referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Management

Categoria: Referat Economie

Descriere:

Funcţia de previziune – în cadrul căreia activităţile de management sunt orientate în sensul aprecierii activităţii viitoare a agentului economic;
Funcţia de organizare – în cadrul căreia este cuprins ansamblul tuturor activităţilor ce stabilesc procesele de muncă, gruparea lor pe compartimente;
Funcţia de comandă sau decizie – în realizarea acestei funcţii managerul având un rol foarte important în a sa face înţeles prin diferite metode de către subalterni;...

Varianta Printabila 


1

 

CAPITOLUL  I

 

Managementul, definiţie şi activitate

 

Managementul reprezintă arta de a conduce, de a organiza şi direcţiona diferitele sectoare ale unui agent economic pentru ca acestea,  luate mpreună, să conducă la obţinerea produselor finite sau a serviciilor pe care acel agent economic şi le-a propus, şi implicit, pentru a fi eficient pe piaţă.

Managerul reprezintă acea persoană care se află n fruntea unei echipe ce trebuie să facă ca un agent economic să funcţioneze ntr-o economie de piaţă.

Conducerea managerială presupune att activităţi de sintetizare şi generalizare a experienţei de  conducere, de căutare de formule şi idei noi, ct şi găsirea celor mai bune căi şi metode de conducere a agenţilor economici.

Pentru a susţine cele prezentate anterior vom aminti ceea ce spunea Fr. Taylor, considerat unul dintre părinţii managementului ştiinţific, şi anume că acele cunoştinţe exacte formează ştiinţa iar aplicarea lor, n practică, pentru atingerea anumitor scopuri, reprezintă o artă.

n cadrul managementului ştiinţific există patru direcţii de activitate, şi anume: creativă; aplicativă; tehnico – materială şi socio – umană . Aceste direcţii de activitate ale managementului ştiinţific se află n interdependenţă unele cu altele.

 

1.1.Procesul de management

 

Pentru ca procesele de muncă să fie executate cu eficienţă maximă este necesar, ca activităţile de conducere să se desfăşoare n condiţii optime, aceasta implicnd şi un proces informaţional adecvat.

Procesele de muncă se mpart n raport de conţinutul lor şi de efectele produse n trei categorii, şi anume:

  Procese de execuţie

  Procese manageriale (de conducere)

  Procese informaţionale

Procesele de execuţie, din cadrul unui agent economic,

se concretizează prin apariţia de produse finite şi servicii, datorate combinării factorilor de producţie pămnt şi capital, asupra cărora acţionează cel de al treilea, acesta fiind şi cel fără de care nu se poate realiza producţia, şi anume munca.

Spre deosebire de procesul de execuţie, procesul de management este realizat de către manager, adică acea persoană special mputernicită care cu ajutorul celor cinci funcţii ale managementului reuşeşte să orienteze activitatea salariaţilor către ndeplinirea obiectivelor propuse.

Procesul informaţional este reprezentat de totalitatea datelor, a informaţiilor, a fluxurilor informaţionale, a procedurilor, metodelor şi tehnicilor de combinare a informaţiei necesare pentru a lua decizii favorabile agentului economic.

Procesul de management are un caracter ciclic. Acesta ncepe n momentul n care se stabilesc obiectivele, continuă cu trasarea sarcinilor ce revin celor angrenaţi n procesul de execuţie şi se ncheie cu realizarea obiectivelor.

 

1.2.Funcţiile managementului

 

După cum am văzut anterior, n procesul de conducere, managerul se foloseşte de funcţiile managementului.

Majoritatea celor ce au tratat acest domeniu al conducerii manageriale au stabilit că managementul se bazează pe cinci funcţii, şi anume:

  Funcţia de previziune – n cadrul căreia activităţile de management sunt orientate n sensul aprecierii activităţii viitoare a agentului economic;

1

  Funcţia de organizare – n  cadrul căreia este cuprins ansamblul tuturor activităţilor ce stabilesc procesele de muncă, gruparea lor pe compartimente;

  Funcţia de comandă sau decizie – n realizarea acestei funcţii managerul avnd un rol foarte important n a sa face nţeles prin diferite metode de către subalterni;

  Funcţia de coordonare – are menirea de a asigura adaptarea agentului economic la condiţiile existente pe piaţă n orice moment al existenţei acestuia;

  Funcţia de control – constă n ansamblul acţiunilor prin care se verifică performanţele agentului economic, sau ale diferitelor compartimente ale acestuia n orice moment, n comparaţie cu ceea ce a fost prevăzut a se tealiza.

n ultimul timp tot mai mulţi specialişti tind spre a introduce o a şasea funcţie şi anume funcţia ecologică.

n ceea ce ne priveşte considerăm că integrarea acestei funcţii n cadrul conducerii manageriale este oportună.

Aceste cinci funcţii pot fi grupate n cadrul a trei faze ale procesului managerial.

1.                                Faza previzională – n cadrul acestei faze fiind luate decizii de strategie şi tactică, se realizează prognozele şi planurile.

2.                                Faza de operaţionalizare a proceselor – cuprinde activităţile care dau conţinut funcţiilor de organizare şi coordonare.

3.                                Faza de elaborare şi interpretare a rezultatelor – n cadrul acestei faze se regăsesc funcţiile de analiză şi control.

 


CAPITOLUL II

 

MANAGEMENTUL N UNITĂŢILE TURISTICE ŞI AGROTURISTICE

 

 

2.1              Generalităţi privind turismul şi agroturismul

 

După 1990 se vorbeşte tot mai mult despre turism ca fiind acea ramură a economiei care alături de agricultură ar reuşi să readucă   Romnia pe piaţa europeană la nivelul statelor dezvoltate aşa cum era ea cotată nainte de al doilea război mondial.

Romnia datorită aşezării ei n zona central sud – estică a Europei a constituit ntotdeauna un loc de pelerinaj al străinilor din zona Asiei către vestul Europei, al celor din zonele nordice ale continentului către Asia Mică şi n special către Ierusalim.

Faptul că pe teritoriul Romniei se află toate tipurile de relief care mpart ţara n părţi aproximativ egale este un avantaj pentru ca n Romnia să fie practicat turismul la cele mai nalte cote.

Geo Bogza spunea despre Romnia n reportajul „sate şi oraşe” că „la nceput a fost o ţară de sate”. Această afirmaţie ne ncurajează să credem că n Romnia se practică turismul rural, cazare la ţărani, ncă din cele mai vechi timpuri.

Agroturismul şi turismul rural au nceput să se dezvolte n Romnia n formă organizată n anul 1973, prin Ordinul Ministrului Turismului nr. 744/1973. Prin acest ordin se declarau sate turistice următoarele 14 localităţi:

  Lereşti şi Rucăr – jud. Argeş

  Poiana Sărată – jud. Bacău

  Fundata şi Şirmea – jud. Braşov

  Bogdan Vodă – jud. Maramureş

  Tismana – jud. Gorj

  Sibiel – jud. Sibiu

  Vatra Moldovoţei – jud. Suceava

  Rocaş – jud. Timiş

  Sfntu Gheorghe, Murghiol, Crişan – jud. Tulcea

  Vaideeni – jud. Vlcea

n anul următor prin decretul 225/1974 s-a interzis cazarea de turişti străini n locuinţele particulare, satele turistice devenind nefuncţionale pentru turismul internaţional.

ncepnd cu anul 1990 interesul pentru turismul rural ncepe să fie din ce n ce mai pregnant pe piaţa turismului naţional şi internaţional.

Prin urmare ncep să ia naştere diverse asociaţii şi organizaţii care şi propun să dezvolte turismul n zona rurală.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica