referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Reflectii - Eseu conjunctural

Categoria: Referat Economie

Descriere:

Nu pretind decenţă „regală”. Dar un minim de respect pentru propria persoană ca să polarizeze respectul celor din jur pare strict necesar. Şi un preşedinte poate merge la plaje sau să participe la un bal mascat, dar, în faţa Naţiunii trebuie să se prezinte într-o ţinută demnă...

Varianta Printabila 


1

Reflecţii

Eseu conjunctural

 

Am asistat la disputa dintre candidaţii la preşedinţie. Este adevărat, a ultimilor clasaţi n ceea ce priveşte şansele de a fi aleşi. Spectacolul a fost lamentabile, dar a ieşit n evidenţă clară ce cred „cetăţenii” despre rolul şi atribuţiile preşedintelui ţării precum şi calitatea de om a celor 200 mii de „cetăţeni” care girează candidatul.

Politicieni, şi nu unii oarecare, fac deosebire ntre a fi cetăţean (probabil cu drept de vot) şi a fi membru al poporului. Nu bănuiam la ce se referă.

Discursurile (punctele de vedre ale) potenţialilor preşedinţi m-au lămurit.

Spectacolul, departe de a fi clasic deşi obişnuit la TVR, mia strnit reflecţii n ceea ce aş fi dorit să aflu. Nu am calitatea şi nici competinţa să caracterizez candidaţii şi moderatorii. Dar mă simt obligat să descriu ceea ce aş fi dorit să constat la viitorul preşedinte.

 

Sunt romn cu drept de vot, din tată neamţ (Wagner) şi mamă franţuzoaică (Berbier) născut şi crescut pe meleagurile dmboviţene unde părinţii s-au aciuit venind de aiurea.  Educaţia a fost europeană cu accent pe respectarea muncii ca scop al vieţii (nu ca mijloc al ei).

Deci sunt (mă consider) net superior celor 4 candidaţi prezidenţiali  din toate punctele de vedere nu mi-a trăsnit nici o dată prin cap să concurez, măcar la demnitatea de primar.

 

Ce am constatat că lipseşte candidaţilor la Preşedinţie prezentaţi?

 

1.

In primul rnd o etică fermă bazată pe respectul sinelui nsăşi. Nu poţi pretinde respectul semenilor dacă nu te respecţi pe tine. Prin etică nţeleg cinste, echitate, fermitate şi punctualitate. Din păcate etica nu se nvaţă. Cin nu a supto cu laptele matern nu o are şi basta!

Să numi spuneţi că etica este un atribut NUMAI a celor cu snge albastru. Etica copilului celui mai umil ţăran, ndrumată de evlavia mamei şi severitatea părintelui truditor este sănătoasă deşi păstrează specificul balcanic, este puţin deformată de slugărnicie. Romnul spune şi crede că: „capul plecat sabia nu-l taie”

2.

Spirit gospodăresc. Romnul este vestit că poate face din rahat (turcesc, nu vă gndiţi la prostii) un bici cu pleasnă cu tot. Şi nu este departe de adevăr. Numai greutăţile vieţii te dezbară de risipă, ţi conferă adnca chibzuială şi spiritul de economie. Din mica chivernisire se ncropeşte avutul. Din păcate Dumnezeul Ortodox este prea ngăduitor. Preoţii propagă: „merge şi aşa” n loc să insiste: „ajută-te singur ca să te ajute şi Dumnezeu” Un om care nu a trecut prin propriile forţe de pragul sărăciei nu este demn a fi numit „gospodar”. Şi averile moştenite trebuie gospodărite altfel se topesc ca ceara.

3.

Cunoaşterea legilor. Spre deosebire de Suedia unde copilul nvaţă buchile pe cartea de Legi, n Romnia nici măcar Ceaslovul (pe care Caragiale a nvăţat citirea) nu mai constituie o carte de căpăti. In afara sferei juridice nvăţarea Legilor este absolut absentă. De unde să ştie deci „cetăţeanul” ce este bine şi ce este rău. Cum să-şi apere drepturile pe care nu le cunoaşte? Cum să se ferească de obiceiurile sau  cutumele care ncalcă Legea?

Legea nsăşi nu recunoaşte ca circumstanţă necunoaşterea paragrafelor ncălcate.

4.

Verticalitatea. Neamţul are o zicală „ein Mann ein Wort” (un bărbat, un cuvnt). Gurile rele din Romnia au completat-o „eine Frau ein avort”. Numai un om ferm pe etica sa nu se nclină după cum bate vntul. Consider cel puţin neserios un om care uitnd ce a spus ieri se contrazice astăzi sau, şi mai rău, mişună dintr-un partid n altul căutndu-şi interesele.

Să nu mă nţelegeţi greşit. Un om nvaţă toată viaţa spre aşi da seama ct de puţine ştie. Printr-o conciliere omul deştept ajunge la compromisuri admiţnd soluţia mai viabilă a partenerului fără a ştirbi cu nimic etica şi verticalitatea sa. Condamn numai „castravetele lui Bulă” cu care a fost ndoctrinat delegatul pentru o discuţie serioasă. Nu dovedeşte o verticalitate ci cel mult o slugărnicie faţă de şef.

5.

Ţinuta. Unii şi dovedesc „verticalitatea”  nghiţind un baston nainte de a se aşeza pe scaun. Marţialitate de general n retragere! Alţii se prezintă n ţinută de ştrand cu chică de şmecher chiar şi n faţa televiziunii publice. Probabil ştiu de ce. Cei 200 mii de semnatari i doresc aşa.

Oare chiar aşa de rău au ajuns „cetăţenii” romni? Febra manelelor va trece peste cteva secole dacă numele ţării nu se va scrie cu 2 de „R”. Ce te faci cu coada de cal sau creasta de cocoş de pe capetele goale (de conţinut)?

Nu pretind decenţă „regală”. Dar un minim de respect pentru propria persoană ca să polarizeze respectul celor din jur pare strict necesar. Şi un preşedinte poate merge la plaje sau să participe la un bal mascat, dar, n faţa Naţiunii trebuie să se prezinte ntr-o ţinută demnă.

6.

Cultura. Este un fapt cert că nu se poate nvăţa cultura. Omenirea are un tezaur incomensurabil al patrimoniului cultural din care fiecare individ poate absoarbe ce şi ct doreşte. nvăţămntul general este doar un aparat care ţi dă acces la patrimoniul cultural, te familiarizează cu el, ta ajută să găseşti ce cauţi. Dacă nu vrei să cauţi este voia ta, dar nu vei deveni om cult.

Pentru o conversaţie liberă „de salon” trebuie să cunoşti, după caz, o manelă sau o operă de Verdi, un scriitor sau o operă matematică, un pictor sau o operă arhitecturală. Cte puţin din ct mai multe domenii culturale. Nu te exprima nici o dată despre domenii pe care nu le cunoşti căci te vei face de rs. Mai ieri am solicitat un cataif la o mare cofetărie din Bucureşti. După inofensiva ntrebare a cofetarului „CU MERE?”  am explodat pe drept cuvnt (pentru inculţii gastronomici cataiful este o combinaţie de frişcă şi tăiţei).

5.

Cinstea. Ochi poporanilor sunt ntotdeauna ndreptaţi asupra demnitarilor şi se comentează pe drept variaţiile n avutul acestora. Există şi „omeni cinstiţi” care nu se ling pe degete chiar dacă umblă cu miere. Dacă aceştia nchid nsă ochii cnd partenerii sau subalternii se mbogăţesc peste noapte nu dovedesc cinstea cu care au fost acreditaţi. Chiar dacă nu se aleg cu nimic, toleranţa i face părtaşi la nelegiuirile celor din subordine.  Există chiar prevederi ale codului penal care incriminează această faptă (neglijenţă, favorizare, etc.)

6.

Moralitatea. Presupun că sunt proprietarul unui apartament nchiriat unei familii cu copii. După exact 3 luni de neplată a chiriei obţin şi pun n execuţie evacuarea. Este legal, dar pot fi considerat, nu numai de familia scoasă n stradă, ca imoral. Precum iadul este pavat cu bune intenţii majoritatea politicienilor se prevalează de „legalitatea” unei acţiuni deşi ea ncalcă grav normele nescrise ale moralităţii.

La ura urmei ce este legal? Simplu: tot ce NU este prevăzut expres n lege ca nelegal.

Deci este perfect legal următorul afiş:

            Proprietate particulară. Respiratul interzis.

Pot deci mpuşca pe toţi cei care ncalcă proprietatea şi respiră.

Ştiaţi că meteorologii sunt pasibili de ardere pe rug n Anglia fiindcă prezic vremea? Arderea pe rug, prevăzută de o lege antică neabrogată este legală, dar aş vrea să văd politicianul care susţine „legalitatea” acţiunilor prin care s-a mbogăţit peste noapte dacă ar fi n postura unui meteorolog din Anglia.

1

7.

Cunoaşterea atribuţiilor funcţiei de ndeplinit. Un cizmar verifică dacă viitorul angajat poate repara o ciubotă. Un viitor şofer trebuie să se legitimeze cu carnetul de conducere.

Oare ce trebuie să ştie un viitor politician, chiar preşedinte de-ar deveni?

Unui membru al parlamentului i este suficient să deosebească albul de negru şi să găsească poziţia n fotoliu care să nu-l adoarmă imediat. Un preşedinte nici att. El trebuie să aplice constituţia pe care o poartă n buzunar spre a o consulta la nevoie.

Poţi fi bun gospodar şi să condici comune (n sens general, sat oraş, municipiu) fără să cunoşti gramatica limbii vorbite. Dar nu admit drept conducător un copil de bani gata crescut prin discoteci şi „jep-uri”. Ce ştie acesta despre gospodărie şi gospodărire?

Spre a fi inginer n Germania trebuie să fi capabil a nlocui cu randament acceptabil toţi subalternii pentru minimum un schimb de lucru. Capacitatea este verificată „la snge” iar pilele nu ţin. Pe vremea lui Ceauşescu, inginerii de căi ferate făceau 2 ani de stagiu trecnd succesiv prin toate funcţiile subalterne. Se pare că ceva similar este astăzi la medici. Ce stagiu face un viitor politician?

La urma urmei partidul este o organizaţie n care şeful gndeşte pentru subordonaţi. Disciplina de partid incumbă supunerea oarbă. Dovadă, castravetele lui Bulă pe care l constatăm n discuţiile purtate de absolut toţi membrii de partid.

            „Criminalul, mincinosul,neseriosul Băsescu” urmat de „flota” ca argument decisiv.

Emisiunile de televiziune sunt pline de asemenea castraveţi. Oare moderatorii sunt chiar att de proşti sau poartă ochelari de cal puşi de mogul?

 

Reflecţiile de mai sus nu sunt coborte din cerul albastru pentru cine ştie ce filosofii. Ele au fost strict generate de modul de prezentare a 4 candidaţi la demnitatea de preşedinte al Romniei, de răspunsurile la ntrebările puse şi n special de atitudinea şi comportarea lor.

Dacă ţinem seama că viitorul preşedinte trebuie să fie „cel mai bun dintre cei mai buni” trebuie să admitem că, cel puţin cte 200 mii de semnatari ai propunerii de candidatură sunt caractere de acelaşi tip. O foarte proastă prezentare a capacităţii de selecţie a „cetăţenilor” romni”

 

Cum văd eu candidatul agreat?

Acel cetăţean care ntruneşte cumulativ următoarele cerinţe:

-          Să poată exprima n cuvinte spiritul unei prevederi constituţionale aleasă la ntmplare.

-          Sa poată explica diferenţa ntre codul civil şi codul de procedură civilă

-          Să justifice, cu cuvintele lui, principiile de politică externă practicate de predecesor din punctul aceluia de vedere (n nici un caz critic). Punctul lui de vedere nu este relevant.

-          Să enumere justificativ 3 dintre realizările precedentului. Nerealizările sau greşelile aceluia nu trebuie comentate.

-          Să dovedească capacitatea de conciliere explicnd comparativ punctele de vedere diferite a 2 colegi n conflict. Punctul propriu de vedere nu este relevant.

-          Să răspundă corect la o ntrebare pusă ntr-o limbă de circulaţie mondială pe care o alege n prealabil. Nu se impune cunoaşterea unei anumite limbi sărine, dar trebuie să se descurce n cel puţin una.

-          Să se descrie completnd un formular elaborat de psihiatri care să testeze capacitatea gospodărească şi principiile etice. Formularul va cuprinde cel mult 10 ntrebări cu minim 3 răspunsuri dintre care pot fi şi mai multe corecte (cumulativ).

-          Să aibă o ţinută corespunzătoare. Nu este obligatorie cravata de culoarea partidului care-l susţine.

 

n momentul de faţă poate candida ori ce „cetăţean” care-şi poate cumpăra un minim de 200 mii de susţinători, fără nici o altă condiţionare.

Propun ca verificarea calităţilor minime inserate mai sus să fie testată nainte de omologarea candidaturii. Ar fi scutite astfel enorme mijloace financiare att statului ct şi candidatului, iar procedura electorală ar pierde substanţial din caracterul ce circ dmboviţean. Nu ne ridică nimeni statuie  dacă avem 12 sau 120 candidaţi. Normal ar fi 3.

Refuzul tastării (cu excepţia preşedintelui n exerciţiu care candidează pentru un nou mandat), impertinenţa n cursul testării şi/sau ndepărtarea de la răspuns se depunctează sever pnă la refuzarea omologării candidaturii.

Testarea urmează a se transmite integral n direct pe cel puţin un canal de televiziune şi se va relua la o oră de audienţă maximă cel puţin pentru primii clasaţi n şansa de a fi aleşi.

 

Pnă la adoptarea propunerii de mai sus mi este ruşine de calitatea de „cetăţean” pe care dreptul de vot mi-l dă, şi mă consider doar romn, nu şi cetăţean romn.

           

            Emil Wagner, pensionar

 

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica