referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Venitul

Categoria: Referat Economie

Descriere:

În procesul repartitiei primare se formează cunoscutele forme fundamentale de venituri primare: salariul, profitul, dobânda si renta. Aceste venituri intră în posesia proprietarilor de factori de productie, în măsura în care ei sunt antrenati în circuitul economic, constituind obiect al cererii si ofertei si al actelor de schimb...

Varianta Printabila 


1

VENITUL, CONSUMUL SI ECONOMIILE

 

 

Concept, evolutie, inegalităti ntre tări

         Venitul national este valoarea adăugată netă – exprimată n preturile pietei – creată n decurs de un an de către agentii economici ai unei tări, n interiorul tării si n străinătate. El exclude din aria lui de cuprindere amortizarea capitalului fix si consumurile intermediare. Venitul national are tendinta de crestere. n acest sens, actionează sporirea numărului de persoane angajate n activitatea economică, cresterea eficientei, care depinde hotărtor de gradul de calificare, dotarea tehnică a ntreprinderilor, structura de ramură a economiei etc.

         n procesul repartitiei primare se formează cunoscutele forme fundamentale de venituri primare: salariul, profitul, dobnda si renta. Aceste venituri intră n posesia proprietarilor de factori de productie, n măsura n care ei sunt antrenati n circuitul economic, constituind obiect al cererii si ofertei si al actelor de schimb.

 

CONSUMUL SI ECONOMIILE

• Mărimi absolute

n procesul folosirii, venitul obtinut de către posesorii factorilor de productie se mparte n două părti: consum (C) si economii (E):

V = C + E

         Asa cum apar n această formulă, consumul si economiile sunt mărimi absolute.

Consumul (C) este acea parte a venitului care se utilizează pentru procurarea bunurilor si serviciilor destinate satisfacerii nevoilor curente. Economiile (E) reprezintă partea din venit rămasă după scăderea consumului: E = V – C

         Consumul poate fi, la rndul lui, privat si guvernamental. Primul are ca obiectiv solutionarea trebuintelor oamenilor, iar al doilea, solutionarea trebuintelor unor institutii guvernamentale; el este consum public. Economiile se pot grupa si ele n cele două categorii.

• nclinatia spre consum si spre economii

         Consumul si economiile pot fi abordate si ca relatie, ca raporturi (procente)

fată de venit, sau ca nclinatii. Pentru mai buna cunoastere a aspectelor consumului si economiilor, a dependentei lor de venit si alti factori, precum si a consecintelor lor asupra productiei, este necesar să analizăm att nclinatiile medii, ct si cele marginale spre consum si economii. nclinatia medie spre consum (c) este relatia dintre cheltuielile pentru consum si suma totală a venitului. Aceasta scoate n evidentă dependenta consumului de venit, relatia functională dintre o mărime dată a venitului si cheltuielile pentru consum.

         nclinatia medie spre consum se calculează, după formula:


nclinatia medie spre consum scoate n relief ct cheltuim pentru consum dintr-o unitate monetară de venit (un dolar, o liră sterlină, un euro, un leu etc). n cazul nostru, dintr-un leu, de exemplu, consumăm 80 de bani sau 0,80 lei.

1

nclinatia medie spre economii (e) este relatia dintre suma absolută a economiilor si venitul total. Ea se calculează cu ajutorul formulei:

 

nclinatia marginală spre consum (c1) este relatia dintre suma de bani cheltuită pentru consum din venitul suplimentar obtinut si mărimea acestuia din urmă. Cnd venitul creste, ea exprimă sporul de consum pe unitatea suplimentară de venit si se calculează cu ajutorul formulei:

absolută a venitului.

Cunoscnd nclinatia marginală spre consum, stim ct se cheltuieste pentru consum dintr-o unitate suplimentară de venit (cnd venitul creste). Pentru exemplificare, presupunem:

 

Dintr-un leu venit suplimentar, obtinut n T1, se consumă 0,70 lei, adică mai putin dect s-a consumat dintr-un leu venit, obtinut n To (0,80 lei).

         Consumul absolut a crescut n cazul nostru, dar mai putin dect a crescut venitul. Primul a sporit cu 11,75%, iar al doilea cu 20%.

nclinatia marginală spre economii (e1) este raportul dintre economiile făcute din venitul suplimentar obtinut si mărimea acestuia din urmă. Cnd venitul creste, ea exprimă sporul de economii pe unitatea suplimentară

Dinamica nclinatiei spre consum si spre economii; factorii care o influentează

Pe termen lung, sporirea venitului real antrenează scăderea nclinatiei spre consum si cresterea nclinatiei spre economii; se măreste, astfel, diferenta dintre venitul absolut si consumul absolut. Rata economiilor este, ntr-o perioadă anume de timp, mai ridicată la popoarele dezvoltate dect la cele n curs de dezvoltare, ori sărace.

         Cnd consumul este egal cu venitul, economiile devin zero, iar rata consumului egală cu 1: Dacă V = 10.000 si C are aceeasi mărime, E = 0; c = 1 =

10.000/10.000 iar e = 0 = 0/10.000.

         Pe termen scurt, nclinatia spre consum si economii se modifică si la un venit constant datorită unor factori obiectivi si subiectivi, actionnd independent de miscarea venitului.

         Factorii obiectivi. ntre acesti factori, un rol mai nsemnat au: rata dobnzii; relatia dintre venitul prezent si cel viitor, anticipat a se obtine; politica fiscală; cursul titlurilor de valoare si gradul n care economiile depuse spre fructificare la diverse institutii sunt garantate.

         Rata dobnzii n scădere descurajează economiile, iar rata dobnzii n crestere le favorizează. Aceste „imbolduri” pozitive ori negative date economisirii sunt temporare. Pe termen lung, ele au o actiune opusă. Rata n crestere a dobnzii, de exemplu, stimulează o perioadă de timp economisirea, dar diminuează investitiile si gradul de ocupare a fortei de muncă.

         Politica fiscală creste nclinatia spre consum cnd ea are drept efect o repartitie mai echitabilă a veniturilor tării ntre familii, prin impozitarea progresivă a veniturilor mari, de exemplu, si redistribuirea unor sume de bani n favoarea familiilor cu venituri reduse.

Evolutia puterii de cumpărare a banilor sensibilizează, de asemenea, detinătorii de venituri să le aloce ntr-un mod anume pentru consum si economii. n perioadele de inflatie, rata consumului creste, populatia ncercnd să găsească tot mai multe prilejuri de a „scăpa de bani", de a nu economisi, căci economiile echivalează, n aceste perioade, cu scăderi ale venitului real. n perioadele de deflatie, de sporire a valorii

monedei, reactia este opusă, economiile oferind sansa de sporire n perspectivă a patrimoniului material si financiar al familiilor.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica