referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Observarea lunii

Categoria: Referat Astronomie

Descriere:
Luna este satelitul natural al Pamantului, nu are lumina proprie, ea reflecta lumina pe care o primeste de al Soare. Nu are atmosfera, iar departarea medie fata de Pamant este de numai 384 mii km. Luna se deplaseaza pe orbita sa cu o viteza medie de 1024 km/s, ceea ce inseamna ca, miscandu-se in jurul Pamantului, revine in dreptul aceleiasi stele dupa un interval de timp de 27 zile, 7 ore 43 minute si 11,47 secunde.Acest interval de timp se numeste perioada siderala...

Varianta Printabila 


Observarea Lunii

Luna este satelitul natural al Pamantului, nu are lumina proprie, ea
reflecta lumina pe care o primeste de al Soare. Nu are atmosfera, iar
departarea medie fata de Pamant este de numai 384 mii km.
Luna se deplaseaza pe orbita sa cu o viteza medie de 1024 km/s, ceea ce
inseamna ca, miscandu-se in jurul Pamantului, revine in dreptul aceleiasi
stele dupa un interval de timp de 27 zile, 7 ore 43 minute si 11,47
secunde.Acest interval de timp se numeste perioada siderala.
Pe de alta parte, Luna se roteste in jurul axei sale intr-o perioada de timp
egala cu perioada de miscare in jurul Pamantului, fapt pentru care ea arata
mereu aceeasi fata spre Pamant.In figura 1 am reprezentat soarele (S),
Pamantul (T) si Luna (L), in pozitia initiala fiind socotite punctele : S,T1 si
L1.Dupa un interval de timp egal cu perioada siderala a Lunii, cele trei
corpuri se vor gasi in punctele : S,T2 si L2.Pentru ca Luna sa ajunga iarasi in
pozitie coliniara cu Soarele si Pamantul, in L3, va trebui sa mai treaca un
anumit interval de timp.In modul acesta se vede ca perioada sinodica –
interval de timp dintre doua conjunctii este mai mare decat perioada
siderala.Perioada sinodica se determina observational si este egala cu 29
zile, 12 ore, 44 minute si 2,8 secunde.

Luna nu are lumina proprie, ea putand fi observata datorita luminii
solare pe care o reflecta.De aceea, noi nu putem vedea decat portiunea
iluminata de Soare, dar nici pe aceasta in intregime, ci numai partea care este
orientata spre Pamant.Aceasta este cauza principala a fazelor lunare,
explicarea lor fiind data in fig.2.
Faza ,,Luna Noua“ o avem atunci cand spre Pamant este orientata
suprafata neiluminata de Soare.Apoi apare o fasie iluminata, o ,,secere”, care
creste din ce in ce mai mult pana cand Luna ajunge la 900 fata de pozitia
corespunzatoare fazei ,,Luna Noua”.In acest timp spre observatorul terestru
va fi orientata jumatate din jumatatea iluminata a suprafetei lunare si avem
faza ,,Primul Patrar”
In continuare, observatorul vede din ce in ce mai mult din suprafata
iluminata, iar la 1800 de la faza ,,Luna Noua” lumina Soarelui va ilumina
intreaga suprafata pe care Luna o arata Pamantului, avem faza ,,Luna
Plina”.Urmeaza apoi faza ,,Ultimul Patrar” , la care Luna prezinta observatorului
terestru jumatate din cealalta jumatate de suprafata iluminata, adica
iarasi este vizibil numai un sfert din suprafata Lunii.

Fig 2. Fazele Lunii
In ultimul timp, s-a dovedit ca si planetele Mercur si Marte au relieful
asemanator cu acela al Lunii, fapt de mare importanta pentru o serie de
cercetari cu privire la trecutul sistemului solar.
In vederea descrierii discului aparent al Lunii, trebuie sa facem urmatoarele
precizari : se numeste terminator curba care, pe discul lunar, separa
partea iluminata de partea obscura; se numeste limb limita discului lunar.Din
cauza fazelor lunare, limbajul Lunii poate sa fie un arc de cerc, semicerc sau
cerc, pe cand terminatorul are curbura variabila.
Relieful lunar se poate pune in evidenta cu multa usurinta daca se fac
observatii printr-o luneta oricat de mica sau chiar printr-un binoclu.In modul
acesta, observatia ne arata ca suprafata Lunii este acoperita cu neregularitati
care se observa foarte bine in vecinatatea terminatorului, unde aspectul Lunii
are un caracter dantelat. De la terminator spre limb, relieful este mai putin
pronuntat, deoarece exista mai multa lumina solara, motiv pentru care nu se
pot distinge bine toate detaliile.
O examinare mai amanuntita arata ca relieful lunar este alcatuit din trei
categorii de formatiuni : mari, continente si cratere.
Marile sunt regiuni vaste mai intunecoase si netede.Ele sunt denumite
impropriu asa, deoarece pe Luna nu exista urme de apa. De asemenea si
denumirea de continente este tot improprie, acestea din urma fiind regiuni
deluroase sau muntoase care inconjura “marile“.Exista lanturi de munti care
au inaltimea de 5-6 mii de metri, cum sunt Muntii Alpi, de exemplu.
Craterele sunt formatiunile care intr-adevar caracterizeaza relieful
lunar.Ele sunt de forme si dimensiuni diferite, de la cele mai mari care pot
depasi 200 km in diametru, cum este de exemplu Craterul Clavius si pana la
cele de dimensiuni ,,microscopice”.
Relieful este destul de bine cunoscut si exista harti foarte detaliate cu
denumiriile formatiunilor respective.Dupa lansarea navelor cosmice au fost
intocmite harti si pentru partea ,,invizibila” a Lunii, este vorba de acea fata a
Lunii care nu se poate observa de pe Pamant.Hartile cu relieful lunar ar fi
deosebit de utile pentru astronomii amatori mai avansati care ar dori sa faca
o supraveghere a suprafetei Lunii si, eventual, sa surprinda fie eruptia unui
vulcan, fie caderea unui meteorit mai remarcabil.
Mentionez aici faptul ca la 26 octombrie 1956, in conul central al
Craterului Alphonsus, astronomul sovietic N.A Kozirev de la Observatorul
astrofizic din Crimeea, a observat o mica eruptie vulcanica.Este vorba de o
izbucnire de gaze care au antrenat cu ele si praful lunar, observatia
respectiva fiind efectuata vizual, printr-o luneta cautatoare prin care privea
in timpul in care fotografia Luna.
Pe bolta cereasca Luna se deplaseaza de la est spre vest ca o consecinta
a miscarii diurne.In plus Luna poate fi reperata si fata de stele pe un firmament
in raport cu care ea are o miscare de la vest spre est, aceasta miscare
fiind cauzata de miscarea ei orbitala in jurul Pamantului.Prin urmare, un
astronom amator ar putea determina traiectoria Lunii “printre stele’.Apoi,
avand in vedere faptul ca de la o faza la alta trecerea se face treptat, s-ar
putea urmari procentajul de suprafata iluminata de Soare si vizibila la
diferite momente.
In miscarea sa pe bolta cereasca, Luna acopera unele stele. In fine, un
observator mai pretentios ar putea efectua observatii asupra miscarilor de
libratie ale Lunii, libratia fiind un fel de “balansare” a satelitului nostru
natural.Ea produce usoare oscilatii ale globului lunar in jurul unei pozitii
mijlocii, care ne permit sa vedem cu ceva mai mult decat jumatate din
suprafata Lunii.


Bibliografie : Cartea Astronomului Amator
- editura Albatros – 1983 - Bucuresti -

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica