referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Anton Golopentia

Categoria: Referat Filozofie

Descriere:

De aici decurg şi alte trăsături ale cercetării geopolitice. Cercetarea de acest gen “este întâi de toate informativă”, întrucât urmăreşte lămurirea faptelor în individualitatea lor şi rezultă din nevoia de a face faţă consecinţelor pe care le pot avea evenimentele care se produc în străinătate pentru un stat sau altul...

Varianta Printabila 


1

Anton Golopentia

 

 

 

Anton Golopenţia = “cuvntul care vine dinspre sociologie

Volumul “Geopolitica”, publicat de Editura “Ramuri” din Craiova n 1940, reuneşte unele studii importante ale coordonatorilor lucrării: Ion Conea, Anton Golopenţia şi M. Popa-Vereş. Studiul lui Ion Conea: “Geopolitica. O ştiinţă nouă”, publicat n deschiderea volumului, se ncheie cu precizarea: “să aşteptăm, totuşi, şi cuvntul care să vină dinspre sociologie”.  Studiul lui A.Golopenţia, intitulat “nsemnare cu privire la definirea preocupării geopolitice”, merita cu adevărat să fi fost anunţat drept cuvntul care vine dinspre sociologie…

Un cuvnt modern şi actual nu numai pentru timpul cnd a fost rostit, ci şi pentru vremurile noastre; un cuvnt aplicat, ce pune punct tuturor tentativelor de a circumscrie geopolitica unui demers de tip academic; un cuvnt ce smulge geopolitica de pe tărmul strict al geografiei, plasnd-o n miezul problemelor sociale şi politice.

Două sunt, credem, izvoarele acestei viziuni. n primul rnd, o lectură mai adncă a operei ntemeietorului geopoliticii. Statul, n viziunea lui Kjellen, este o “formă vie”, o unitate indisolubilă dintre ţară (studiată de geografie politică) neam şi populaţie (studiate de demografie), economie (studiată de ecopolitică) etc. Această “teorie empirică a statului” pretinde o reunire a perspectivelor de studiu care, pnă atunci, erau fragmentate, pentru a sesiza cu adevărat esenţa, funcţionarea, performanţa, dinamica, tendinţele de evoluţie ale statului.

Sociologul romn era preocupat, n acelaşi timp, de dinamica situaţiei internaţionale, de rapida schimbare a unor conjuncturi, de nevoia vitală a statelor de a cunoaşte la timp aceste prefaceri din imediata vecinătate şi din lume, pentru a afla răspunsuri potrivite. Or dinamismul este un loc geometric, o rezultantă, el nu poate fi surprins doar urmnd un singur unghi de analiză, orict de important ar părea el la un moment dat. Cuplarea acestor două perspective l conduce pe Golopenţia să-şi precizeze concepţia despre obiectul geopoliticii. Pentru sociologul romn obiectul geopoliticii “l constituie potenţialul statelor (subl.ns). Acesta este rezultanta nsuşirilor tuturor factorilor constitutivi pentru un stat: a teritoriului, a neamului, a populaţiei, a economiei acestuia, a structurii sociale, a modului cum e guvernat, a mediului său politic. Cercetarea geopolitică nu este, deci, numai geografică, ori numai economică, ori numai politică, ci este concomitent geografică, demografică, economică, socială, culturală, politică” (“nsemnare cu privire la definirea preocupării geopolitice”, vol. “Geopolitica”, pag.106).

De aici decurg şi alte trăsături ale cercetării geopolitice. Cercetarea de acest gen “este nti de toate informativă”, ntruct urmăreşte lămurirea faptelor n individualitatea lor şi rezultă din nevoia de a face faţă consecinţelor pe care le pot avea evenimentele care se produc n străinătate pentru un stat sau altul. “Ea este cercetare, nu analiză teoretică”, cu alte cuvinte urmăreşte să surprindă situaţia de la un anumit moment dintr-o ţară şi nu să facă teoria statului n genere. Destinatarii acestor cercetări sunt conducătorii unui stat: prin urmare, rezultatele sunt naţionale, nu n sensul lipsei de obiectivitate, ci datorită alegerii şi analizei temelor respective din perspectiva statului pentru care se face cercetarea. ntruct statele sunt realităţi istorice, iar rezultatele cercetării cu privire la ele şi pierd actualitatea, cercetarea geopolitică este continuă, “reluată ntr-una, aşa cum e refăcut zi de zi buletinul meteorologic. Cercetarea geopolitică năzuieşte să realizeze un echivalent pe plan politic al acestor buletine” (“nsemnare cu privire la definirea preocupării geopolitice”, vol. “Geopolitica”, pag.107).

1

S-a discutat mult n literatura de specialitate dacă geopolitica trebuie să aibă o finalitate practică, dacă ea poate furniza informaţii şi evaluări orientative factorilor de decizie politică. Am putea spune că finalitatea a reprezentat una dintre cele mai sensibile probleme n toată dezbaterea pe marginea geopoliticii de-a lungul vremii. Fireşte, este dificilă astăzi tentativa de a recupera un sens aplicat al geopoliticii, după ce aceasta a fost asociată cu o practică istoriceşte condamnabilă. Nu ni se pare ntemeiată nici poziţia care reclamă un statut strict academic pentru geopolitică, aş acum l-ar fi avut geografia politică, cel puţin n viziunea ntemeietorului său, Fr. Ratzel. Caracterul academic al geografiei politice şi al geopoliticii n fazele sale de nceput ţine mai mult de statutul disciplinei: acela de fundamentare, de delimitare şi de stabilire a identităţii proprii. Faptul că o ramură a geopoliticii, cea germană, a trăit experienţa cu totul nefericită a apropierii de nazism nu ar trebui să inhibe efortul  de fixare a finalităţilor practice. Ar trebui să ne ntrebăm dacă o disciplină care şi propune drept obiectiv studiul expres al politicii poate evita atingerile cu practica politică şi dacă da, cu ce costuri? Academismul fad nu oferă perspective reale de dezvoltare acestei discipline.

Concepută ntr-un mod echilibrat şi inteligent, geopolitica poate oferi argumente care să stea la baza actului politic. Greşeala nu constă n acest efort, după opinia noastră, cu totul ntemeiat, ci n pretenţia de a oferi o justificare completă a actului şi măsurii politice. Punctul de intersectare ntre geopolitică şi activitatea practică a liderului politic este de altfel subliniat chiar de ntemeietorul disciplinei, deci nainte de apariţia oricăror deformări ideologice. n Prefaţa la “Marile Puteri de dinainte şi de după războiul mondial” (1935), Kjellen precizează că nu trebuie studiate numai componentele geografice, etnice, economice, sociale şi juridice ale politicii, ci şi componentele subiective, ce idee are despre sine un popor, cum vede el lumea din jur, capacitatea oamenilor politici de a folosi mprejurările şi momentele favorabile. “Cu acestea”, afirmă Kjellen, “am ajuns la limita pe care se opreşte ştiinţa şi de la care ncepe activitatea practică a şefului politic” (I. Conea, “O poziţie geopolitică”, n “Geopolitica şi Geoistoria”, martie-aprilie 1944).                                   

De altfel, pe filieră anglo-saxonă, geopolitica a dobndit un caracter aplicat şi pragmatic. Să ne referim n acest context la lucrarea lui Dean Minix şi Sandra Hawley, “Global Politics”, apărută n 1998. Autorii consideră că specialiştii n relaţiile internaţionale ar trebui să devină un gen de meteorologi politici. “Este necesar să descriem schimbările care au loc n climatul politic. Trebuie să explicăm aceste prefaceri n mediul nostru politic, astfel nct să le putem evalua şi categorisi pentru  utilizarea lor ulterioară. n cele din urmă, bazndu-ne pe analizele noastre asupra evenimentelor şi a prefacerilor pe care le prefigurează, putem spera să prevedem n timp orice alte procese similare care urmează să aibe loc n viitor şi cum aceste prefaceri politice vor afecta viaţa noastră” („Global Politics”, pag. 8).

Dean Minix şi Sandra Hawley apreciază pe bună dreptate că, n mijlocul unei furtuni politice n lume, ar fi nepotrivit să scoatem o hartă pentru a vedea ncotro ne ndreptăm. Datoria specialiştilor demni de acest nume este, dimpotrivă, să arate şi să convingă că diverse crize şi tensiuni nu nseamnă şi nu pot fi echivalate cu haosul, dezordinea şi dezorientarea. Ei chiar imaginează un asemenea buletin care să surprindă meteorologia politică a unor zone fierbinţi, precum Balcanii, Orientul Mijlociu, regiunea Asia- Pacific.

Cu att mai proeminent ni se pare meritul lui Anton Golopenţia de a fi surprins virtuţile practice ale cercetării geopolitice, de a fi făcut acest lucru acum mai bine de o jumătate de secol n termeni pe care literatura de specialitate i foloseşte n mod obişnuit astăzi, de a fi relevat finalităţile cercetării geopolitice ntr-o perioadă n care nazismul era la zenit, de a fi avut temeritatea să deosebescă destinul unei discipline de asocierea, prin forţa lucrurilor temporară, a unor reprezentanţi ai ei cu o orientare politică extremistă. De altfel, viziunea lui Golopenţia despre geopolitică ni se pare chiar foarte puţin valorificată. Este suficient să facem trimitere la cteva ncercări contemporane de caracterizare a geopoliticii ca să ne dăm seama ct de departe a gndit Golopenţia, depăşindu-şi n mod limpede epoca.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica