referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Casele de economii si cooperatia de credit

Categoria: Referat Economie

Descriere:

Dimensiunile economisirii în SUA pot fi apreciate prin reţeaua instituţiilor principale : Savings and Loan Association în număr de circa 2900 şi Mutual Savings Banks în număr de circa 400 şi uniunile de credit în număr de aproximativ 12.000 şi cu un total de 16 mld. dolari , completează tabloul unităţilor colectoare de economii din SUA (1987) ...

Varianta Printabila 


1

Casele de economii şi cooperaţia de credit

 

Economia modernă , prin reţeaua sa ramificată de agenţii bancare şi prin sprijinul de prevedere , uneori impus de experienţa socială , efectuează o operativă şi eficientă valorificare a celor mai modeste disponibilităţi băneşti care prin colectare şi concentrare , devin componente puternice ale capitalului financiar .

Experienţa tărilor dezvoltate arată clar că volumul capitalurilor anuale mobilizate din economiile familiilor se ridică la sume importante rivaliznd acumulările intreprinderilor .

 

Economiile populaţiei şi ale intrepriderilor

(n procente din PIB)

Tabel 2.6.

 

Ţara

Populaţia

Companiile

1974

1988

1974

1988

SUA

6,56

2,96

1,36

1,65

Germania

9,23

7,85

4,75

4,36

Japonia

16,18

10,15

0,62

2,18

Franţa

14,10

8,47

8,62

10,07

Anglia

8,45

2,89

14,13

13,82

 

Sursa : “Computers nationaux trimestriels” , no 4/1989

 

n aceste condiţii , n care economiile populaţiei reprezintă o redutabilă forţă financiară , cnd sursele unor ţări se fundamentează pe procesul de economisire , devin mai pregnante căutările privind determinantele şi motivaţiile acestui proces , preocupările pentru a influenţa raportul dintre consum şi economisire , n scopul creşterii capacităţii financiare a statelor respective , poziţia care se confruntă adesea , n unele ţări , cu preferinţă pentru angajarea n comun a unei mari părţi a venitului disponibil .

De vastul proces de economisire ce caracterizează economiile tuturor statelor se leagă şi existenţa caselor de economii şi a cooperativelor de credit .

Casele de economii reprezintă o verigă importantă a sistemului bancar . Ele sunt fie instituţii care au ca principale atribuţii funcţionale mobilizarea economiilor , dar şi bănci ale autorităţilor locale şi ale instituţiilor de prevederi (deţinătorilor fondurilor constituite pentru pensii şi de asigurări sociale) .

Resursele considerabile mobilizate de casele de economii sunt n principal depozite pe termen lung , astfel că aceste instituţii ndeplinesc ndeosebi un rol unilateral de a constitui resurse şi a le transfera n sistemul bancar şi pe piaţa capitalurilor pentru redistribuire.

Utilizarea resurselor constituite determină sensul acestor redistribuiri :

-          o parte importantă a resurselor sunt folosite pentru achiziţia bonurilor de tezaur . Se asigură astfel o marjă de lichiditate pentru a satisface cererile de retragere a drepturilor ;

-          o parte a resurselor sunt utilizate pentru mobilizarea unor efecte privind creditul pe termen mijlociu şi lung (echipamente , construcţii) prin instituţii de credit specializate) ;

-          o parte a resurselor se utilizează pentru achiziţia de obligaţiuni de stat , acţiuni şi participaţii la capital .

Structura specifică a activelor şi pasivelor băncilor de economii este edificatoare dacă ne referim la instituţiile principale din acest domeniu ce funcţionează n SUA (tabel 2.7.) .

 

Instituţiile de economii din SUA (iunie 1987)

Active şi pasive semnificative – mld. Dolari

Tabel 2.7.

Posturi bilanţiere

Saving and Loan Association

Mutual Saving Banks

Total bilanţ

949

509

Active

 

 

   Titluri guvernamentale

138 (14,5%)

 

   Credite ipotecare

525 (55,3%)

347 (68,2%)

   Alte mprumuturi

286 (30,2%)

67 (13,2%)

Pasive

 

 

   Depozite din economii

716 (75,4%)

378 (74,2%)

 

Sursa : “Federal Rezerve Bulletin”

 

Dimensiunile economisirii n SUA pot fi apreciate prin reţeaua instituţiilor principale : Savings and Loan Association n număr de circa 2900 şi Mutual Savings Banks n număr de circa 400 şi uniunile de credit n număr de aproximativ 12.000 şi cu un total de 16 mld. dolari , completează tabloul unităţilor colectoare de economii din SUA (1987) .

Pe ansamblu , n Statele Unite ale Americii , casele de economii şi cooperativele de credit ocupă un loc important n sistemul bancar , activele lor reunite reprezentnd pe din activele băncilor comerciale şi circa din activele ntregului sistem bancar .

Asemănătoare prin menirea lor iniţială , căt şi prin transformările ce le caracterizează , n ţările dezvoltate mai funcţionează o serie de reţele de case de economii cum sunt cooperativele de credit larg extins n Germania , Franţa şi alte ţări .

Casele de economii şi cooperativele de credit ocupă n cadrul sistemului bancar un loc important n toate ţările europene . Un caz deosebit l reprezintă RFG unde casele de economii , mpreună cu cooperativele de credit ocupă un loc preponderent n sistemul bancar n toate dimensiunile sale : depozite , active , credite , număr de unităţi. Acestă situaţia este reflectată n tabelul următor :

 

Rolul caselor de economii şi băncilor cooperatiste

n sistemul bancar al RFG (1988)

Tabel 2.8.

 

 

Depozite

Active valori mobiliare

Credite n sector bancar

 

Număr bănci

 

Număr agenţii

Case de economii

 

40,3

 

50,3

 

37,3

 

585

 

17.834

Bănci cooperatiste

 

20,5

 

24,2

 

13,9

 

3.497

 

19.411

Ambele

60,8

74,5

51,2

4.064

37.345

TOTAL

100,0

100,0

100,0

4.438

30.853

1

Casele de economii se afirmă ca cea mai mare grupă de instituţii de credit n RFG cu un bilanţ total de 1500 mld. mărci , 500 mld. depozite din economii ; 527 mld. credite ; 26,2 milioane conturi de economii (mai mult de unu pentru fiecare familie) .

Cu un potenţial att de marcant şi cu o organizare proprie ramificată , casele de economii se angajează n operaţii ample şi dificile , participnd la operaţii de investiţii , de bursă şi internaţionale prin reţele proprii . Astfel , inseşi rezultatele finale sau o rentabilitate de 0,8 % faţă de 0,057 (rentabilitate stabilită la bănci , funcţie de ansamblul activelor) pentru ansamblul sectorului bancar n 1988 , devin elocvente .

O ramură importantă a caselor de economii funcţionează sub egida organizaţiilor poştale .

n Japonia , spre exemplu , poşta a devenit una din cele mai mari bănci din lume n primul rnd prin volumul depozitelor care n iulie 1988 atingeau 118.000 miliarde de yeni , reprezentnd circa 20 % din toate depozitele de economii , din totalul de 638.000 mld. yeni .

De asemenea , reţeaua poştală este deosebit de ramificată şi asigură o bună servire , ntruct circa 19.000 din cele 23.673 birouri de poştă efectuează operaţii cu caracter bancar .

Şi dimensiunile uriaşe ale acestui potenţial financiar a determinat hotărrea de a privatiza sistemul de economii poştale , girate n prezent de stat , prin Ministerul Poştelor şi Telecomunicaţiilor .

Şi n Anglia poşta a reprezentat , mai mult de un secol , trunchiul pe care s-a sprijinit un prestigios sistem de case de economii devenit (din 1969) The National Savings Bank .

Aşa cum s-a desprins din cele de mai sus , sistemul băncilor de economii s-a dezvoltat pretutindeni , n principal prin :

-          investiţii de stat nfiinţate şi sprijinite de către acesta ;

-          instituţii de credit cu caracter de ajutorare reciprocă (mutualiste) sau cooperatiste .

n majoritatea ţărilor , statul reglementează şi supraveghează activitatea de economii de regulă prin garantarea depozitelor de economii formate la aceste instituţii şi aplicarea unor norme de lucru care sp protejeze pe cei ce economisesc şi să dezvolte preferinţa de a economisi .

n toate ţările , prin lege , se promovează instrumente de economisire şi ndeosebi scheme de economisire care să răspundă celor mai diverse opţiuni şi care să-I atragă n special pe cei ce economisesc n sisteme regulate şi permanente .

Un exemplu l oferă Mişcarea Naţională de economii din Anglia (National Savings Movement) care mobilizează n medie economii echivalente cu din economiile anuale ale ntregii populaţii (1986) . Aceasta oferă o largă sferă de posibilităţi de economisire sprijinite de faptul că depozitele formate n acest sistem sunt considerate parte a datoriei publice şi prezintă astfel garanţie majoră . Desfăşurarea operaţiunilor este facilă , de mare accesibilitate , la nivelul oficiilor poştale , de regulă fără comisioane şi mai ales scutite de impozite . Acest din urmă aspect nu este de neglijat n condiţiile n care dobnda neimpozabilă de 7 % este echivalentă unui venit din dobnzi supus impozitelor de 9,58 % .

Schemele de economisire oferite de Mişcarea Naţională de economii cuprind n principal : cerificatele de economii , obligaţiunile cu premii , scheme “economiseşte pe măsura veniturilor” şi conturi NSB .

Creditele de economii ca instrumente privilegiate de economii au o limită pe deţinător şi emisiune (1000 lire) , termen de valabilitate de 5 ani şi o dobndă neimpozabilă de 7 % .

O altă reţea , certificatele de economii indexate , asigură o dobndă mai mică , de 4 % , dar , la rambursare ,după 5 ani , valoarea lor normală va fi indexată funcţie de indicele preţurilor de consum . Iniţial , aceste emisiuni au fost destinate n exclusivitate persoanelor vrsnice pentru a asigura menţinerea puterii de cumpărare a economiilor .

Deţinerea peste 5 ani este ncurajată prin faptul că n continuare se bonifică o dobndă variabilă , funcţie de piaţă , n condiţiile n care indexarea rămne variabilă .

Obligaţiunile cu premii emise n cupiuri diferite , de la 5 lire la 10.000 lire , prezintă avantajul că se atribuie un număr distinct de tragere pentru fiecare liră , astfel că se asigură multiple şanse deţinătorilor , funcţie de volumul efectiv al sumei angajate n sistem . După o deţinere de 5 luni , cumpărărtorul obligaţiilor participă la tragerile lunare , la care se acordă premii atrăgătoare (unul de 250.000 lire şi alte loturi , ntre care cele mai populare sunt cele de 45.000 de premii a cte 50 lire) .

Obligaţiunile de depozit emise n multipli de 50 lire se caracterizează prin faptul că ntregul cştig din dobnzi este plătibil la rambursare , la termenul final . La polul opus , obligaţiunile de venit emise n multipli de 1000 de lire se pun la dispoziţia celor care doresc să aibă venituri lunare din dobnzi , care li se bonifică ca atare .

Contractele “economiseşte pe măsura veniturilor” sunt convenite de regulă n opţiunea acţiunii pe termene de 3 sau 5 ani , timp n care titularul se obligă să facă depuneri lunare din salariu n sumele stabilite. La expirarea termenului , sumele economisite şi cştigul din dobnzi urmează să fie folosite pentru achiziţia de acţiuni , de regulă la intrepriderea unde lucrează titularul , n condiţii avantajoase .

Este de menţionat că n alte ţări , n Franţa de pildă , schemele de economii contractuale sub forma livretelor de economii , presupun depuneri regulate pe durate de 3 – 5 ani , la sfrşitul cărora sumele economisite constituie premise de a facilita titularului credite suficiente pentru a-I asigura achiziţia unei locuinţe sau nfiinţarea unei mici intreprinderi (magazine sau ateliere meşteşugăreşti) .

n sfrşit o altă variantă n sistemul Băncilor Naţionale de Economii (NSB) este aliniată sistemului fondurilor de plasament şi investiţii . Conturile de investiţii , deschise deţinătorilor de capital de talie mai mare , permit bonificarea unor dobnzi şi mai mari , diferite de piaţă . ntruct acestea provin din beneficiile rezultate din investirea optimă a depozitelor respective .

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica