referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Echilibrul si dezechilibrul economic

Categoria: Referat Economie

Descriere:

De aici, se poate deduce relatia: S = I, considerată drept conditie de echilibru. Cu alte cuvinte, pentru realizarea echilibrului pe piata bunurilor economice, este necesar ca tot ceea ce este produs să fie si cumpărat, iar ceea ce nu este consumat, adică tot ceea ce este economisit, să fie investit...

Varianta Printabila 


1

ECHILIBRUL SI DEZECHILIBRUL ECONOMIC

 

         Problemele cresterii si dezvoltării economice sunt legate de starea de echilibru si dezechilibru economic, tinnd seama de caracterul complex si mereu dinamic al nevoilor si resurselor.

 

         Echilibrul macroeconomic exprimă starea de concordantă relativă dintre cererea si oferta agregate n cadrul pietei bunurilor si serviciilor, muncii, monetare, a capitalului, al economiei nationale n ansamblul ei, care are la bază o alocare si folosire ratională a

resurselor, o functionare normală a structurilor economice n interdependenta lor. Echilibrul macroeconomic trebuie nteles ca o tendintă, ce nu exclude abateri sau discordante nesemnificative care nu afectează functionarea de ansamblu normală a economiei.

 

         Elemente necesare ntelegerii echilibrului macroeconomic

         n primul rnd, n acest caz, se operează cu notiunile: oferta agregată si cererea agregată, care presupune exprimare monetară, ce permite aducerea la un numitor comun si, pe această bază, posibilitatea de măsurare si comparare.

         n al doilea rnd, se impune luarea n considerare a relatiei dintre productie, venituri si cheltuieli. Aceasta, n sensul că productia dă nastere la fluxuri de produse si servicii, care, la rndul lor, determină fluxuri de venituri distribuite detinătorilor factorilor de productie, ceea ce atrage după sine fluxuri de cheltuieli prin care se procură bunuri

economice oferite de productie. Astfel, cererea si oferta sunt legate ntre ele si prin intermediul veniturilor; este importantă cunoasterea reactiei acestora nu numai la variatiile de preturi, ci si la cele ale veniturilor.

 

         n al treilea rnd, echilibrul macroeconomic presupune luarea n considerare a interdependenŃelor dintre piete si, respectiv, dintre echilibrele economice parŃiale. Starea de echilibru sau, dimpotrivă, de dezechilibru n cadrul uneia sau alteia dintre pietele partiale se reflectă, direct sau indirect, ntr-o proportie sau alta, si n functionarea de ansamblu a economiei nationale.

• Conditii de echilibru Realizarea echilibrului pe piata bunurilor economice presupune

respectarea următoarei conditii: oferta agregată (Y) să fie egală cu cererea agregată (D). Deci: Y=D.

         n acest caz, oferta este concretizată n mărimea produsului national brut sau a venitului national; ea se repartizează pentru consum (C) si pentru economii (S), rezultnd relaŃia: Y = C+S. Cererea se concretizează n două mari componente, si anume: cererea de bunuri de consum (C) si cererea de bunuri de investitii (I), rezultnd relaŃia: D = C+I. Relatia generală de echilibru se poate reprezenta sub următoarea formă: C+S=C+I

 

         De aici, se poate deduce relatia: S = I, considerată drept conditie de echilibru. Cu alte cuvinte, pentru realizarea echilibrului pe piata bunurilor economice, este necesar ca tot ceea ce este produs să fie si cumpărat, iar ceea ce nu este consumat, adică tot ceea ce este economisit, să fie investit. In realitate, nsă, există posibilitatea dezechilibrului, deoarece nu tot ceea ce se economiseste se si investeste, respectiv nu toti cei care economisesc sunt si investitori. Realizarea echilibrului macroeconomic n conditiile actuale ia considerare si schimburile economice cu alte tări, n cadrul cărora o parte a productiei interne este exportată (E), iar unele nevoi sunt satisfăcute pe seama importului (H) din alte tări. Integrarea acestora n modelul de echilibru conduce la următoarea relaŃie de echilibru:

C + S + H = C + I + E De aici, rezultă drept conditie de echilibru relatia: S+H=I+E sau S-I=E-H

 

         Echilibrul macroeconomic depinde si de realizarea echilibrului n cadrul altor piete, cum sunt: piata muncii, piata monetară etc.

 

         Pe piata muncii, echilibrul presupune egalitatea ofertei de fortă de muncă (YL) cu cererea de fortă de muncă (DL). De aici, următoarea relatie: YL = DL

Pe piata monetară, starea de echilibru nseamnă egalitatea ofertei de monedă (Ym) cu cererea de monedă (Dm). Deci, relatia: Ym = Dm.

        

         Oferta reală de monedă este n dependentă de masa monetară (M) si de viteza de circulatie a banilor (V), iar cererea de monedă depinde de volumul mărfurilor tranzactionate (T) si de nivelul preturilor (P). Astfel, conditia de echilibru pe piata monetară poate fi exprimată de relatia: MV = TP.

 

         n realitatea economică, pe toate pietele, conditiile sunt variabile; n consecintă, echilibrul unei piete depinde de ceea ce se petrece pe toate celelalte piete.

1

        Echilibrul economic nu constituie un scop n sine; realizarea lui este subordonată cresterii si dezvoltării economice, mbunătătirii conditiilor de viată ale oamenilor.

 

         n concluzie, trebuie subliniat faptul că echilibrul macroeconomic

presupune realizarea echilibrului pe piata bunurilor si serviciilor, pe

piata valutară, precum si a echilibrului bugetar etc. Există, n acest caz,

o relatie ca de la parte la ntreg: asigurarea echilibrelor mentionate se reflectă favorabil n dinamica echilibrului macroeconomic, după cum disfunctionalitătile sau dereglările acestora afectează buna functionare a economiei n ansamblul ei; ritmul nnoirilor n cadrul echilibrelor partiale se oglindeste n ritmul de ansamblu al dezvoltării economice.

• Echilibrul economic dinamic

n caracterizarea echilibrului macroeconomic, se folosesc si notiunile:

         Echilibrul static reflectă starea momentană a economiei, considerată drept punct de referintă. n realitate, nu există echilibru economic static, deoarece ntotdeauna au loc schimbări n sistemul de trebuinte si n cel al resurselor, astfel nct echilibrul economic nu rămne la nivelul realizat, ci se schimbă, n timp, necesitnd „ajustări”, corespunzătoare conditiilor mereu dinamice.

 

         Echilibrul economic dinamic reflectă tendinta obiectivă de adaptare n

dinamică a ofertei la exigentele cererii, de realizare a concordantei, de fiecare dată, la un nivel superior.

 

         Există mai multi factori care determină dinamica echilibrului economic, si

anume: a) populatia, care, prin numărul ei, prin structura pe grupe de

vrstă si socioprofesională, nivelul de calificare a lucrătorilor etc. determină schimbări corespunzătoare n ansamblul cererii; b) progresul stiintifico-tehnic, care duce la aparitia a noi trebuinte, noi subramuri, la modificări n structura si nivelul lor si, totodată, la nnoiri ale ofertei si cererii agregate, la adaptări ale acestora; c) comportamentul agentilor economici, care se schimbă, atrăgnd după sine noi orientări n folosirea veniturilor, ca si n structura pe ramuri si subramuri economice a plasării capitalurilor n afaceri; d) limitele resurselor, care actionează restrictiv, impunnd restructurări n alocarea si combinarea factorilor de productie etc.

• Dezechilibrul economic

Principalele forme de dezechilibru.

a)Excesul de ofertă pe piata bunurilor si pe piata muncii. Pe piata bunurilor economice, starea de dezechilibru este cunoscută sub denumirea de presiune, deoarece cantitatea acestora depăseste cererea existentă. n consecintă, cumpărătorii au posibilitatea de a alege, iar producătorii-ofertanti se confruntă cu dificultăti n vnzarea mărfurilor, fiind, totodată, stimulati n directia restructurării productiei si cresterii calitătii.

         Pe piata muncii, excedentul de ofertă nseamnă somaj, subutilizare a potentialului de fortă de muncă existent, repercusiuni asupra nivelului de trai al populatiei.

b) Excesul de cerere pe piata bunurilor si excesul de ofertă pe piata muncii. Pe piata bunurilor se manifestă o cerere mai mare dect oferta existentă, ceea ce duce la situatia cunoscută sub denumirea de absorbtie. n acest caz, agentii economici producători nu au posibilitatea de a satisface ntreaga cerere: oferta de mărfuri nu tine pasul cu cererea la un bun sau altul, nefiind stimulat nici interesul pentru diversificarea si mbunătătirea calitătii produselor; se accentuează excedentul de fortă de muncă si cresterea somajului.

c) Excesul de cerere pe piata bunurilor economice, pe piata muncii, pe piata monetară. O asemenea stare de dezechilibru pune n relief neconcordante, dereglări de profunzime, care tin de structuri ale productiei si ale economiei n ansamblul ei, de imposibilitatea de a absorbi pe termen lung oferta de fortă de muncă, de a asigura o

evolutie normală a ofertei de bunuri economice si de masă monetară. Ca urmare, se accentuează inflatia (inclusiv forma ei cea mai acută, hiperinflatia), somajul, se deteriorează conditiile de viată ale unei importante părti a populatiei.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica