referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Propietatea intelectuala in campul competitional economic

Categoria: Referat Economie

Descriere:

Într-o astfel de situatie este demonstrabil faptul că nu există contradictie între societatea informatională si societatea cunoasterii. Cu atât mai mult, economia post-industrială nu este în contra-dictie cu economia bazată pe cunoastere. Tranzitia spre noua economie nu se bazează pe excluderi, ci, în esentă, se apelează la transformări, aditionări, reconfigurări si formalizări de noi accente pe componentele noi ale sistemului...

Varianta Printabila 


1

Proprietatea intelectuală n cmpul competitional economic.

 

Schimbari n structura capitalizării firmelor. Raportul ntre antreprenoriatul

productiv-economic si cel scientist.

 

 Aspecte de bază

         ntre informatie si cunoastere se manifestă diferente instrumentale si de expresie. Aceste diferente sunt legate de competitia pentru noua cunoastere prin noi informatii.

         n cadrul competitiei se urmăreste adjudecarea avantajului.

        O nouă circulatie a informatilor determină implementarea mai efectivă a cunoasterii.

         Firmele vor avea ferestre deschise mai numeroase, ntruct circulatia informatiilor este din ce n ce mai diversificată, mai accentuată.

         Piata devine un joc cu reguli n continuă transformare si cu limite nedefinite de manifestare n timp.

         Actualmente, economia natională si numeroase segmente din economia regională si mondială se află la nceputul cunoasterii globale.

         n expresie medie, doar 25-28% din PIB-ul unor tări dezvoltate este rezultatul

direct, cuantificat distinct, al cunoasterii aplicate, valorizate (n valoare absolută).

         Unele confuzii terminologice si accentuări neadecvate denaturează

cuantificarea fluxului informational real atunci cnd se explică ndreptarea spre economia bazată pe cunoastere.

         Informatia este cheie a cunoasterii, care, la rndul său, devine resursă si, n continuare, cheie a prosperitătii.

         De exemplu, learning-society (societatea bazată pe nvătare) poate genera

bunuri si servicii fizice, deopotrivă si virtuale (n cyber-spatiu), ceea ce semnifică participarea la crearea PIB.

         Decalajele existente ntre tări si regiuni limitează accesul la educatie.

         Cunoasterea, nsă, este sprijinită fundamental de educatie. Limitarea accesului la educatie este sinonimă cu limitarea accesului la cunoastere.

De aceea, la nceput de secol XXI, orice model de avans spre societatea

cunoasterii si orice tipologie de economie bazată pe cunoastere trebuie personalizată

de la tară la tară. Stiintele fundamentale completate cvasipermanent n continut sunt rezultatul cercetărilor fundamentale.

         Totusi, n prezent, cu exceptia tărilor dezvoltate, numărul cercetătorilor angajati n proiecte de completare a stiintelor esentiale cu rezultate notabile obtinute din cercetările fundamentale este mai redus dect cel ce ar trebui să opereze conventional-normat si acceptat pentru actuala dimensiune a societătii umane. Calitatea vietii pare a fi n crestere (ca reflexie a noutătilor experimentale si a obiectelor noi puse n rol practic, utilitar), nsă mai degrabă sunt lansate standarde, dect structuri (instrumente) fizice de nfăptuire a calitătii superioare. Informatia „despre informatie” este pe cale să atingă praguri critice, de necuprindere fizică pentru structurare spre aplicare. n context, apare pericolul

perimării acesteia. De aceea, se retine ca importantă distingerea tendintelor n lumea

informatiilor. Asadar, informatia este a) o anume institutie, un fel de „industrie” (n chimie, biologie, fizică, s.a.), sau b) o resursă (respectiv materie primă), care participă la

concretizarea sintagmei „cum să faci bani” si concomitent se autoinclude n „dezvoltare”.

         Informatia are „dezvoltarea” ca atribut operational n existenta sa cuantificată,

personalizată.

         Cunoasterea ridică la rang superior de nfătisare si utilizare informatia n sine.

Ca atare, cunoasterea devine la rndul său resursă. De exemplu, explicarea dezvoltării poate fi efectuată cu ajutorul informatiei (att n plan macroeconomic, ct si microeconomic).

         Se manifestă tendinta „spre o nouă calitate generală”, nsă este deja o certitudine faptul că nu sunt formalizate sisteme de control eficient al acesteia. ncepem să ntelegem procesul general al economiei bazată pe cunoastere, nsă nu l controlăm suficient si relevant.


         n context inovativ, putem afirma că un control efectiv al proceselor si fenomenelor economice bazate pe cunoastere poate fi realizat tot cu ajutorul cunoasterii.

         n fond, este vorba de autoreplica sistemului, pe areale trans-generationale n

care operează legităti economice noi n raport cu economia conventională sau cea

post-industrială.

         Algoritmii si sistemele parametrice caracterizate de dinamică (timp), probabilitate iterată avansată, derivare, diferentiere, integrare, repliere topologică, s.a., ar putea deveni elemente pentru noii indicatori ai dezvoltării prin cunoastere.

         Este ct se poate de vizibil că la nceput de secol XXI nu sunt formalizati

indicatori suficienti si eficienti, reprezentativi pentru dezvoltarea prin informare

(cunoastere).

         Efectele iesirilor (outputs) sunt evidentiate frecvent, nsă nerelevant, cu

ajutorul indicatorilor din economia conventională.

         ntr-o astfel de situatie sunt necesari indicatori noi de informare. Un model al inter-relationărilor pentru obtinerea iesirilor fundamentale, perene, spre a fi extinse n economia bazată pe cunoastere (E-BC) se prezintă după cum urmează:

1

Relevanta maximă a sistemului de ecuatii este ntrunită cnd aplicabilitatea este regăsită att n plan macroeconomic, ct si n cel microeconomic.

         De altfel, expresia esentială favorabilă (acceptată conventional) a oricărei formalizări aferente E-BC este regăsirea aplicabilitătii la nivel microeconomic.

         Informatia este substantă, – n noua acceptiune, – pentru cunoastere.

         Deci, informatia si cunoasterea se află n stări cumulate, respectiv cuprinse la nivel micro si macroeconomic.

         ntr-o acceptiune nouă, viznd dinamismul procesului, informatia transportă

cunostintele; informatia, ca autoreplică, se transportă nsă si pe sine, ca purtătoare si

generatoare de cunoastere.

         ntr-o astfel de situatie este demonstrabil faptul că nu există contradictie ntre

societatea informatională si societatea cunoasterii.

         Cu att mai mult, economia post-industrială nu este n contra-dictie cu economia bazată pe cunoastere.

         Tranzitia spre noua economie nu se bazează pe excluderi, ci, n esentă, se apelează la transformări, aditionări, reconfigurări si formalizări de noi accente pe componentele noi ale sistemului.

 

Noi raporturi ntre capitalurile fizice si cele intelectuale n

antreprenoriatul aferent ntreprinderilor inovative mici si mijlocii.

 

Relatia dintre inovare si cerere este prezentată n modelul Nelson-Winter, n

strnsă legătură cu factorii interni si externi de modificare a cererii monetare agregate

(D) la nivel de ramură. Pretul (P) variază invers proportional cu cu oferta agregată (Q):

P= D ⁄ Q (2.18 )

         n afara situatiilor de monopol, efectul selectiei, ct si cel al inovării sporesc

productivitatea medie si productia, fapt ce conduce la scăderea pretului si la cresterea cererii agregate pentru perioada următoare. Aceasta situatie corespunde modelului n care procesele de inovare preced cresterea cererii.

 

 

Stiintele „dense” si cele „nfăsurătoare” pentru generarea rezultatelor

din cercetarea fundamentală, spre implicare n economia bazată pe cunoastere.

 

         Este utilă identificarea „stiintelor intensive”, caracterizate de densitate specifică teoretică si practică ridicată.

         Intensitatea unei stiinte n raport cu alta si cu sine nu este ncă măsurabilă.

         Un anume rezultat stiintific (din cercetare) se regăseste pe un aliniament critic al economiei si, prin aplicare, detensionează situatiile de exceptie.

         Ca atare, acel rezultat poate părea fundamental ca importantă conjuncturală,

nsă nu este caracterizat de perenitate.

         n principal, se urmăreste obtinerea iesirilor fundamentale perene, ce garantează formalizarea cunoasterii, pe care se poate baza noua economie.

 


Stiintele nfăsurătoare sunt cele ce dau expresie mai viabilă experimentelor si aplicatiilor obiectuale.

 

 

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica