referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Contabilitatea operatriunilor de trezorerie si interbancare

Categoria: Referat Economie

Descriere:

Pentru organizarea sistemului de casierii proprii, băncile trebuie să solicite în scris, BNR aprobarea de functionare a acestuia. Dacă banca comercială respectă prevederile legale de operatiuni cu numerar si dispune de amenajări speciale,primeste autorizatia de functionare împreună cu plafonul de casă...

Varianta Printabila 


1

CONTABILITATEA OPERATIUNILOR DE TREZORERIE

SI INTERBANCARE

 

         Prin contabilitatea operatiunilor de trezorerie si interbancare se asigură

evidenta următoarelor operatiuni:

> operatiunilor de casă;

> operatiunilor de decontare cu BNR privind rezervele obligatorii ale băncilor, conturile curente, compensarea multilaterală a plătilor interbancare;

> operatiunilor privind mprumuturile de refinantare de la BNR;

> operatiunilor prin conturile de corespondent, depozitele, creditele si mprumuturile interbancare;

> operatiunilor de pensiune interbancare.

Operatiunile de trezorerie au o pondere nsemnată n totalul operatiunilor

bancare si prezintă o importantă deosebită n ceea ce priveste stabilitatea monetară.

Structura operatiunilor de trezorerie n societătile bancare este următoarea:

> operatiuni de casă n lei si devize;

> operatiuni cu cecuri;

> operatiuni privind retragerile de numerar prin cărtile de plată

 

2.1 Contabilitatea operatiunilor de casă n lei si devize

         Numerarul, desi are o pondere mică n circulatia bănească, ocupă un loc important n activitatea bancară.

Formele de existentă a numerarului sunt bancnotele si monedele metalice.

Numerarul este un mijloc de plată nedeterminat, general si cu efect de plată

imediat. Ca n majoritatea tărilor, si n Romnia, circulatia numerarului este

reglementată prin lege.

         Preluarea prin ncasare a sumelor monetare aduse de clienti si eliberarea de

sume către clienti, reprezintă o operatiune frecventă efectuată de bănci.

         Compartimentele de tezaur si casieriile bancare trebuie să facă fată

operatiunilor generatoare de ncasări si plăti si n acelasi timp să-si aducă propria

contributie la rentabilitatea băncii.

         Pentru organizarea sistemului de casierii proprii, băncile trebuie să solicite

n scris, BNR aprobarea de functionare a acestuia. Dacă banca comercială respectă

prevederile legale de operatiuni cu numerar si dispune de amenajări speciale,

primeste autorizatia de functionare mpreună cu plafonul de casă.

Casele bancare pot fi de mai multe tipuri:

A) Casele operative de ncasări, se ocupă de primirea numerarului n urma

ncasărilor sau pentru retragerea din circulatie a bancnotelor sau monedelor uzate.

Primirea numerarului se face pe baza următoarelor documente:

> foaie de vărsămnt cu chitantă, utilizată pentru depunerea numerarului de către clienti;

> ordin de ncasare, folosit n cadrul operatiunilor de depunere interne a băncii;

> borderou nsotitor, utilizat de agentii economici cnd depun numerar la

casierie n genti sigilate;

> documente de casă emise de sistemul informatic al băncii.

B) Casele operative de plăti, se ocupă cu eliberarea de numerar la cererea

clientilor. Aceste case pot fi deschise pentru operatiuni n lei sau valută. Eliberarea

numerarului se face pe baza următoarelor documente:

1. cec simplu;

2. ordin de plată n cazul n care se depune excedentul de numerar la BNR;

3. cerere pentru răscumpărarea certificatelor de depozit;

4. cambie;

5. bilet la ordin;

6. documente emise de sistemul informatic al băncii.

C) Casele speciale, sunt specifice sucursalelor si derulează operatiuni cu numerar n cadrul retelei bancare.

D) Casele pentru operatiuni cu metale pretioase, pietre pretioase si alte valori.

E) Casele de schimb valutar amplasate n afara băncii.

Această prezentare nu exclude existenta unor case mixte, care să răspundă mai multor nevoi diferite.

Operatiunile de casă sunt nregistrate cu ajutorul contului 101 "Casa".

         Acest cont evidentiază numerarul aflat n casieria băncii, precum si miscarea acestuia ca urmare a ncasărilor si plătilor efectuate. Bancnotele si

monedele expediate prin intermediul societătilor de transport rămn nregistrate n

contul 101 „Casa", pnă n momentul transferului proprietătii efective a fondurilor,

indiferent de modalitătile folosite pentru transferul acestor fonduri. Contul 101 „Casa" este un cont de activ, se debitează cu sumele ncasate si se creditează cu sumele plătite n numerar. Soldul debitor al contului arată numerarul existent n casieria băncii.

2.2 Contabilitatea operatiunilor cu cecuri

         Cecul este un ordin scris dat de client băncii sale prin care cere acesteia să

plătească o anumită sumă, fie lui pentru retrageri de numerar, fie către o altă

persoană specificată de client pentru plata unei datorii.

         Cecul pune n relatie directă trei persoane: trăgător, tras si beneficiar.

Pentru a putea ordona, trăgătorul trebuie să si constituie n prealabil un depozit n bancă din care să efectueze plata. Cecul se trage asupra băncii numai n limita fondurilor existente n cont.

         Circuitul cecului vizează parcurgerea următoarelor etape:

> efectuarea unei tranzactii care să creeze o obligatie de plată;

> n baza disponibilului din cont, banca dă clientilor săi carnetele de cecuri;

> la achizitia mărfii, clientul-debitor completează un cec n vederea acoperirii obligatiei de plată si l dă creditorului-beneficiar;

> n acest moment banca, debitorul si creditorul devin persoane implicate n

operatiunea cu cecul, respectiv, tras, trăgător si beneficiar;

> beneficiarul prezintă cecul spre ncasare la banca sa spre a fi trimis băncii plătitorului;

> banca plătitorului trimite suma de plată la banca beneficiarului, respectiv

suma ajunge la acesta din urmă;

> datoria debitorului fată de creditor se stinge.

n procesul utilizării cecului se ntlnesc mai multe operatiuni:

a) Operatiunea de gir - cecul poate circula de la o persoană la alta prin operatiunea de gir, cnd girantul transferă unei alte persoane numită giratar toate

drepturile beneficiarului. Mentiunea privind circulatia cecului prin gir se face pe

verso-ul cecului, prin operatiunea numită andosare.

b) Operatiunea de aval - este operatiunea prin care o persoană numită

avalist (cel care dă avalul), garantează obligatia plătii pentru o altă persoană numită

avalizat, direct sau pe cale de regres, pentru toată suma prevăzută sau pentru o parte

din aceasta. Dacă avalistul a plătit n locul avalizatului, dobndeste toate drepturile

din cec fată de acesta din urmă.

c) Operatiunea de plată a cecului. Cecul este plătibil la vedere datorită

faptului că banca este obligată să-1 achite la prezentare sau ntr-un termen scurt. In

Romnia plata se face n termen de opt zile dacă este plătibil la locul emiterii sau n

maximum 15 zile dacă este plătibil n altă localitate, n cazul cecului circular

termenul este de 30 de zile, iar pentru cecurile emise n raport cu străinătatea,

termenul maxim poate fi de 90 zile.

d) Operatiunea de regres si de protest - refuzul de plată poate fi făcut de trăgător, n cazul n care cecul este furat sau pierdut, si de bancă, n cazul n care nu există disponibilităti n cont. Dacă nu se efectuează plata, beneficiarul poate nainta un protest si pe baza acestuia poate să urmărească persoanele obligate la plata cambiei printr-o actiune de regres, n acest caz, el trebuie să facă dovada refuzului plătii printr-un act notarial, prin declaratia băncii sau prin confirmarea oficială a Casei de compensatie. Trăgătorul trebuie să suporte toate cheltuielile si dobnzile apărute n urma refuzului de plată.

Cecurile se pot clasifica după două criterii:

a) după beneficiar avem cec nominativ (beneficiarul plătii este o persoană clar stabilită, transmiterea se face prin girare) si cec la purtător(numele beneficiarului lipseste, iar transmiterea cecului se face prin remiterea de la o persoană la alta).

b) după modul de ncasare, avem:

> cec nebarat, se plăteste n numerar sau n cont, fără nici un fel de restrictie;

> cec barat, care se plăteste cu unele restrictii, de regulă plata se face la altă bancă;

> cec de virament, este nsotit de clauze ca „plătibil n cont" sau „numai prin virament", iar plata cecului se face numai scriptural, creditndu-se contul beneficiarului;

> cec certificat, este cecul pentru care banca plătitoare a blocat suma necesară plătii pnă la prezentarea legală la plată; prin această operatiune trăgătorul nu mai poate retrage din contul său suma destinată plătii cecului respectiv, nainte de expirarea termenului de

prezentare al acestuia;

> cec circular, este un cec emis de bancă n relatiile cu subunitătile sale sau cu alte bănci; este plătibil la vedere dar pentru o durată de cel mult 30 de zile de la emitere;

> cec de călătorie, reprezintă un cec avnd caracteristici asemănătoare bancnotei. Este emis n sume fixe, n moneda natională sau n valute. Poate avea o durată determinată sau nedeterminată.

         Pentru evidentierea operatiunilor cu cecuri se utilizează conturile:

         Contul 1611 "Valori de recuperat" evidentiază sumele de recuperat de la

alte bănci nregistrate provizoriu n acest cont, precum si cecurile de călătorie

cumpărate remise spre ncasare emitentilor.

         Contul 1611 „Valori de recuperat" este un cont de activ, se debitează cu sumele plătite de bancă si se creditează cu sumele ncasate sau cu sumele de recuperat devenite ndoielnice.

         Soldul contului reprezintă valori de recuperat de la alte bănci.

Contul 2611 "Valori de recuperat" evidentiază valori plătite de bancă

altor clienti ai băncii, cecuri, efecte de comert si alte valori emise la ncasare, neplătite si restituite prin casa de compensatie, precum si valori n litigiu ale băncii cu clientela.

         Soldul contului reprezintă valori de recuperat de la clientelă.

Contul 3712 "Valori primite Ia ncasare" este un cont de activ, se debitează cu valoarea cecurilor, efectelor de comert si alte valori primite la ncasat, si se creditează la ncasarea cecurilor sau la refuzul primit la prezentarea la compensare.

Soldul contului reprezintă cecuri, efecte de comert si alte valori primite la

ncasare si nencasate.

Contul 3716 "Conturi indisponibile privind valori la ncasare" este un cont de pasiv utilizat atunci cnd cecul primit spre ncasare va fi plătit numai după ce se obtine contravaloarea de la emitent. Se creditează cu valoarea cecurilor primite spre ncasare si se debitează cu sumele ncasate de la emitenti.

         Soldul contului reprezintă valoarea cecurilor, efectelor de comert si a altor

valori remise spre ncasare si nencasate.

Exemple de nregistrări contabile: La banca initiatoare:

1. Remiterea unui cec spre ncasare, cu creditare imediată a contului

clientului:


2.3 Contabilitatea cărtilor de plată

         Cartea bancară reprezintă un instrument de plată fără numerar cu ajutorul căruia se pot realiza plăti n reteaua comercială sau se pot obtine lichidităti de la bancă.

         Cărtile de plată sunt confectionate din plastic, avnd dimensiuni standardizate international. Pe partea din fată se află denumirea, simbolul cărtii si elementele de identificare si personalizare. Pe verso cartea prezintă un loc pentru semnătura titularului.

n functie de caracteristicile tehnologice, există:

> cărti de plată cu bandă magnetică;

> cărti de plată cu microprocesor.

Cărtile de plată se pot clasifica după functiile ndeplinite n:

> carte de credit - i permite utilizatorului să facă plăti sau să obtină numerar din disponibilul din cont si n lipsa acestuia n baza unei linii de creditare plafonate, deschisă la bancă. Creditul astfel acordat de bancă poate fi utilizat de posesorul cărtii n schimbul plătii unei dobnzi;

> carte de debit - se deosebeste de cartea de credit prin faptul că plătile sau retragerile de numerar se pot realiza numai dacă există disponibil n contul curent al titularului;

> carte pentru retragerea de numerar - se foloseste numai la obtinerea de numerar si depunerea de numerar folosind un automat bancar. Nu permite utilizarea sa pentru plată;

> carte de garantare a cecurilor - permite n plus fată de o carte de credit si validarea unei sume nscrise n cecuri de titulari;

> carte multifunctională sau derivată - este una dintre cărtile prezentate mai sus, dar care prezintă si alte facilităti n utilizare (carte de călătorie, cărti de telefon).

Decontările operatiunilor cu cărti bancare se realizează apelnd la sistemul electronic de transfer al fondurilor. Acest sistem se bazează pe elementele:

> distribuitorul automat de numerar (Cash- Dispecer- CD);

> automatul bancar (trezorierul bancar);

> terminalele la punctele de vnzare.

1

Distribuitorul automat de numerar este un dispozitiv electromecanic ce permite utilizatorului autorizat să retragă numerar sub formă de bancnote si monedă metalică.

         Etapele care trebuie parcurse n cazul distribuitorului automat sunt următoarele:

> detinătorul cărtii de plată va introduce cartea de plată n aparat si numărul personal de identificare (PIN);

> titularul cărtii de plată va solicita prin tastare suma dorită care trebuie să fie cuprinsă n limita disponibilului din cont. Dacă suma solicitată depăseste această limită operatia va fi anulată;

> eliberarea de către distribuitorul automat de numerar a sumei solicitate, concomitent cu debitarea contului bancar al detinătorului;

> dispozitivul va confirma prin afisare, efectuarea si ncheierea tranzactiei si va restitui detinătorului cartea de plată.

         Automatul bancar este un dispozitiv electromecanic ce permite utilizatorului autorizat retragerea de numerar, precum si accesul la diferite servicii cum ar fi: solicitarea de informatii privind contul personal, transferul de sume.

         Utilizarea cărtilor de plată prin intermediul automatului bancar presupune

parcurgerea mai multor etape:

> introducerea cărtii de plată n aparat si tastarea numărului de personal (PIN);

> introducerea prin tastare a datelor cerute pe ecranul aparatului si

confirmarea actiunii sau a sumei cerute;

> primirea de către utilizator a unei "chitante justificative" privind operatiunea efectuată;

> restituirea cărtii de plată detinătorului.

         Pentru utilizarea cărtii de plată, se creează un analitic la contul curent al clientului, respectiv 2511 "Conturi curente / crd". Acest analitic se creditează

cu intrările prin care se alimentează contul si se debitează la iesirile din cont, n

urma unor plăti sau retrageri de numerar. Dobnzile aferente contului 2511 sunt

reflectate ntr-un cont atasat.

         Fluxurile de numerar la automatele bancare sunt evidentiate cu ajutorul

contului 367 "Alte stocuri si asimilate". Acest cont evidentiază alte stocuri aflate

n gestiunea băncii (bonuri valorice, timbre fiscale si postale, tichete si bilete de

călătorie, bilete de tratament si odihnă, formulare cu regim special), precum si

numerarul aflat n ghiseele automate de bancă.

         Contul 367 „Alte stocuri si asimilate" este un cont de activ, se debitează la alimentarea automatului cu numerar, n corespondentă cu contul 101 "Casa" si se

creditează la retragerile de monedă din dispozitiv, cu ajutorul cărtii bancare.

Soldul contului reprezintă valoarea altor stocuri si asimilate existente.

2.4 Contabilitatea operatiunilor de casă n devize

         Operatiunile de casă n devize mai sunt denumite si operatii de schimb manual si constau n vnzarea si cumpărarea de devize de către persoanele fizice.

         Pentru nregistrarea operatiunilor n devize care generează si operatiuni contabile n lei sau creat conturi de legătură ntre conturile n devize si cele n lei.

         Cu ajutorul acestor conturi se asigură legătura ntre balanta patrimoniului n devize si cea generală n lei.

         Conturile de legătură sunt denumite, prin planul de conturi „Conturi de ajustare" a valorilor bilantiere.

Contul 372 „Conturi de ajustare" se dezvoltă n patru conturi sintetice de gradul II, după cum urmează:

3721 „Pozitie de schimb"

3722 „Contravaloarea pozitiei de schimb"

3723 „Conturi de ajustare n devize"

3729 „Conturi de ajustare privind alte elemente n afara bilantului"

Contul 3721 „Pozitie de schimb" este un cont de legătură ntre contabilitatea n devize si contabilitatea n lei, utilizat pentru restabilirea echilibrului dintre active si pasive, prin nregistrarea n contul de rezultate a cstigurilor sau a pierderilor aferente evaluării operatiilor n devize.

Contul 3721 „Pozitie de schimb" este un cont bifunctional.

         Se creditează cu operatiunile care duc la cresterea cantitativă si valorică a devizelor proprii, cu diferentele valorice pozitive rezultate din reevaluarea activelor

n devize, la sfrsitul fiecărei luni, cu diferentele negative rezultate din reevaluarea

pasivelor n devize, pe baza cursului, la sfrsitul lunii.

         Se debitează cu operatiunile care duc la scăderea cantitativă si valorică a

devizelor proprii, cu diferentele valorice negative rezultate din reevaluarea activelor n devize, cu diferentele valorice pozitive rezultate din reevaluarea pasivelor n devize, pe baza cursului valutar, la sfrsitul lunii.

         Soldul creditor al contului reflectă active nete n devize.

Soldul debitor al contului reflectă datorii nete n devize.

Contul 3722 „Contravaloarea pozitiei de schimb" tine evidenta contravalorii n lei a operatiilor n devize.

         Este un cont bifunctional. Acest cont are o functionare inversă contului

3721 „Pozitie de schimb".

Evaluarea n lei a operatiunilor n devize se face la cursul zilei, astfel nct soldurile de sens opus ale celor două conturi de ajustare n cursul lunii trebuie să fie egale, adică soldul debitor al contului 3721 „Pozitie de schimb" trebuie să corespundă cu soldul creditor al contului 3722 „Contravaloarea pozitiei de schimb" si invers.

Soldul debitor al contului reprezintă contravaloarea n lei a activelor nete n devize.

 Soldul creditor al contului'reprezintă contravaloarea n lei a datoriilor nete n devize.

nregistrări determinate de operatiuni de casă n devize:

1) Se cumpără 200 E. Cursul valutar de cumpărare este de 35.000 lei/E,

n urma acestei nregistrări se realizează echilibrul ntre soldurile de ajustare.

Soldul real din contul 3721 „Pozitia de schimb" este soldul evaluat la cursul

de referintă al băncii la sfrsitul lunii.

Diferentele de curs valutar rezultate prin metoda „la cursul zilei" adoptată de bănci pentru evaluarea devizelor din stoc, se nregistrează astfel:

> diferentele favorabile n creditul contului 7061 „Venituri din operatiunile de

schimb si arbitraj";

> diferentele nefavorabile n debitul contului 6061 „Pierderi din operatiunile de schimb si arbitraj" n corespondenŃă cu contul 3722 „Contravaloarea pozitiei de schimb".

 

2.5 Contabilitatea decontărilor interbancare si intrabancare

Dacă nu ar fi existat băncile, singura modalitate de plată ar fi fost numerarul.

         Aparitia si dezvoltarea băncilor a determinat aparitia viramentului.

Decontarea bancară este o operatiune prin care are loc lichidarea obligatiilor de plată prin intermediul conturilor deschise la bănci, fără bani n numerar, respectiv prin efectuarea de viramente dintr-un cont n altul. n urma operatiei de decontare se sting creante si datorii dintre părti.

         Decontarea poate fi efectuată prin următoarele modalităti:

A) Acceptarea;

B) Asigurarea cu anticipatie a sumelor necesare efectuării unei plăti.

A) Acceptarea este un act prin care debitorul se obligă să plătească o anumită sumă, la o dată precizată, sau ntr-o perioadă specificată, creditorului ori posesorului unui titlu de credit.

         Acceptarea este o formă de decontare prin care plătile dintre persoanele

juridice sau fizice se efectuează pe baza consimtămntului plătitorului, consimtămnt dat prin depunerea la bancă a documentelor de decontare emise de către plătitor, sau acceptate de către acesta n urma initierii efectuate de către beneficiar.

         Instrumentele de decontare n cazul acceptării sunt următoarele:

> ordinul de plată este un instrument de plată si de decontare utilizat

pentru stingerea unei obligatii devenite exigibile, respectiv o dispozitie dată de un

         Relatiile dintre bănci pot fi relatii interbancare si relatii intrabancare, iar decontările aferente acestora vor fi la fel, interbancare si intrabancare.

 

2.5.1 Contabilitatea decontărilor interbancare

Relatiile interbancare sunt relatii dezvoltate ntre bănci diferite, privite ca persoane juridice independente. In acest caz, avem următoarele tipuri de relatii:

> relatii dintre bănci si banca centrală, derulate prin intermediul conturilor curente deschise de bănci la banca centrală;

> relatii interne sau relatii desfăsurate ntre băncile apartinnd aceluiasi sistem bancar, derulate prin intermediul sistemului de compensare interbancară sau utiliznd relatiile de corespondent create;

> relatii externe dintre bănci ce apartin unor sisteme bancare diferite (relatii de corespondent sau de parteneriat cu bănci străine).

         Decontările interbancare reprezintă plăti fără numerar, efectuate de unitătile bancare pentru clientii lor sau n numerar, avnd ca beneficiar o unitate bancară a altei bănci. Aceste operatiuni se pot efectua n două moduri:

A) Decontări prin case de compensatii

B) Decontări prin conturi corespondente.

A) Decontări prin case de compensatii

Casele de compensatii functionează sub tutela băncii centrale. Pentru realizarea procesului de compensare, fiecare bancă si deschide un cont curent la banca centrală.

n conditiile n care o bancă doreste să efectueze la cererea unui client, o plată către un furnizor ce are contul la o altă bancă, va initia operatiunea pe lngă casa de compensatii. Astfel, banca plătitorului va depune documentele de plată la casa de compensatii. Pe baza acestor documente, casa de compensatii, creditează contul curent al băncii, operatiune echivalentă cu o iesire de fonduri din bancă si debitează contul curent al băncii furnizorului, operatiune echivalentă cu o intrare de fonduri n bancă. Concomitent, fiecare bancă are grijă să opereze n contul clientului său această operatiune. Contul plătitorului este debitat, iar contul furnizorului beneficiar este creditat. n procesul compensării se realizează nu numai decontarea, ci si compensarea operatiunilor bancare. Aceasta nseamnă că se are n vedere totalul

plătilor si ncasărilor băncii dintr-o zi pentru operarea n contul curent deschis la

compensare.

         Operatiunile sunt contabilizate folosind conturile 111 "Cont curent la BNR"

ti 341 "Decontări intrabancare". n functie de locul unde se află unitătile bancare ale plătitorului si ale beneficiarului si de locul unde se realizează compensarea, ntlnim următoarele situatii (considerăm că banca plătitorului initiază plata):

a. Banca plătitorului si banca beneficiarului sunt n acelasi judet, iar compensarea se va face la Casa de Compensatii din judetul unde se află situate băncile.

b. Banca plătitorului si banca beneficiarului sunt situate n judete diferite, iar compensarea se face n judetul beneficiarului. Compensarea se va face ntre banca beneficiarului si sucursala plătitorului din acelasi judet. Banca plătitorului trebuie să vireze suma de plată printr-o operatiune intrabancară la sucursala sa din judetul beneficiarului. Vom avea următoarele etape n cazul următor:

> expedierea avizului de creditare către subunitatea din judetul unde se va

face compensarea n vederea efectuării plătii:

c. Băncile sunt situate n judete diferite, iar compensarea se face n judetul băncii plătitorului, n acest caz, compensarea se face ntre banca plătitorului si sucursala băncii beneficiarului din acelasi judet, n acest caz vom avea:

d. Băncile se află n judete diferite, iar compensarea se face la nivelul centralelor prin sistemul BNR. n acest caz apar două operatiuni intrabancare. n prima operatiune se realizează un virament de la subunitatea plătitorului către centrală, iar n a doua se face un virament de la centrala băncii beneficiarului către subunitatea unde aceasta are contul. 

B) Decontări prin conturi corespondente n cadrul relatiilor dintre bănci un loc important l are acordarea statutului de bancă corespondentă, care presupune existenta următoarelor caracteristici:

> se bazează pe cunoastere si ncredere reciprocă ntre bănci;

> băncile si deschid conturi curente reciproce (conturi de corespondentă nostro si loro) n cadrul cărora se stabilesc plafoane maxime de ndatorare;

> se stabileste regimul de dobnzi si de comisioane pentru operatiunile reciproce si reguli de stingere a datoriilor;

> n relatiile internationale, fiecare bancă efectuează pentru banca corespondentă operatiuni n zona n care functionează.

         Utiliznd conturile de corespondent, băncile pot realiza decontări directe

fără să apeleze la casele de compensatii, accelernd astfel circuitul decontărilor

interbancare. Conturile de corespondent pot fi:

> conturi nostro, sunt conturi curente ale băncii deschise la alte bănci, reprezentnd plasamente la acele bănci; contul „nostro" este operabil la banca proprietară a disponibilului din cont;

> conturi loro, sunt conturi curente ale altor bănci deschise la bancă, reprezentnd resurse obtinute de la acele bănci; contul „loro" sau „vostro" este operabil la banca ce gestionează disponibilitătile altei bănci.

         Decontările interne prin conturi de corespondent sunt reflectate contabil prin conturile 121 "Conturi de corespondent la bănci" (nostro) si 122 "Conturi de corespondent ale băncilor" (loro).

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica