referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Sociologie rurala - Definirea obiectului sociologiei

Categoria: Referat Economie

Descriere:

Referat despre Sociologie rurala - Definirea obiectului sociologiei
Astfel de fapte de intracţiune poat fi observate şi descrise nu numai la nivelul cunoaşterii comune, contingente. În ciuda marii lor diversităţi, ele pot fi orbsevate şi descrise, analizate şi interpretate din punct de vedere ştiinţific, deoarece există anumite elemente esenţiale, o anumită regularitate în comportamentul oamenilor...

Varianta Printabila 


1

FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMCĂ
N AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

INGINERIE ŞI MANAGEMENT N ALIMENTAŢIE PUBLICĂ
ŞI AGROTURISM - ID  - anul ii

 

Cristescu (Deleanu) Mihaela

 

Sociologie rurală

Definirea obiectului sociologiei

 

 

Există numeroase modalităţi de definire a obiectului unei ştiinţe. Pentru a defini obiectul siciologiei putem porni de la fapte curente şi direct observabile, pentru că le ntlnim n viaţa socială cotidiană şi suntem părtaşi la ele. n cadrul convieţuirii sociale, intrăm n nenumărate interacţiuni, adică comunicăm la actele celorlalţi, colaborăm şi ne asociem, facum şi desfacem prietenii, ne constituin in grupuri etc.

Prinşi ntr-o reţea de relaţii, noi ne comportăm ntr-un anumit fel, dar aşteptăm anumite comportamente din partea altora. De altfel, şi ceilalţi indivizi cu care intrăm n interacţiune aşteaptă şi ei un anumit răspuns la comportamentul lor.

Astfel de fapte de intracţiune poat fi observate şi descrise nu numai la nivelul cunoaşterii comune, contingente. n ciuda marii lor diversităţi, ele pot fi orbsevate şi descrise, analizate şi interpretate din punct de vedere ştiinţific, deoarece există anumite elemente esenţiale, o anumită regularitate n comportamentul oamenilor.

Comportamentul uman este studiat de sociologie. Există situaţii pe care sociologia nu-şi propune să le studieze, de comportamentul uman ocupndu-se şi alte ştiinţe ca biologia şi psihologia, care abordează comportamentul uman fie la nivelul biologiei, fie la nivelul psihologiei.

Studiind comportamentul uman, sociologia identifică nainte de toate modele ale interacţiunii şi felul cum acestea şi spun cuvntul asupra comportamentului uman, asupra organizării şi funcţionării grupurilor şi a societăţii. Sociologia studiază schemele de comportament care modelează interacţiunile umane.

Sociologia nu se ocupă de orice fel de acţiuni, deci nu se interesează de orice fel de scheme sau modele de comportament.

Schemele nomotetice prezintă interes din punct de vedere sociologic:

● regularităţile generale, mpărtăşite de un număr mare de membrii ai societăţii. Astfel de modele nu sunt altceva dect moduri uniforme şi constante de a acţiona şi a gndi, ntlnite la un număr relativ mare de oameni.

  ca orice fapt social, aceste modele sunt exterioare şi exercită asupra noastră o anumită presiune, n sensul că ne oferă un ghid mai mult sau mai puţin obligatoriu pentru comportamentul nostru social.

Caracterul exterior al individului al acestor paternuri şi totodată convingător ne arată că prin intermediul acestor modele de comportament, societatea exercită controlul asupra membrilor săi.

Studiul schemelor nomotetice oferă posibilitatea:

● generalizărilor ştiinţifice

● descoperirii de legi, corelaţii

● predicţiilor n materie de comportament social       

Pnă acum ctva timp se susţineau următoarele teze dogmatice, cnd mai existau voci car să nege posibilittaea sociologiei ca ştiinţă:

● comportamentul uman este prea schimbător şi instabil n timp pentru ca să se poată face previziuni ştiinţifice exacte asupra lui

● comportamentul uman este prea complex şi prea nesesizabil pentru a putea fi cuprins n categorii de către instrumentele imperfecte ale ştiinţei

● comportamentul uman, fiind studiat de către alte fiinţe umane, care denaturează faptele observate, nu pot să existe proceduri obiective pentru cunoaşterea adevărului

● fiinţele umane, făcnd obiectul unor previziuni, ele pot să le informe, deoarece au capacitatea de a eluda astfel de previziuni.

1

Dacă punctele de mai sus ar fi adevărate, sociologia ar avea un fundament ştiinţific foarte şubred.

Se poate da o definiţie mai pertinentă, ajunşi la acest nivel al precizărilor.

Sociologia este studiul ştiinţific al comportamentului uman modelat şi socialmente mpărtăşit. Comportamentul uman socialmente modelat şi mpărtăşit este sinonim cu comportamentul social.

Comportamentul social se ntlneşte la oamenii reali, dar pentru a-l analiza şi explica ştiinţific trebuie să-l conceptualizăm, adică să creăm concepte care să exprime generalizări esenţiale.

Fiind o ştiinţă socială, sociologia are multe puncte de contact cu celelalte ştiinţe sociale. n ultimă instanţă, toate ştiinţele sociale  particulare studiază o latură sau alta a societăţii, ntr-un cuvnt - societatea.

Sociologia studiază societatea ca intreg, deosebindu-se de ştiinţele sociale particulare. Sociologia nu fragmentează societatea, ci o studiază n ansamblul său. Sociologia studiază un aspect sau altul al sistemului social global sau un anumit subsistem al societăţii. Sociologia retuşează diferitele aspecte parţiale sau segmentare la totalitate, integrndu-le n funcţionalitatea generală. 

Aşa cum susţine si sociologul Georges Gurvitch: “... nimic nu poate ilustra mai bine diferenţa dintre sociologie şi ştiinţele sociale particulare, dect nsăşi ramurile speciale ale sociologiei, cum ar fi sociologia economică, sociologia morfologică sau demografică, sociologia industrială, sociologia dreptului, a limbajului, a cunoaşterii, a religiei, a psihologiei colective. Căci dacă, asemenea ştiinţelor sociale particulare, pleacă de la unul din palierele sau sectoarele realităţii sociale pe care l accentuează, atunci fac totul pentru a nu rămne pe loc şi termină ntotdeauna prin a lega punctul lor de plecare cu toate celelalte etajări şi sectoare, ceea ce  nseamnă că l integrează n fenomenul social total, n cadrele şi n mişcarea sa”.

Sistemul ştiinţelor sociologice constă la ora actuală din peste 50 de ramuri. Ar fi greşit să se tragă concluzia că există 50 de “obiecte” ale sociologiei. Sociologia şi-a lărgit mereu cmpul de investigare, aplicndu-se asupra noi domenii sau extinzndu-şi studiul asupra unor noi paliere sau orizonturi ale realităţii sociale. Astfel au apărut numeroase ramuri ale sociologiei, organic legate ntre ele, care alcătuiesc sistemul ştiinţelor sociologice. Acest sistem este unitar, att datorită obiectului unic pe care l posedă toate “sociologiile”, ct şi aparatul conceptual comun şi unitatea existentă pe plan metodologic.

n afară de Sociologia  generală  există numeroase sociologii speciale, care se pot grupa după diferite criterii.  O serie de ramuri ale sociologiei şi-au fixat drept domeniu de studiu instituţii, apărnd astfel: sociologia familiei, sociologia nvăţămntului, sociologia organizaţiilor. Necesitatea studierii cadrelor naturale şi sociale ale societăţii a dus la constituirea unor ramuri ca: sociologia geografică, sociologia juridică. Ca urmare a diviziunii interne au apărut: sociologia moralei, sociologia culturii, sociologia ştiinţei, sociologia cunoaşterii, sociologia educaţiei, sociologia medicinei, sociologia rurală, sociologia urbană, sociologia sportului, sociologia militară, sociologia relaţiilor internaţionale, sociologia economică.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica