referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Surub M30x1.5 - proiect

Categoria: Referat Fizica

Descriere:

Dacă adaosul este prea mic se poate întâmpla ca neregularităţi, oxizi şi crustele dure existente pe suprafaţa semifabricatului să nu se înlăture scule aşchietoare. Dacă dimpotrivă, adaosul de prelucrare este prea mare atunci, consumă în plus energie, material, timp şi scule aşchietoare şi scula va rezulta la un preţ mai mare...

Varianta Printabila 


1 GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIAL
APOR PETER
str. Apor Peter, nr. 1, Tg. Secuiesc
jud. Covasna    
PROIECT
EXAMEN DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ
NIVEL II
- sesiunea iunie 2008 -
Calificarea: STRUNGAR
Tema: ŞURUB M30x1,5
Elev: RUGEANU MARIUS
Clasa: XI B

NDRUMĂTOR: PROF. ING. CSIBY ISTVAN




CUPRINS
CAPITOLUL    PAG. NR.
1.    ARGUMENT    3
1.1.    Rolul piesei    3
1.2.    Descrierea piesei    3
2.    ALEGEREA MATERIALULUI    4
2.1.    Consideraţii privind materialul piesei    4
2.2.    Alegerea semifabricatului    4
3.    CALCULUL ADAOSULUI DE PRELUCRARE    5
4.    TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE A PIESEI    7
4.1.    Generalităţi    6
4.2.    Descrierea procesului tehnologic    7
4.3.    Maşina unealtă    8
4.4.    Calculul regimului de aşchiere    9
5.    NORMAREA TEHNICĂ    10
5.1.    Generalităţi    10
5.2.    Calculul timpului operativ pentru strunjirea cilindrică 30x18    10
6.    NORME DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII ŞI PSI    12
Bibliografie    13
ANEXA 1-    Desenul de execuţie al piesei    
ANEXA 2-    Fişa tehnologică    














1.    ARGUMENT

1.1.    Rolul piesei

Piesa „Şurub M30x1,5” este o piesă de rotaţie, ale cărei suprafeţe sunt obţinute prin strunjire. Piesa face parte din construcţia unui reductor şi foloseşte la obturarea orificiului de introducere a uleiului folosit la ungerea acesteia.
„Şurub M30x1,5” face parte din categoria organelor de maşini demontabile care are rolul de a izola elementele cuprinse n carcasa faţă de mediul extern deci trebuie să asigure o bună etanşare (realizată de pasul mic al filetului) şi trebuie să se demonteze uşor respectiv nu trebuie să se nţepenească, rotirea acestuia realizndu-se exclusiv manual.

1.2.    Descrierea piesei

Din desenul de execuţie a piesei şi datele nscrise n indicator, se observă că piesa „Şurub M30x1,5” este o piesă de rotaţie, se execută prin strunjire dintr-un semifabricat laminat din oţel OL 37.
Piesa are o formă constructivă tehnologică simplă alcătuită dintr-o succesiune de cilindri. Este suficientă o singură proiecţie, reprezentată printr–o vedere principală pentru a nţelege forma şi dimensiunile acesteia.
Forma constructivă – tehnologică este compusă din:
-    un cilindru cu diametrul 36, striat, teşit 1,5x45 ambele capete, cu lungimea de 14 mm;
-    un cilindru cu diametrul 27 (degajare filet) pe o lungime de 4 mm;
-    un filet M30x1,5, pe o lungime de 18 mm, teşit 1,5x45;
Piesa se nscrie n clasa de execuţie mijlocie. n timpul prelucrării la astfel de piese trebuie ndeplinită condiţia de coaxialitate a suprafeţelor cilindrice.
Fiind vorba de o piesă de rotaţie cotarea este simplă, se foloseşte o singură suprafaţă de cotare, ceea ce simplifică executarea piesei.
n concluzie piesa „Şurub M30x1,5” este tehnologică şi nu ridică probleme de execuţie.



2.    ALEGEREA MATERIALULUI

2.1.    Consideraţii privind materialul piesei
Materialul piesei „Şurub M30x1,5” este OL 37, care este un oţel de uz general destinat fabricării pieselor supuse la eforturi moderate.
Notarea mărcilor de oţel de uz general se face prin simbolul OL (oţel laminat) urmat de două cifre care reprezintă valoarea rezistenţei minime de rupere la tracţiune exprimate n kgf/mm2. Oţelul OL 37 este un oţel de uz general cu rezistenţa minimă la rupere la tracţiune de 360 N/mm2 (37 kgf/mm2), din clasa de calitate 2.

a)    Compoziţia chimică a materialului
Conform STAS 500/2 – 80, compoziţia chimică a oţelului OL 37 este indicată n tabelul următor:
Marca oţelului    Clasa de calitate    Compoziţia chimică % max.    Gradul de dezvoltare
        C    Mn    P    S    
OL 37              2    Pe oţel lichid    Pe produs    Pe oţel lichid    Pe produs    Pe oţel lichid    Pe produs    Pe oţel lichid    Pe produs    
        0,18    0,22    0,80    0,85    0,050    0,055    0,050    0,055    -

b)    Caracteristici mecanice şi tehnologice (conform STAS 500/2 – 86)
Marca oţelului    Clasa de calitate    Limita de curgere Rp0,2
[N/mm2]    Rezistenţa la tracţiune Rm
[N/mm2]    Alungirea la rupere
A
[%]    Diametrul dornului la ndoirea la rece la 180    Rezistenţa KCU
J/cm2    Energia de rupere
                            Temperatura
C    RV
J
OL 37    2    240    360 – 440    25    1,50    69    +20    27

2.2.    Alegerea semifabricatului
Semifabricatul este o bucată de material sau o piesă brută care a suferit o serie de prelucrări mecanice sau tehnice, dar care necesită n  continuare alte prelucrări pentru a deveni o piesă finită.
Piesa finită rezultă n urma prelucrării semifabricatului cu respectarea tuturor condiţiilor impuse prin desenul de execuţie (formă, dimensiune, toleranţă, calitatea suprafeţelor).
Semifabricatul supus prelucrării prin aşchiere are una sau mai multe dimensiuni mai mari dect al piesei finite.
Surplusul de material care trebuie ndepărtat de pe suprafaţa semifabricatului poartă denumirea de adaos de prelucrare. Un semifabricat bun re ct mai multe suprafeţe identice cu ale piesei finite, iar adaosul de prelucrare este redus la minimum.
Principalele tipuri de semifabricate folosite la prelucrarea prin aşchiere sunt:
-    bucăţi debitate din produse laminate (bare, profile, srme);
-    piese brute obţinute prin turnare;
-    piese brute forjate liber;
-    piese brute forjate n matriţă (matriţate);
-    produse trase la rece.
Din semifabricatele enumerate, unele sunt caracterizate de o precizie ridicată, cum ar fi cele matriţate, cele presate, din pulberi şi cele turnate (n special cele turnate sub presiune).
Alegerea unui anumit tip de semifabricat este legată de seria de fabricaţie.
Semifabricatele turnate sau matriţate nu pot fi folosite dect atunci cnd numărul pieselor de acelaşi tip prelucrat este mare.
n cazul piesei „Şurub M30x1,5” unde avem o producţie individuală vom alege ca semifabricat bară laminată 38.

3.    CALCULUL ADAOSULUI DE PRELUCRARE
3.1.    Generalităţi
Adaosul de prelucrare este surplusul de material care trebuie ndepărtat de pe suprafaţa semifabricatului.
Mărimea adaosului de prelucrare prevăzut pe suprafaţa semifabricatului ce urmează a se prelucra prin aşchiere nu este ntmplătoare. Dacă adaosul este prea mic se poate ntmpla ca neregularităţi, oxizi şi crustele dure existente pe suprafaţa semifabricatului să nu se nlăture scule aşchietoare. Dacă dimpotrivă, adaosul de prelucrare este prea mare atunci, consumă n plus energie, material, timp şi scule aşchietoare şi scula va rezulta la un preţ mai mare.
Ca regulă generală, adaosul de prelucrare trebuie să aibă valoarea determinată cu formula:
     [mm]
n care:
  - nălţimea neregularităţilor suprafeţei care se prelucrează;
  - grosimea stratului degradat;
  - valoarea abaterilor spaţiale;
  - erorile de aşezare.
Ţinnd seama de faptul că o suprafaţă de obicei necesită mai multe operaţii succesive de prelucrare, adaosurile de prelucrare pot fi:
-    totale, reprezentnd stratul de material necesar pentru efectuarea tuturor operaţiilor de prelucrare mecanică pe suprafaţa semifabricatului pnă la obţinerea piesei finite.
-    intermediare, reprezentnd stratul de material ce se ndepărtează la o singură operaţie.
Dacă o piesă este realizată prin următoarele operaţii: strunire de degroşare, strunjire de finisare şi rectificare, adaosul de prelucrare total va fi o sumă a adaosurilor intermediare:
 
După modul de dispunere adaosurile de prelucrare pot fi:
a)    simetrice, fiind prevăzute pe suprafeţele exterioare de rotaţie şi sunt raportate la diametrul suprafeţei:
 , unde:  
b)     asimetrice, fiind prevăzute numai pe una din suprafeţe sau avnd valori diferite pe suprafeţe opuse.
3.2.    Calculul adaosurilor de prelucrare
Adaosul total (pe lungime):
 , unde:
  - lungimea semifabricatului,  = 36 mm;       - lungimea piesei finite,   = 32 mm
 36-32=4         [mm]
 
    Adaosurile de prelucrare (intermediare, simetrice) sunt:
 
        Adaosul total simetric
 
 


4.        TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE A PIESEI

4.1.    Generalităţi
Procesul tehnologic este procesul care cuprinde totalitatea operaţiilor succesive de prelucrare la care este supusă materia primă pnă la obţinerea produsului finit.
Operaţia este acea parte a procesului tehnologic efectuată de un muncitor sau de o echipă de muncitori la un loc de muncă cu utilajele şi uneltele necesare cu scopul modificării proprietăţilor fizico – chimice a formei şi dimensiunilor, netezimii şi aspectului suprafeţelor semifabricatului supus prelucrării.
Operaţia este compusă din una sau mai multe faze. Faza este o parte a operaţiei tehnologice care se realizează ntr-o aşezare şi poziţia piesei de prelucrat cu aceleaşi unelte de lucru şi acelaşi regim de aşchiere. Stratul de material care trebuie nlăturat de pe suprafaţa piesei corespunzătoare unei faze poate fi ndepărtat n una sau mai multe treceri ale sculei.
Trecerea este o parte a fazei care se repetă de mai multe ori, păstrează neschimbată scula şi regimul de aşchiere.
n timpul fazelor de lucru se execută mnuirea reprezentnd totalitatea mişcărilor efectuate de către muncitor n timpul lucrului.
Procesul tehnologic depinde de tipul de producţie sau de fabricaţie, astfel nct n cazul unei producţii de serie mare sau masă, se utilizează metodele cele mai productive prin utilizarea utilajelor cu caracter specializat sau automatizat şi SDV – urilor speciale.
n cazul piesei „Şurub M30x1,5” avem o producţie de unicate sau individuală şi se utilizează maşini – unelte şi SDV – uri cu caracter universal.

4.2.    Descrierea procesului tehnologic (v. şi anexa 2)
Avnd n vedere desenul de execuţie al piesei şi condiţiile tehnologice legate de funcţionarea piesei s-au stabilit operaţiile de prelucrare cu fazele lor.
Operaţia I

Faza 1 -    Orientare şi fixare semif. L=36
Faza 2 -    Strunjit frontal pe b=1
Faza 3 -    Strunjit gaură de centrare A2 STAS 1361 – 82 la un capăt
Faza 4 -    Strunjire exterioară 30x18
Faza 5 -    Strunjit degajare b=4
Faza 6 -    Strunjit exterior 36
Faza 7 -    Teşit 1,5x45 conform desen
Faza 8 -    Randalinat
Faza 9 -    Filetat M30x1,5
Faza 10 -    Retezat L=32



 







1 SDV – uri: cuţit de strunjit frontal, cuţit de strunjit cilindric exterior, cuţit profilat 45, cuţit de canelat R2, cuţit de retezat b=3, filiera M10, calibru filet, şubler, universal cu 3 bacuri, suport portcuţit cu 4 poziţii pentru prinderea cuţitului.
Maşină unealtă: strung SNB 400.


Operaţia III – Control final: se verifică conform desenului de execuţie.


4.3.    Maşina unealtă
Strungul SNB 400 este un strung de mărime mijlocie iar prelucrările pe acest strung au un caracter universal, putndu-se efectua toate operaţiile de strunjire şi filetare.
Turaţiile axului principal se pot schimba cu ajutorul a două manete, un ghidaj, pe partea laterală a batiului permite instalarea şablonului sau a unei piese etalon pentru cazul cnd strungul este dotat cu dispozitiv hidraulic de copiere. Strungul SNB 400 se execută n patru variante care se deosebesc prin distanţa dintre vrfuri. La acest tip de strung este posibilă montarea unui portcuţit pe sania transversală permiţnd-ui prelucrarea unei piese cu două cuţite n acelaşi timp contribuind astfel la mărirea productivităţii.
Caracteristicile tehnice (dimensiuni liniare n mm):
-    distanţa ntre vrfuri: 750; 1000; 1500; 2000;
-    nălţimea vrfurilor: 200;
-    distanţa maximă de strunjire: 400 deasupra ghidajelor;
-    diametrul maxim de prelucrare: 210 deasupra saniei;
-    conul alezajului axului principal: Morse nr. 6;
-    pasul şurubului conducător: 12;
-    numărul de turaţii distincte ale arborelui principal: 22;
-    turaţia minimă şi maximă a axului principal: 12 … 1500.
-    turaţiile strungului normal SNB 400: 12, 15, 19, 24, 30, 38, 46, 58, 76, 96, 120, 150, 185, 230, 305, 380, 480,600, 765, 955, 1200, 1500.
-    puterea/ turaţia motorului principal: 7,5 kW/1000 rot/min;
-    puterea/turaţia motorului deplasări rapide: 1,1 kW/1500 rot/min;
-    avansurile longitudinale minime şi maxime: 0,046 – 3,52 mm/rot;
-    cursa maximă a căruciorului: 650, 900, 1400, 1900;
-    unghiul de rotire a saniei portcuţit:  ;
-    pasul şurubului saniei transversale: 5.

4.4.    Calculul regimului de aşchiere
a)    Generalităţi
Principalele elemente ale regimului de aşchiere sunt: adncimea de aşchiere, avansul, viteza de aşchiere.
1.    Adncimea de aşchiere se notează cu litera „t” şi reprezintă grosimea stratului de material din adaosul de prelucrare care se ndepărtează de pe suprafaţa semifabricatului la trecerea sculei aşchietoare. Se măsoară n mm.
2.    Avansul „s” reprezintă mărimea deplasării pe care o execută scula (n cazul strungului) n scopul ndepărtării unui nou strat de pe suprafaţa piesei. Se măsoară n mm/rot. Avansul se alege ct mai mare pentru o productivitate mare de aşchiere (degroşare) şi ct mai mic pentru obţinerea unei calităţi bune a suprafeţei prelucrate (finisare).
3.    Viteza de aşchiere „v” este viteza relativă a tăişului sculei faţă de piesă n timpul executării mişcării principale de aşchiere. Se măsoară n m/min ( , unde: D este diametrul piesei şi n turaţia acesteia). Cnd se recomandă o anumită viteză de aşchiere trebuie reglată maşina – unealtă se determină turaţia n ( ).
Din şirul de valori al turaţiilor maşinii se alege valoarea imediat inferioară a mărimii calculate. Cu această valoare se va calcula o valoare reală a vitezei:  
b)    Regimul de aşchiere - Ex.: pentru „strunjire cilindrică 30x18”
1)    Adncimea de aşchiere: se alege t=2 mm
2)    Avansul: din tabelul cu regimul de aşchiere pentru strunjire longitudinală a oţelului a oţelului cu rezistenţă la rupere  daN/mm2, cu cuţit din oţel rapid Rp3 se alege avansul s=0,3 mm/rot.
3)    Viteza de aşchiere: tot din tabel se alege viteza de aşchiere v=30 m/min.
-    Determinarea turaţiei:  rot/min
Din cartea maşinii se adoptă o valoare imediat inferioară mărimii calculate:  305rot/min
Cu această valoare a turaţiei   se face determinarea vitezei de aşchiere reale:
  m/min

5.    NORMAREA TEHNICĂ

5.1.    Generalităţi
Se poate determina ca normă de timp Nt sau normă de producţie Np.
Norma de timp Nt reprezintă timpul necesar pentru execuţia unei lucrări sa operaţii de unul sau mai muţi muncitori n anumite condiţii tehnice şi organizatorice. Se exprimă n unităţi de timp (sec, min, ore).
Norma de timp este formată din timpi productivi şi timpi neproductivi. Pentru calcul se poate folosi relaţia:   
-    Tpi (timpul de pregătire – ncheiere) este timpul de cunoaştere a lucrării, pentru obţinerea, montarea şi reglarea sculelor, montarea dispozitivelor, reglarea maşinii – unelte (la nceput) iar la sfrşit pentru scoaterea sculelor şi dispozitivelor, predarea produselor, a resturilor de materiale şi semifabricate.
-    Top – timpul operativ respectiv timpul efectiv consumat pentru prelucrarea materialului.
Este alcătuit din timpul de bază Tb şi timpul ajutător:
     unde    
-    Timpul de bază tb este tipul consumat pentru prelucrarea materialului, acesta schimbndu-şi forma, dimensiunile, compoziţia, proprietăţile.
-    Timpul ajutător ta se consumă pentru acţiunile ajutătoare efectuării lucrului timpul de bază, schimbarea turaţiilor, napoierea săniilor şi meselor n poziţia iniţială, prinderea şi desprinderea pieselor, schimbarea poziţiei suportului portscule, etc.
-    Td – timpul de deservire – a locului de muncă este consumat de muncitori pe ntreaga durată a schimbului de lucru.
Ea are două componente: timpul de deservire tehnică tdt şi timpul de deservire organizatorică tdo:   
tdt – timpul pentru menţinerea n stare de funcţionare a utilajelor, sculelor şi dispozitivelor (ungerea maşinilor – unelte), ascuţirea sculelor, controlul utilajelor.
tdo – este timpul folosit pentru organizarea lucrului, aprovizionarea cu scule, materiale, semifabricate, curăţenia la locul de muncă.
ton – timpul de odihnă şi necesităţi fiziologice.
tto – timpul de ntreruperi condiţionate de tehnologie.
 
5.2.    Calculul timpului operativ pentru strunjirea cilindrică 30x18
                 
              min
     = lungimea de prelucrare
 
l1= 2 mm – lungimea de apropiere a sculei
l2= 2 mm – lungimea de ieşire din aşchiere
l = 18 mm – lungimea suprafeţei de prelucrat
tb = 0,240 min
  - timp ajutător strunjire cilindrică 30 mm
ta1 = 0,14 min – timp ajutător pentru manevrarea strungului
ta2 = 0,16 min – timp ajutător legat de fază
ta3 = 0,11 min – timp ajutător pentru măsurarea cu şublerul
 min
•    Timp operativ (timp de maşină)  min
•    Timpul unitar -  
•    Timpul de deservire -  
 
•    
•    
•    

6.    NORME DE TEHNICE SECURITĂŢII MUNCII ŞI PSI


Pentru prentmpinarea unor eventuale accidente la prelucrarea pieselor pe strungul normal este necesar ca personalul să-şi nsuşească normele de tehnica securităţii muncii.
Normele de protecţia muncii n ramura construcţiilor de maşini şi prelucrarea metalelor au fost ntocmite n baza legii nr. 5/1965 (cu modificările ulterioare), a normelor republicane de protecţie a muncii. Decretul nr. 112/1973 dat de Ministerul Muncii şi nr. 39/1977 al Ministerului Sănătăţii.
Scopul prezentelor norme este să contribuie la mbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă şi la nlăturarea cauzelor care pot provoca accidente de muncă şi profesionale, prin aplicarea de procedee tehnice moderne, folosirea rezultatelor cercetărilor ştiinţifice şi organizarea corespunzătoare a locului de muncă.
Aplicarea prezentelor norme de protecţia muncii este obligatorie pentru toate unităţile din economie, avnd activitate cu specific de construcţii de maşini.
nainte de nceperea lucrului, strungarul trebuie să verifice starea de funcţionare a fiecărui bac de strngere. Dacă bacurile sunt uzate, au joc, prezintă deformări sau fisuri, mandrina sau platoul trebuie nlocuite.
nainte de nceperea lucrării, muncitorul trebuie să verifice cuţitul n sensul dacă acesta are profilul corespunzător prelucrării pe care trebuie să o execute, precum şi materialului din care este confecţionată piesa.
La cuţitele de strung prevăzute cu plăcuţe de carburi metalice se vor controla cu atenţie fixarea plăcuţei pe cuţit, precum şi starea acestuia. Nu se permite folosirea cuţitelor de strung care prezintă fisuri sau deformări. Cuţitele cu plăcuţe din carburi metalice sau ceramice vor fi ferite de jocuri mecanice.
Lungimea cuţitului care iese din suport trebuie să fie corespunzătoare iar fixarea acestuia se face cu cel puţit două şuruburi bine strnse.








BIBLIOGRAFIE



1.    M. Voicu – Utilajul şi tehnologia prelucrărilor prin aşchiere
2.    Gh. Biber – Manualul strungarului
3.    G.S. Georgescu – ndrumător pentru ateliere mecanice
4.    C. Picoş – Calculul adaosurilor de prelucrare şi al regimurilor de aşchiere
5.    C. Dragu – Toleranţe şi ajustaje
6.    N. Stoica – Manual de organizare a producţii şi a muncii
7.    *** - Fonte şi oţeluri – Standarde şi comentarii





 
    CONDIŢII TEHNICE:
-    Toleranţe la cote libere conf. STAS 2300 – 78    

        

                                            
                                            
                                            
                                            
Proiectat            OL 37
STAS 500/2– 80    11E CLC    Anexa 1
Desenat                    
Verificat                    
Contr. STAS                    
Aprobat            Masa netă:        
GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIAL
APOR PETER    Scara:
1:1    ŞURUB M30X1,5
        
        
    Data: 20.05..2006    
A4 (210x297)
 

Grupul Şcolar Industrial
APOR PETER    Data: 20.05.2008
FIŞĂ TEHNOLOGICĂ
Produsul: U650    Piesa: ŞURUB M30X1,5
Reper: 11E CLC    Cantitatea 1    Buc 1
Material oţel rotund 38    Calitatea OL 37    Caracteristici: conf. STAS 500/2 – 80
STAS 333 – 80     Benef. Gr. Şc. Ind. D. Gusti - Bucureşti
Schiţa piesei

              CONDIŢII TEHNICE:
-Toleranţe la cote libere m.S. conf. STAS 2300 – 78
    

Nr. crt.    Operaţii
(faze tehnologice)    Baza tehnică folosită    Regim aşchiere    Categ. Lucr.    Timp
        SDV. – uri    Maşini şi utilaje    a    s    n    i        
 
 

0.        Orientare şi fixare semif. L=36    - şubler     SNB 400                                
1.        Strunjit frontal pe b=1    -     cuţit strunjit exterior
-    şubler    SNB 400                                
2.        Strunjit gaură de centrare A2 STAS 1361 – 82 la un capăt    -    cuţit centruit A2
-    şubler    SNB 400                                
3.        Strunjire exterioară 30x18    -    cuţit strunjit exterior
-    şubler    SNB 400                                
4.        Strunjit degajare b=4    -    cuţit canelat b=4
-    şubler    SNB 400                                
5.        Strunjit exterior 36    -    cuţit strunjit exterior
-    şubler    SNB 400                                
6.        Teşit 1,5x45 conform desen    -    cuţit profilat 45
-    şubler    SNB 400                                
7.        Randalinat    -    sculă de randalinat
-    şubler    SNB 400                                
8.        Filetat M30x1,5    -    cuţit de filetat (metric)
-    calibru filete
-    şubler    SNB 400                                
9.        Retezat L=32    -    cuţit retezat b=3
-    şubler    SNB 400                                
10.                                                
11.                                               
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica