referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Somajul

Categoria: Referat Economie

Descriere:

Rata somajului exprimă procentual mărimea somajului. Se calculează ca raport procentual între numărul somerilor si populatia activă (populatia ocupată plus someri). În tări ca Spania, Franta, Italia, Germania, rata somajului, în ultimii ani, a fost de peste 10%. În Japonia, rata somajului se situează în jur de 4%, iar în SUA, de 4,3%...

Varianta Printabila 


1

Somajul

 

 

Somajul este o stare de dezechilibru pe piata muncii, n cadrul căreia există un excedent de ofertă de muncă fată de cererea de muncă, adică un surplus de populatie activă care nu-si găseste loc de muncă. Biroul International al Muncii (organizatie din cadrul ONU) defineste somerul ca fiind persoana care ndeplineste următoarele conditii:

– are o vrstă de peste 15 ani;

– este apt de muncă;

– nu are loc de muncă;

– este disponibil pentru o muncă salarială sau nesalarială.

n Romnia, Legea nr.1 din 1991 (completată ulterior) – „Protectia socială a somerilor si reintegrarea lor profesională” – precizează: „Somerii sunt persoanele apte de muncă ce nu pot fi ncadrate din lipsă de locuri disponibile corespunzătoare pregătirii lor”.

 

CAUZELE SOMAJULUI

Aparitia si accentuarea somajului au o multitudine de cauze obiective, dar si subiective.

– Ritmul de crestere economică, n conditiile unei productivităti a muncii ridicate, nu mai este capabil să creeze noi locuri de muncă, astfel nct să asigure o ocupare deplină.

– Progresul tehnic, pe termen scurt, este generator de somaj, ntr-o

proportie mai mare sau mai mică, n functie de capacitatea financiară a tărilor de a asimila noutătile cercetării stiintifice. n perioada postbelică, revolutia stiintifică si tehnică n domeniul productiei si serviciilor a accentuat tendinta de suprimare a unui important număr de locuri de muncă.

– Criza economică, caracterizată prin scăderi sau stagnări ale activitătii economice, sporeste numărul de someri, iar integrarea lor, n perioada de boom, poate fi la un nivel scăzut.

– n Romnia, criza economică de lungă durată a generat un somaj de mari proportii cu perspective reduse de reintegrare.

– Modificările de structură a ramurilor si sectoarelor economice, sub impactul diversificării cererii de bunuri, al crizei energetice, conduc inevitabil pentru o perioadă ndelungată la reducerea cererii de muncă.

– Imigrarea – emigrarea influentează asupra stării pietei muncii. Imigrarea unei părti a populatiei active n vederea angajării n diferite tări va spori oferta de forŃă de muncă n cadrul acestora. Emigrarea are un efect invers, de scădere a ofertei de muncă n zona de origine.

– Conjunctura economică si politică internatională nefavorabilă, datorită oscilatiilor ritmului cresterii economice, conflictelor armate, promovării unor politici de embargou influentează negativ asupra relatiilor economice viznd importul-exportul, deteriornd activitătile economice n tările din zonă si contribuind la cresterea somajului.

Embargoul impus Romniei fată de Irak si Iugoslavia a avut efecte

negative asupra exportului, ceea ce a condus la restrngerea activitătii multor unităti economice. Pierderile se cifrează la zeci de miliarde de dolari.

 

• Relatia: somaj – inflatie

Conform teoriei lui Phillips, un grad nalt de ocupare este nsotit de cresterea preturilor, iar o anumită stabilitate a preturilor este urmată de sporirea proportiilor somajului. Autorul demonstrează ca există o rată naturală a somajului, care corespunde unei rate stabile a inflatiei.

         Pentru a nu se modifica rata inflatiei este important să nu existe un excedent de cerere de muncă, dar nici oferta de fortă de muncă să nu cunoască profunde transformări. Dacă are loc un excedent de cerere de muncă, atunci se creează un cmp de presiune n directia cresterii salariilor si, deci, apar conditii pentru inflatie.

         Rata somajului din Romnia a fost n februarie 2007 usor mai scăzută fată de cea din Uniunea Europeană: 7,3 %, fata de 7,4 %, după cum reiese din datele publicate, la Bruxelles, de biroul de statistică al Comunitătilor Europene, Eurostat.

 

FORME ALE SOMAJULUI. MĂSURAREA SOMAJULUI

         Somajul involuntar se manifestă n diferite forme, după cauzele care l generează.

– Somajul ciclic este generat de evolutia ciclului economic. n faza de

criză, somajul sporeste ca urmare a contractiei, scăderii productiei, a activitătilor economice si cresterii numărului de falimente, cu deosebire a ntreprinderilor mici si mijlocii.

– Somajul conjunctural este efectul restrngerii activitătii economice n unele ramuri, sectoare economice, sub impactul unor factori conjuncturali economici, politici, sociali, intern si internationali.

– Somajul structural derivă din reconversiunea unor activităti economice, din restructurările de ramură si subramură impuse de progresul tehnic. Somajul structural apare si ca efect al unei structuri nguste de ramuri si subramuri, caracteristică pentru tările n curs de dezvoltare.

– Somajul tehnologic este efectul introducerii noilor tehnologii, care impun un nou mod de organizare a productiei si a muncii si, n consecintă, o reducere a locurilor de muncă.

– Somajul sezonier este legat de restrngerea activitătii economice n anumite anotimpuri ale anului, datorită conditiilor naturale, n agricultură, constructii de locuinte, lucrări publice si turism etc.; el are caracter ciclic.

– Somajul total presupune pierderea locului de muncă si ncetarea totală a activitătii (falimente, restructurarea profilului ntreprinderii, nchiderea unor unităti nerentabile).

– Somajul partial constă n reducerea duratei de muncă sub nivelul stabilit legal cu diminuarea corespunzătoare a salariului (săptămnă incompletă sau ziua de muncă la o durată mai mică).

– Somajul deghizat cuprinde persoanele declarate si nregistrate la Oficiul fortei de muncă in categoria someri, dar care, in realitate, sunt pe piata gri a muncii. Ele lucrează fără contract de muncă, dar beneficiază de toate drepturile prevăzute in legi privind somerii.

– Există si somajul voluntar, reprezentat de persoanele care refuză locurile de muncă oferite, care se transferă de la un loc de muncă la altul din diferite motive personale: locurile de muncă nu corespund asteptărilor, salariul este prea mic pentru a le asigura un trai decent, condiŃiile de muncă nu le convin. Acesteia i corespunde somajul frictional.

         Estimarea sau măsurarea somajului presupune luarea n considerare a dimensiunii, structurii, intensităŃii si duratei acestuia, ntr-o perioadă sau alta. n acest sens, se apelează la indicatori cantitativi si structuralcalitativi.

1

• Indicatorii cantitativi exprimă mărimea absolută a somajului, adică numărul total al somerilor existent, la un moment dat, pe ansamblul economiei nationale, ntr-o zonă geografică, n anumite ramuri, profesii, meserii etc.

         Rata somajului exprimă procentual mărimea somajului. Se calculează

ca raport procentual ntre numărul somerilor si populatia activă (populatia ocupată plus someri).

n tări ca Spania, Franta, Italia, Germania, rata somajului, n ultimii ani, a fost de peste 10%. n Japonia, rata somajului se situează n jur de 4%, iar n SUA, de 4,3%.

• Indicatorii de ordin structural-calitativ se referă la componenta structurală a somerilor după nivelul de calificare, specialităti, meserii, sex, vrstă, etc.

         Măsurarea somajului necesită luarea n calcul si a altor elemente, cum sunt: intensitatea somajului, adică evidentierea situatiei n care este vorba de reducerea perioadei de lucru, a numărului de ore de muncă săptămnale si diminuarea corespunzătoare a salariului sau de pierderea totală a locului de muncă; durata somajului, ce reprezintă pnă la rencadrarea sau reluarea muncii ntr-un domeniu sau altul.

 

CONSECINTELE SOMAJULUI

         Pe plan economic, se disting consecinte negative ale somajului la nivel national si la nivel de individ - familie.

• Pe plan naŃional, excluderea unei părti a fortei de muncă influentează dinamica mărimii PIB, n sensul că instruirea, calificarea celor aflati n somaj au presupus cheltuieli din partea individului si societătii, care nu vor putea fi recuperate n situatia somajului de lungă durată; această fortă de muncă, iesită din populatia activă ocupată, nu contribuie la cresterea PIB; societatea suportă costurile somajului pe seama contributiei la fondul de somaj, din partea agentilor economici, salariatilor; existenta

unui somaj de lungă durată, mai ales n rndul tinerilor, poate genera acte de violentă, infractiuni, poate accentua criminalitatea, cu impact asupra ntregii societăti.

La nivel de individ-familie, somajul se repercutează negativ asupra venitului. Indemnizatia de somaj este mai mică dect salariul. Prelungirea duratei somajului erodează si economiile, dacă ele există. Se deteriorează calitatea fortei de muncă si este mai greu de găsit un loc de muncă.

 

POLITICI DE COMBATERE A SOMAJULUI

Politicile active constau din măsuri care să contribuie la

(re)integrarea somerilor n diferite activităti si prevenirea somajului n rndul celor ocupati.

Principalele actiuni, măsuri de promovare a politicilor active sunt:

– organizarea de cursuri de calificare pentru cei care vin pe piata muncii fără o calificare corespunzătoare si recalificarea (reconversia) somerilor n concordantă cu structura profesională a locurilor de muncă.

– stimularea agentilor economici, prin prghii economico-financiare, n extinderea activitătii economice;

– ncurajarea investitiilor, prin acordarea de facilităti n vederea relansării si cresterii economice, a creării de noi locuri de muncă;

– acordarea de facilităti ntreprinderilor care angajează someri de lungă durată, precum si tineri ( n Romnia, agentii economici sunt stimulati să angajeze absolventi prin subventionarea, de către Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, a 70% din salariul net.)

– ncurajarea efectuării unor lucrări de utilitate publică, pe plan local si national;

– dezvoltarea serviciilor publice n limite rationale, a serviciilor industriale etc.;

– extinderea ocupării atipice: ocuparea pe timp de muncă partial, ocuparea temporară, munca la domiciliu, munca independentă si alte forme de ocupare.

         n vederea atenuării somajului si a consecintelor lui sunt importante si alte măsuri, actiuni, ca:

- acordarea de facilităti care să stimuleze mobilitatea fortei de muncă de la o zonă la alta, de la un sector de activitate la altul (indemnizatii de transfer, locuinte etc.);

- ncurajarea somerilor de a se lansa in activităti pe cont propriu;

- dezvoltarea cercetării stiintifice, a sectoarelor de conceptie;

- racordarea nvătămntului la tendintele ce se conturează n diviziunea muncii interne si internationale, formarea si specializarea tineretului n domenii de perspectivă ndelungată;

- dezvoltarea sau crearea de unităŃi n sectoare ce tin de: producerea de instalatii, utilaje de depoluare, reciclarea materiilor si materialelor utile, protectia resurselor, gestionarea pădurilor, a deseurilor etc.

- introducerea de restrictii privind imigrarea si trimiterea fortată a imigrantilor n tara de origine.

         Atenuarea tensiunii somajului si cresterea gradului de ocupare se pot realiza numai prin sporirea volumului si eficientei investitiilor. Investitia, prin efectele ei de antrenare, creează conditii de sporire a productiei, a venitului national si a cererii globale de bunuri economice, influentnd pozitiv ocuparea si nivelul de trai.

Politici pasive. Acestea se concretizează n măsuri si actiuni care să asigure somerilor involuntari un anumit venit pentru un trai decent sau de subzistentă. Venitul asigurat somerului se numeste indemnizatie de somaj sau n cazul tării noastre, ajutor de somaj.    El se acordă pe o perioadă determinată de timp; nivelul indemnizatiei reprezintă un procent din salariul primit n ultima perioadă de muncă, de regulă n ultimele sase luni de activitate.

n Romnia, costul somajului pentru patronat reprezintă 5%, raportat la fondul de salarii, iar pentru salariati, 1%, raportat la salariul brut. n unele tări, costul somajului este suportat si de bugetul de stat n scopul asigurării celor aflati n somaj, a unui venit suficient pentru un trai decent.

         n Romnia, perioada de acordare a ajutorului de somaj este de 9 luni,

iar a alocatiei de sprijin, 18 luni. n cazul depăsirii perioadei de acordare a indemnizaŃiei de somaj, din imposibilitatea găsirii unui loc de muncă, n multe tări se mai acordă,

pentru un interval de timp, ajutor social sau alocatie de sprijin.

         Acestea sunt sume fixe, lunare, cu mult mai mici dect indemnizatia de somaj.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica