o deinea de la un strbunic, Dropides care si acesta o stia de la ruda sa nteleptul legiuitor Solon, cruia n sfrsit i-o spusese un venerabil preot egiptean din Sais, pe temeiul unor strvechi mrturii hieroglifice; anume: cu 9000 de ani n urm, strmosii atenienilor ar fi dus un rzboi glorios pentru aprarea lumii din jurul Mediteranei, ameninat de invazia locuitorilor Atlantidei, o insul de la apus de Coloanele lui Hercules ( strmtoarea Gibraltar) care era „mai mare dect Libia (Africa) si Asia (Asia Mic) la un loc“. Dar curnd dup aceea s-ar fi produs un cataclism, „cu potopuri si cutremure  de pmnt“, care a nghiit continentul „ntr-o singur zi si o noapte de urgie“.

          ntr-un alt dialog, Critias, consacrat numai acestei legende, Platon revine si l pune pe interlocutor s descrie mai cu lux de amnunte, conflictul dintre atenieni si atlanti, precum si informatii despre Atlantida: aspectul geografic, bogtiile ei, organizarea social a locuitorilor, civilizaia lor, etc. Dar lucrarea, ultima pe care a scris-o Platon se ncheie brusc, n mijlocul unei fraze.

          Pn la Platon nici un alt autor antic nu a pomenit nimic despre existena acestui pmnt iar autorii postplatonici care au amintit acest lucru nu au adus nimic nou. Multi filozofi neoplatonici au contestat aceast legend, spunnd c este o fictiune literar, o alegorie a luptei dintre idei abstracte. Printre cei care au socotit-o o inventie imginar se numr si Aristotel care a fost timp de 26 de ani elevul lui Platon.

          Fapt este c ideea lui Platon despre existena unui pmnt dincolo de Coloanele lui Hercules nu era strin de o idee popular foarte rspndit n lumea veche. Din experieta navigatorilor fenicieni si cartaginezi, care merseser de multe ori pe coastele atlantice ale Europie si Africii, cu tot secretul care l pstrau asupra acestor incursiuni, s-au aflat destule stiri drespre interiorul deprtat al oceanului. Si probabil corbierii greci s-au aventurat pe urmele lor si au ajuns pn n Insulele Canare sau poate cine stie mai departe.  

          

1 Cea mai mare parte a scrierilor despre Atlantida au aprut dup descoperirea Americii. n antichitate problema nu se putea pune din lips de date. Dar dup descoperirea Americii, cnd ambele trmuri ale Atlanticului au putut fi cunoscute, ca de altfel si multele insule din largul su legenda platonic despre scufundarea unui continent sub apele Atlanticului a reaprut cu si mai mare putere si spiritele nflcrate au nceput s-i caute un temei real. Prima lucrare cu caracter stiintific aprut este Mundus subterranus, a enciclopedicului savant iezuit Athanasius Kircher, n 1665, care cuta Atlantida sub Marea Sargasselor, al crui imens spatiu acoperit cu vegetatie plutitoare ddea impresia unui uscat inundat.

          S-au emis multe ipoteze n privinta localizrii Atlantidei.

Una din ipotezele pziiei geografice a  Atlantidei ar fi c aceasta a fost situat n Creta minoic. Cel dinti care a relatat aceast idee a fost un oarecare K.J. Frost la nceputul secolului XX, n articolul Continentul disprut  aprut n ziarul Time. Argumentele aduse  aratu c spturile recente efectuate n Creta duc la reconsi-derarea ntregii istorii a Mediteranei. n articol, se spune c n Egiptul din timpul dinastiei a XVIII-lea (perioada la care se referea preotul egiptean), n epoca n care Theba se afla la apogeul gloriei, Creta era un vast imperiu. Ea domina insulele grecesti iar prin relaiile comerciale influenta sa se ntindea din nordul Adriaticei pn la Tell-el-Amarna, si din Sicilia pn n Siria. Comertul maritim ntre Europa, Asia si Africa era n minile cretanilor. Civilizatia minoic, prin excelent medite-ranean se  deosebea de cea din Egipt si Orient, ea fiind din multe puncte de vedere de un modernism izbitor. Dezvoltarea deosebit a Cretei, bogia ei, legenda le atribuie fr ndoial forei maritime si comerciale a domniei lui Minos.

Regatul minoic a fost n antichitate un stat putrenic, unit, destul de izolat de celelate naiuni astfel nct putea prea un continent aparte, cu caracteristici proprii.

Astfel cnd acesta  a deczut subit, chiar n momentul cnd prea mai puternic, cnd Cnossosul si orasele aliate au fost lovite n puterea lor maritim si comercial, ti ddea impresia c a fost nghitit de apa mrii, ca n povestea Atlantidei. Mai departe articolul spune c povestea Atlantidei asa cum o descrie Critias cel tnr are trsturi minoice. 

Ipoteza avansat de Frost a fost mbrisat si de alti  cercetrori dar ea capt o semnificaie istoric numai dac se accept „coninutul ei egiptean“.

Desi vechile inscriptii egiptene erau srace n date geografice totusi mai gsim unele date, ce-i drept sumare, de interes istoric si geografic. Astfel ntr-un document egiptean din secolul al III-lea .en. se mentioneaz prima oar numele de Keftiu, pe care unii cercettori l identific cu Creta, precum  si despre nite insule aflate n mijlocul Mrii Verzi (Mediterana). Cercettorul Luce arat c informatorii lui Solon i-au zugrvit o imagine amestecat despre relaiile egipto-egeene, docu-mente presrate cu amnunte din scrieri pe care nu le avem. Mai trziu numele de Keftiu dispare din documentele egiptene, periaod ce corespunde cu catastrofa de pe insula Terra, eruptia uria a unui vulcan care a creat valuri enorme si cutremure de pmnt.

J.V. Luce a preluat ipoteza minoic a Atlantidei si a dezvoltat-o  potrivit cu cercetrile arheologice moderne. Argumnetaia lui desi logic este foarte complicat si neoncludent. ns lucrrile arheologice din anii ’40 efectuate de un arheolog grec au artat c distrugerea regatului minoic nu s-a fcut de ctre niste invadatori strini, asa cum se avansa ideea n scrierile antice  ci dipariia lui se datoreaz unor uriase eruptii vulcanice (probabil catastrofa de pe Terra, insul situat la 120 km distant) cum artau gropile  pline de roci vulcanice si piatr ponce, deplasate sub actiunea unei cantitti mari de ap.

Dac insula Atlantis a fost Creta, distrus de erupia de pe Terra, atunci cronologia lui Platon este infirmat si  scufundarea Atlantidei a avut loc cu trei milenii si jumtate n urm, nu cu 11 sau 12., atunci cnd Taurul Mrii a fost trimis s distrug regatul lui Minos si s-l pedepseasc, dup cum spune legenda.

Adversarii ipotezei minoice sunt numerosi prin faptul c majoritatea atlanto-logilor nclin s acorde credibilitate lui Platon, att n ceea ce priveste cronologia, ct si situarea ei n Atlantic dincolo de Coloanele lui Hercules, insul de la care spune, Platon „se deschidea navigatorilor accesul spre alte insule, iar de la acele insule spre ntreg continentul opus“. Aceast afirmatie ar putea dovedi c Platon stia de existenta Americii.

Astfel atentia geografilor a fost atras de grupurile de insule ale Macaroneziei din dreptul Africii, (Canare, Madeira, Azore, insulele Capului Vrerde) si ale Antilelor si Bermudelor din fata Americii, care dau impresia rmsitelor marginale ale unui continent scufundat. Din lips de dovezi convingtoare, de ordin geologic, aceast ipotez a fost abandonat la sfritul secolului al XIX-lea, dar reluat dup al doilea rzboi mondial cu mijloacele perfecionate ale tiinei moderne.

Dintre cele cinci grupuri de insule menionate, Insulele Canare, cunoscute din antichitate,  au strnit un interes deosebit pentru c datele geografice si paleografice artau c ele fac parte dintr-un bloc continental care s-a scufundat ntr-un trecut nu prea ndeprtat, apoi sunt singurele insule unde s-a descoperit populatie autohton – guansii–  exterminat sau asimilat acum vreo cinci secole de cuceritori, populaie a crei origine nu este nc lmurit. Guanii aveau o mare aversiune fa de ocean, ciudat la un popor insular, pe care muli specialiti  o explic ca groaza fa de ceva ce s-a ntmplat n vremuri strvechi, din cauza unui catclism .

Etnologii, antropologii, arheologii nu au ajuns la ceva concludent desi datele materiale nu lipsesc; nici filologii, care au studiat limba si scrierea guans nu pot da un rspuns. Ipoteza c guansii ar fi urmasii vechilor atlanti nu a fost nici dovedit nici infirmat desi o mulime de expeditii stiintifice s-au perindat prin Insulele Canare si nimic nu prea a rmas necercetat.

n ncercarea de a localiza asezarea geografic folosind textul lui Platon, multi atlantologi se refer la unica indicaie mai precis continut n dialogul Critias, si anume ..., celui mare i-a dat un nume de la care a primit denumirea si ntreaga insul si marea, numit Atlantic, cci numle ntiului fiu, era Atlas. Celuilat geamn i-a revenit ... partea de la marginea insulei, n preajma Coloanelor lui Hercules, ... care se numeste astzi Gadeira... . Acet nume a fost dat ulterior ntregului tinut“. Conform acestei informatii Gadeira sau Gadir se recunoaste n orasul Cadiz (n golful atlantic Cadiz, Anadaluzia spaniol), ntemeiat de fenicieni n jurul anului 1100 .e.n. n apropierea Gadirului se afla vechiul Tartessos care nu a fost nc localizat.

n lipsa dovezilor arheologice, pentru analiza valabilitii argumetelor n favoarea identificrii Tartessosului cu Atlantis s-a apelat la scrierile antice. Toate izvoarele localizeaz Tartessosul n Baetica (Andaluzia)  n apropierea unor bogate zcminte de cupru. Printre bogtiile Tartessosului se numrau purpura (substan de culoare rosuie violacee, extras din anumite specii de moluste), zcminte de aur, argint, cositir. Locuitori stiau si s prelucreze metalele.

Bogtia Atlantidei era att  de mare, spun Platon, c nici un alt stat nu a mai atins asa o stare nfloritoare nici aninte si nici  dup pieiresa sa. Iar Tartessosul era unul dintre cele mai bogate orase ale Europei.

Muli cercettori consider c locuitorii acestui oras  erau de origine etrusc.

Toate studiile si cercetrile fcute nu au dus, evident, la lucruri certe.

Istorici si arheologi spanioli continu cercetrile ncepute cu decenii n urm. Spturile scot la iveal numeroase piese, unele de origine greceasc, altele cartagineze, dar si statuete si bijuterii tartasiene care dovedesc c Tartessos a fost nu numai un oras infloritor dar chiar centrul unui regat mare si foarte puternic.

Cercetrile care s-au nterprins n sud-vestul  Peninsulei Iberice nu au dus la descoperirea Tartessosului, si nici n-a demonstrat existenta Atlantidei, dar a confirmat multe dintre cele scrise de autori antici de prestigiu (Hesiod, Strabon, Pliniu, etc) sau textele mai mult sau mai putin legendare (Biblia, Homer).

Acestea sunt cteva dintre ipotezele emise n legtur cu Atlantida, ipoteze n favoarea crora au fost aduse multe argumente, care au necesitat mult munc de cercetare, de-a lungul a zeci, chiar sute de ani. Problema este departe de a fi rezolvat. Mitul Atlantidei a inspirat si muli scriitori dintre care amintim pe Jules Verne si Lev Tolstoi. Dar interesul strnit printre oamenii de stiinrt a determinat cercetri serioase n multe domenii (istorie, oceanografie, etnografie, geologie, antropologie, filologie, etc), care au dus la rezultate remarcabile. Este drept c Atlantida nu a fost ns descoperit dar cine stie, nu este departe ziua cnd toate misterele vor fi elucidate pe baza unor noi date care vor apare si enigma multisecualr a acestui pmnt legendar va fi rezolvat.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica