referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Joseph Rudyard Kipling

Categoria: Referat Filozofie

Descriere:

În 1892 s-a căsătorit cu Caroline Balestier; fratele ei, un scriitor american, a fost prietenul lui Kipling, dar murise de febră tifoidă cu un an înaintea căsătoriei acestuia. În timp ce cuplul se afla în luna de miere, banca lui Kipling a dat faliment şi banii au ajuns pentru biletele de călătorie numai pentru întoarcerea în Vermont (unde locuia cea mai mare parte a familiei Balestie)...

Varianta Printabila 


1

Joseph Rudyard Kipling

 

 

 

Joseph Rudyard Kipling ( * 30 decembrie 1865 Bombay, India - † 18 ianuarie, 1936 ) poet şi prozator britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură n anul 1907. Este celebru prin povestirea sa pentru copii "Cartea Junglei" (1894), romanul indian de spionaj "Kim" (1901), poemele "Gunga Din" (1892) şi "If— " (1895), numeroase schiţe şi nuvele. n 1934 i s-a acordat, alături de William Butler Yeats, Premiul Gothenburg pentru Poezie. n timpul vieţii, a fost considerat, ndeobşte, poet şi i s-a oferit un titlu nobiliar şi postul de poet laureat – ambele refuzate de Kipling.

El s-a născut la Bombay, India. Tatăl său a fost John Lockwood Kipling, profesor Şcoala de artă Jeejeebhoy, iar mama sa, Alice Macdonald. Se spune că părinţii săi s-au cunoscut la Lacul Rudyard din Staffordshire, n Anglia, aceasta fiind originea prenumelui lui Kipling. n copilărie a fost trimis n Anglia unde a fost crescut de o femeie numită doamna Holloway. Se presupune că lipsurile şi proasta ngrijire de care a avut parte pnă la vrsta de cinci ani, cnd a fost „salvat”, i-au influenţat scrierile, ndeosebi simpatia pentru copii. Mătuşa din partea mamei s-a căsătorit cu artistul Edward Burne-Jones, iar tnărul Kipling şi sora sa, a petrecut, de la vrsta de şase ani pnă la 12, mult timp n Anglia, cu familia mătuşii, n vreme ce părinţii săi au rămas India. Kipling a fost verişor cu Stanley Baldwin, prim-ministru n trei mandate. După o perioadă petrecută ca intern la United Services College, n 1881 Kipling se ntoarce n India, la Lahore (n Pakistanul de azi) unde lucrau părinţii săi. A nceput să lucreze ca redactor la un ziar local, n paralel cu paşi n poezie; debutul său ca scriitor profesionist s-a petrecut n 1883 cnd a făcut primele vnzări.

Pe la mijlocul anilor 1880 a călătorit n jurul subcontinentului ca şi corespondent al publicaţiei Allahabad Pioneer. Lucrările sale literare ncep să se vndă şi n 1888 publică şase cărticele de povestiri. Una dintre nuvelele acestei perioade este „Omul care ar putea fi rege” (The Man Who Would Be King). n anul următor Kipling a nceput o lungă călătorie spre Anglia, trecnd prin Burma, China, Japonia şi California, nainte de a traversa Statele Unite şi Oceanul Atlantic şi de a se stabili la Londra. Din acel moment faima sa a crescut rapid, fiind considerat vocea literară cea mai aproape asociată cu tendinţa imperialistă a vremii, din Regatul Unit. Primul său roman, The Light that Failed, a fost publicat n 1890. Probabil, cea mai celebră poezie a sa din această perioadă este "The Ballad of East and West" (Balada Orientului şi a Occidentului) (care ncepe astfel "Oh, Orientul este Orient şi Occidentul este Occident, şi cele două nu se vor ntlni niciodată").

n 1892 s-a căsătorit cu Caroline Balestier; fratele ei, un scriitor american, a fost prietenul lui Kipling, dar murise de febră tifoidă cu un an naintea căsătoriei acestuia. n timp ce cuplul se afla n luna de miere, banca lui Kipling a dat faliment şi banii au ajuns pentru biletele de călătorie numai pentru ntoarcerea n Vermont (unde locuia cea mai mare parte a familiei Balestie). n următorii patru ani, Rudyard şi soţia sa au locuit n Statele Unite. n această perioadă şi dedică scrisul copiilor şi publică operele care l fac cunoscut n zilele de azi, Cartea junglei şi urmarea A doua carte a junglei, n 1894 şi 1895. După o ceartă cu socrii săi, se ntoarce n Anglia mpreună cu soţia sa şi, n 1897 publică Captains Courageous. n anul următor ncepe să călătorească n sudul Africii, aproape n fiecare vacanţă de iarnă. Acolo l cunoaşte şi se mprieteneşte cu Cecil Rhodes şi ncepe să adune material pentru o altă operă clasică -- Povestiri pentru copiii mici, publicată n 1902. Kim' – o altă operă memorabilă, văzuse lumina tiparului n anul precedent. Poezia lui Kipling din această perioadă include "Gunga Din" (1892) şi "Povara omului alb” (The White Man's Burden) (1899); n domeniul non-ficţiunii se implică n dezbaterea despre răspunsul britanic n privinţa creşterii puterii navale a Germaniei, publicnd o serie de articole intitulate 'O flotă n devenire. Prima decadă a secolului al XX-lea este martorul culmii popularităţii lui Kipling. n 1907 i se decernează Premiul Nobel pentru Literature; epilogul acestei realizări este publicarea a două volume de poezie şi povestiri alese -- "Puck of Pook's Hill" (1906) şi "Rewards and Fairies" (1910). Ultimul volum conţine poemul "If—". n 1995 un sondaj realizat de BBC a stabilit că acesta este poemul favorit n Marea Britanie. Acest ndemn la autocontrol şi stoicism este, fără ndoială, cel mai cunoscut poem al lui Kipling.

1

Kipling a continuat să scrie pnă la nceputul anilor 1930, dar ntr-un ritm mai lent şi cu mult mai puţin succes dect nainte. A murit de hemoragie cerebrală la nceputul anului 1936. Moartea sa a fost anunţată anticipat, n mod eronat de o publicaţie căreia Kipling i-a scris mucalit: „Tocmai am citit că am murit. Nu uitaţi să mă ştergeţi din lista abonaţilor.”

După moartea sa opera lui Kipling a continuat să fie eclipsată de critică. Moda n poezie s-a ndepărtat de metrul exact şi de rime. De asemenea, pe măsură ce s-au prăbuşit imperiile coloniale europene, la mijlocul secolului al XX-lea opera lui Kipling şi-a pierdut actualitatea. Mulţi dintre cei care l condamnă sunt de părere că scrierile lui Kipling sunt inseparabile de vederile sale politice şi sociale, n ciuda considerabilei arte literare a lui Kipling. Ei susţin că portretele eroilor săi indieni, care susţin punctul de vedere colonialist conform căruia indienii şi alte popoare colonizate ar fi fost incapabile să supravieţuiască fără ajutorul europenilor, ar fi rasiste. Exemplele pentru aşa-zisul său rasism menţionează "rase minore fără Lege" n "Recessional" şi referirea generică la popoare colonizate "jumătate diavol şi jumătate copil" n poezia "Povara omului alb". Antisemitismul lui Kipling reiese clar n scurtele episoade revistele Punch şi The Times conţinute n ultimul capitol din Ceva despre mine.


Logo de Rudyard Kipling dintr-o ediţie a anului 1911

 

Apărătorii lui Kipling subliniază că rasismul strident al scrierilor sale este afişat de personaje fictive, nu de el, şi astfel descrie cu precizie personajele. Ei văd n vocea autorului ironie şi nţelesuri alternative n poezii, inclusiv n "Povara omului alb" şi n "Recessional". n ciuda schimbărilor n atitudinea rasială şi n standardele literare ale poeziei, opera poetică a lui Kipling continuă să fie populară n rndul celor care i apreciază vigoarea şi măiestria. Deşi era un poet de altă factură T.S. Eliot a editat O selecţie a versurilor lui Kipling (1943), cu toate că a comentat despre Kipling: "putea scrie poezie la evenimente – chiar dacă numai ntmplător!". Povestirile sale pentru adulţi se tipăresc ncă şi au fost lăudate de scriitori diferiţi, ca Poul Anderson şi Jorge Luis Borges. Nu n ultimul rnd, Kipling este cel mai apreciat datorită cărţilor pentru copii. Poveşti chiar aşa” au fost illustrate devenind cărţi de success iar după Cărţile junglei s-au făcut mai multe ecranizări de către Compania Walt Disney. După moartea soţiei lui Kipling n 1939, casa sa, Batemans n Burwash, Sussex a fost ncredinţată Fundaţiei Naţionale a locurilor de interes istoric sau frumuseţi naturale şi este azi muzeu public nchinat scriitorului. n Marea Britanie există o Societate Kipling dezvoltată şi un internat i poartă numele la Haileybury .

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica