referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Informatica Educatie Fizica Mecanica Spaniola
Arte Plastice Romana Religie Psihologie
Medicina Matematica Marketing Istorie
Astronomie Germana Geografie Franceza
Fizica Filozofie Engleza Economie
Drept Diverse Chimie Biologie
 

Sociologie rurala - Definirea obiectului sociologiei

Categoria: Referat Economie

Descriere:

Referat despre Sociologie rurala - Definirea obiectului sociologiei
Astfel de fapte de intracÅ£iune poat fi observate ÅŸi descrise nu numai la nivelul cunoaÅŸterii comune, contingente. În ciuda marii lor diversităţi, ele pot fi orbsevate ÅŸi descrise, analizate ÅŸi interpretate din punct de vedere ÅŸtiinÅ£ific, deoarece există anumite elemente esenÅ£iale, o anumită regularitate în comportamentul oamenilor...

Varianta Printabila 


1

FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMCĂ
ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

INGINERIE ŞI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAŢIE PUBLICĂ
ŞI AGROTURISM - ID  - anul ii

 

Cristescu (Deleanu) Mihaela

 

Sociologie rurală

Definirea obiectului sociologiei

 

 

Există numeroase modalităţi de definire a obiectului unei ştiinţe. Pentru a defini obiectul siciologiei putem porni de la fapte curente şi direct observabile, pentru că le întâlnim în viaţa socială cotidiană şi suntem părtaşi la ele. În cadrul convieţuirii sociale, intrăm în nenumărate interacţiuni, adică comunicăm la actele celorlalţi, colaborăm şi ne asociem, facum şi desfacem prietenii, ne constituin in grupuri etc.

Prinşi într-o reţea de relaţii, noi ne comportăm într-un anumit fel, dar aşteptăm anumite comportamente din partea altora. De altfel, şi ceilalţi indivizi cu care intrăm în interacţiune aşteaptă şi ei un anumit răspuns la comportamentul lor.

Astfel de fapte de intracţiune poat fi observate şi descrise nu numai la nivelul cunoaşterii comune, contingente. În ciuda marii lor diversităţi, ele pot fi orbsevate şi descrise, analizate şi interpretate din punct de vedere ştiinţific, deoarece există anumite elemente esenţiale, o anumită regularitate în comportamentul oamenilor.

Comportamentul uman este studiat de sociologie. Există situaţii pe care sociologia nu-şi propune să le studieze, de comportamentul uman ocupându-se şi alte ştiinţe ca biologia şi psihologia, care abordează comportamentul uman fie la nivelul biologiei, fie la nivelul psihologiei.

Studiind comportamentul uman, sociologia identifică înainte de toate modele ale interacţiunii şi felul cum acestea îşi spun cuvântul asupra comportamentului uman, asupra organizării şi funcţionării grupurilor şi a societăţii. Sociologia studiază schemele de comportament care modelează interacţiunile umane.

Sociologia nu se ocupă de orice fel de acţiuni, deci nu se interesează de orice fel de scheme sau modele de comportament.

Schemele nomotetice prezintă interes din punct de vedere sociologic:

● regularităţile generale, împărtăşite de un număr mare de membrii ai societăţii. Astfel de modele nu sunt altceva decât moduri uniforme şi constante de a acţiona şi a gândi, întâlnite la un număr relativ mare de oameni.

  ca orice fapt social, aceste modele sunt exterioare şi exercită asupra noastră o anumită presiune, în sensul că ne oferă un ghid mai mult sau mai puţin obligatoriu pentru comportamentul nostru social.

Caracterul exterior al individului al acestor paternuri şi totodată convingător ne arată că prin intermediul acestor modele de comportament, societatea exercită controlul asupra membrilor săi.

Studiul schemelor nomotetice oferă posibilitatea:

● generalizărilor ştiinţifice

● descoperirii de legi, corelaţii

● predicţiilor în materie de comportament social       

Până acum câtva timp se susţineau următoarele teze dogmatice, când mai existau voci car să nege posibilittaea sociologiei ca ştiinţă:

● comportamentul uman este prea schimbător şi instabil în timp pentru ca să se poată face previziuni ştiinţifice exacte asupra lui

● comportamentul uman este prea complex şi prea nesesizabil pentru a putea fi cuprins în categorii de către instrumentele imperfecte ale ştiinţei

● comportamentul uman, fiind studiat de către alte fiinţe umane, care denaturează faptele observate, nu pot să existe proceduri obiective pentru cunoaşterea adevărului

● fiinţele umane, făcând obiectul unor previziuni, ele pot să le informe, deoarece au capacitatea de a eluda astfel de previziuni.

1

Dacă punctele de mai sus ar fi adevărate, sociologia ar avea un fundament ştiinţific foarte şubred.

Se poate da o definiţie mai pertinentă, ajunşi la acest nivel al precizărilor.

Sociologia este studiul ştiinţific al comportamentului uman modelat şi socialmente împărtăşit. Comportamentul uman socialmente modelat şi împărtăşit este sinonim cu comportamentul social.

Comportamentul social se întâlneşte la oamenii reali, dar pentru a-l analiza şi explica ştiinţific trebuie să-l conceptualizăm, adică să creăm concepte care să exprime generalizări esenţiale.

Fiind o ştiinţă socială, sociologia are multe puncte de contact cu celelalte ştiinţe sociale. În ultimă instanţă, toate ştiinţele sociale  particulare studiază o latură sau alta a societăţii, într-un cuvânt - societatea.

Sociologia studiază societatea ca intreg, deosebindu-se de ştiinţele sociale particulare. Sociologia nu fragmentează societatea, ci o studiază în ansamblul său. Sociologia studiază un aspect sau altul al sistemului social global sau un anumit subsistem al societăţii. Sociologia retuşează diferitele aspecte parţiale sau segmentare la totalitate, integrându-le în funcţionalitatea generală. 

Aşa cum susţine si sociologul Georges Gurvitch: “... nimic nu poate ilustra mai bine diferenţa dintre sociologie şi ştiinţele sociale particulare, decât însăşi ramurile speciale ale sociologiei, cum ar fi sociologia economică, sociologia morfologică sau demografică, sociologia industrială, sociologia dreptului, a limbajului, a cunoaşterii, a religiei, a psihologiei colective. Căci dacă, asemenea ştiinţelor sociale particulare, pleacă de la unul din palierele sau sectoarele realităţii sociale pe care îl accentuează, atunci fac totul pentru a nu rămâne pe loc şi termină întotdeauna prin a lega punctul lor de plecare cu toate celelalte etajări şi sectoare, ceea ce  înseamnă că îl integrează în fenomenul social total, în cadrele şi în mişcarea sa”.

Sistemul ştiinţelor sociologice constă la ora actuală din peste 50 de ramuri. Ar fi greşit să se tragă concluzia că există 50 de “obiecte” ale sociologiei. Sociologia şi-a lărgit mereu câmpul de investigare, aplicându-se asupra noi domenii sau extinzându-şi studiul asupra unor noi paliere sau orizonturi ale realităţii sociale. Astfel au apărut numeroase ramuri ale sociologiei, organic legate între ele, care alcătuiesc sistemul ştiinţelor sociologice. Acest sistem este unitar, atât datorită obiectului unic pe care îl posedă toate “sociologiile”, cât şi aparatul conceptual comun şi unitatea existentă pe plan metodologic.

În afară de Sociologia  generală  există numeroase sociologii speciale, care se pot grupa după diferite criterii.  O serie de ramuri ale sociologiei şi-au fixat drept domeniu de studiu instituţii, apărând astfel: sociologia familiei, sociologia învăţământului, sociologia organizaţiilor. Necesitatea studierii cadrelor naturale şi sociale ale societăţii a dus la constituirea unor ramuri ca: sociologia geografică, sociologia juridică. Ca urmare a diviziunii interne au apărut: sociologia moralei, sociologia culturii, sociologia ştiinţei, sociologia cunoaşterii, sociologia educaţiei, sociologia medicinei, sociologia rurală, sociologia urbană, sociologia sportului, sociologia militară, sociologia relaţiilor internaţionale, sociologia economică.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica