referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Isaac Newton

Categoria: Referat Fizica

Descriere:

Newton a fost primul care şi-a dat seama de aceasta. Spencer ne comunică următoarele cuvinte ale lui Newton, rostite cu puţin timp înaintea morţii sale: "Nu ştiu cum arăt eu în faţa lumii, dar mie mi se pare că sunt un băiat care se joacă pe malul mării şi se distrează căutând din timp în timp pietricele mai colorate decât de obicei, sau o scoică roşie, în timp ce marele ocean al adevărului se întinde necunoscut în faţa mea."...

Varianta Printabila 


1

                                                ISAAC   NEWTON      

                                        4 ianuarie 1643-31 martie 1727

Isaac Newton (s-a nascut in orasul Kensington) renumit om de ştiinţă englez, matematician, fizician şi astronom, preşedintele Academiei Regale de Ştiinţe a Angliei. Isaac Newton este savantul aflat la originea teoriilor ştiinţifice care vor revoluţiona ştiinţa, n domeniul opticii, matematicii şi n special al mecanicii. n 1687 a publicat lucrarea Philosophiae Naturalis Principia Mathematica, n care a descris Legea universală a gravitaţiei şi, prin studierea legilor mişcării corpurilor, a creat bazele mecanicii clasice. A contribuit, mpreună cu Gottfried Wilhelm von Leibniz, la inventarea şi dezvoltarea calculului diferenţial şi a celui integral. Newton a fost primul care a demonstrat că legile naturii guvernează att mişcarea globului terestru, ct şi a altor corpuri cereşti, intuind că orbitele pot fi nu numai eliptice, dar şi hiperbolice sau parabolice. Tot el a arătat că lumina albă este o lumină compusă din radiaţii monocromatice de diferite culori.

Newton a fost un fizician, nainte de toate. Laboratorul său uriaş a fost domeniul astronomiei, iar instrumentele sale geniale au fost metodele matematice, unele dintre ele inventate de el nsuşi. Newton nu s-a lăsat antrenat de latura pur astronomică şi matematică a activităţii sale, ci a rămas de preferinţă fizician. n aceasta constă neobişnuita tenacitate şi economia gndirii sale. Pnă la Newton şi după el, pnă n timpurile noastre, omenirea n-a cunoscut o manifestare a geniului ştiinţific, de o forţă şi o durată mai mare.

Newton a fost primul care şi-a dat seama de aceasta. Spencer ne comunică următoarele cuvinte ale lui Newton, rostite cu puţin timp naintea morţii sale: "Nu ştiu cum arăt eu n faţa lumii, dar mie mi se pare că sunt un băiat care se joacă pe malul mării şi se distrează căutnd din timp n timp pietricele mai colorate dect de obicei, sau o scoică roşie, n timp ce marele ocean al adevărului se ntinde necunoscut n faţa mea."                                                                                         Viaţa lui Newton a decurs liniştită, paşnică şi monotonă; el a murit necăsătorit, iar călătoriile lui s-au mărginit la mici distanţe, netrecnd graniţele Angliei. Newton s-a bucurat de o sănătate robustă, niciodată nu a avut prieteni apropiaţi, de o vrstă cu el.                   Newton s-a născut n satul Woolsthorpe, situat la 10 km sud de orăşelul Grantham, n apropierea ţărmului răsăritean al Angliei.

Isaac Newton

n relatările despre perioada şcolară a vieţii lui Newton, apărute după moartea sa, este greu să se deosebească faptele reale de legende. n ele se reflectă clar dorinţa firească de a scoate n evidenţă acele trăsături ale lui care s-au manifestat cu toată puterea mai trziu. Şcoala din Grantham, unde Newton a petrecut aproape 5 ani, a avut, probabil, o mare influenţă asupra formării caracterului său, contribuind la nsuşirea matematicii, limbii latine şi a teologiei, necesare pentru studiile universitare.                                                           Pnă la sfrşitul vieţii, Newton a ntreţinut raporturi de prietenie cu tovărăşa jocurilor sale din copilărie, a ajutat-o şi a vizitat-o ori de cte ori venea prin locurile natale. Fosta miss 1

Storey a murit la vrsta de 82 de ani. Casa farmacistului din Grantham era astfel, n multe privinţe, plăcută lui Newton. Se spune că n cursul deselor sale drumuri la blciul din Grantham, tnărul fermier uita de nsărcinările gospodăreşti care i se dădeau, lăsa calul n paza bătrnului servitor care l nsoţea şi petrecea ore n şir la familia Clark.

Societatea Regală a devenit arena principală a luptei şi a victoriilor ştiinţifice ale lui Newton. De la 30 noiembrie 1703 şi pnă la sfrşitul vieţii, el a fost preşedintele acestei societăţi.

Telescopul lui Newton a devenit curnd un obiect de mndrie naţională n Marea Britanie şi aparatul preferat al astronomilor englezi. Multe eforturi pentru perfecţionarea lui s-au făcut de către Edmund Halley, ncă din timpul cnd trăia Newton. El nsuşi a continuat să lucreze, cel puţin 10 ani, la mbunătăţirea aparatului. n Optica se menţionează faptul că n perioada 1681-1682 el a ncercat să nlocuiască oglinda metalică cu un menisc de sticlă, acoperit cu mercur pe partea convexă. Telescopul-reflector a fost folosit cu mult succes pentru descoperiri astronomice foarte importante de William Herschel, care a construit n 1789 un instrument, a cărui oglindă avea un diametru de 122 cm. n secolul al XIX-lea, lordul Ross a construit un reflector şi mai mare, cu o oglindă al cărei diametru a atins 182 cm. Cu ajutorul acestui telescop au fost descoperite, printre altele, nebuloasele spirale, adică universuri noi, corespunzătoare galaxiei noastre.                                                                                      Telescopul lui Newton poate fi considerat drept un preludiu la toată activitatea lui ulterioară.                                                                                                                                       Aşa cum ntr-o uvertură, care precede unei mari piesă muzicale, motivele principale se mpletesc, tot astfel n telescopul lui Newton se pot urmări izvoarele tuturor direcţiilor principale ale gndirii şi activităţii sale ştiinţifice ulterioare.                                                                                                                  Ocolirea aberaţiei cromatice a constituit nceputul tuturor cercetărilor optice ale lui Newton; căutarea aliajului potrivit pentru oglinzi a contribuit, probabil, ntr-o măsură nsemnată la cercetările sale chimice ulterioare şi la competenta conducere a Monetăriei. Scopul direct al telescopului – lumea aştrilor – l-a atras pe Newton spre problemele de bază ale mecanicii cereşti ale astronomiei. n fine, munca sterilă cu suprafeţele nesferice, care a precedat reflectorul, era legată n mod inevitabil de geometria secţiunilor conice şi de problemele generale ale analizei.                                                                                            După acest preludiu cu telescopul, s-au succedat fazele cele mai importante ale vieţii ştiinţifice a lui Newton. La o săptămnă de la admiterea lui ca membru al Societăţii Regale, el scrie următoarele rnduri semnificative secretarului Societăţii, Oldenburg: „N-aţi putea să-mi comunicaţi n apropiata dv. scrisoare, ct timp vor mai dura şedinţele săptămnale ale Societăţii, căci eu doresc să supun aprobării Societăţii Regale o comunicare asupra unei descoperiri n fizică, descoperire care m-a dus la construirea telescopului. Nu mă ndoiesc că acest referat va fi mai plăcut dect comunicarea despre aparat; căci după judecata mea, este vorba de cea mai remarcabilă, dacă nu şi cea mai importantă descoperire care s-a făcut vreodată cu privire la fenomenele naturii.”                         Dacă ţinem seama că Newton a lucrat şi n domeniul acusticii, cel puţin teoretic, vedem că urmele activităţii sale pot fi constatate n toate domeniile fizicii: n mecanică, n căldură, n teoria despre sunet, lumină, electricitate şi magnetism şi n domeniul acelor fenomene, care astăzi sunt reunite sub denumirea de „fizică moleculară”.                          Triumful ştiinţific al lui Newton n ultimele decenii se mpletea ntr-un anumit grad cu o bunăstare exterioară: onorurile palatului, respectul discipolilor, ngrijire bună acasă.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica