referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Teoria ciclului de viata privind consumul si economisirea

Categoria: Referat Economie

Descriere:

Teoria ciclului de viata privind consumul si economisirea
Când lucrează ore suplimentare şi primeşte un salariu mare, trăieşte pe picior mare. Când găseşte greu de lucru, în timpul perioadelor cu cerere scăzu-tă, venitul lui este mic şi cheltuielile sale trebuie reduse corespunzător. Cheltuielile săptămânale ale acestei persoane sunt direct corelate cu veniturile săptămânale, adică cu venitul curent disponibil .

Varianta Printabila 


1

Teoria ciclului de viaţă privind consumul şi economisirea

 

Cunoaşterea veniturilor şi a posibilităţilor de transformare a lor n cheltuieli pentru consumul personal şi cheltuieli pentru investiţii reprezintă cheia nţelegerii desfăşurării activităţii agenţilor economici a circuitului economic n cadrul unei economii naţionale.

            Astfel, oamenii pot face două lucruri cu venitul de care dispun. l pot cheltui pentru consum sau l pot economisi . Economiile reprezintă partea neconsumată din venitul disponibil.

 

1. Funcţia de  consum

Consumul constă din utilizarea de bunuri şi servicii (satisfactori) pentru mplinirea nevoilor subiecţilor şi ale societăţii . El se realizează practic n multiple forme, care se delimitează ntre ele după mai multe criterii .

După rolul său, se distinge :

  consum intermediar, reprezentat de consumul produselor care servesc la obţinerea altor produse şi se ,,pierd“ prin ncorporaerea lor n alte bunuri

  consum final, care constă n consumarea bunurilor care nu mai suportă alte prelucrări sau transformări

 

După subiecţii consumului final :

  consumul personal sau individual, care cuprinde, la rndul său, consumul de bunuri durabile (mbrăcăminte, ncălţăminte, aparate electrocasnice, mobilă, etc.), consumul de bunuri nondurabile şi consumul de servicii

  consumul public sau guvernamental, reprezentat de consumul instituţiilor publice

  consumul colectiv al unor asociaţii sau organisme neguvernamentale

  consumul social marcat de utilizarea n comun de către grupuri mari de subiecţi a unor infrastructuri colective (spitale, şcoli, muzee, baze sportive, etc.)

 

După natura bunurilor care fac obiectul consumului :

  consumul de bunuri materiale

  consumul de bunuri spirituale .

 

După momentul n care are loc consumul :

  consumul permanent, ca cel de bunuri strict necesare

  consumul ocazional, numai n anumite momente

  consumul rar şi foarte rar .

 
Trebuie să se facă distincţia ntre consumul final şi consumul intermediar. Prin con-

sum final se nţelege totalitatea cumpărărilor care permit satisfacerea directă a nevoilor  agenţilor economici fără a participa sau a contribui la sporirea producţiei . Opusul aces-tuia, consumul intermediar desemnează consumul efectuat n vederea producerii de bu-nuri; consumul intermediar al unui produs desemnează cantitatea din acest produs care dispare, fie prin ncorporare n produse mai elaborate (materii prime), fie prin distruge-re n procesul de producţie (cazul energiei) . n continuare prin cuvntul consum se va nţelege consum final .

 

Economistul-statistician E. Engel a analizat n ultimii ani ai secolului al XIX-lea relaţia dintre venitul disponibil şi consum. Mai exact el a analizat corelaţiile dintre creşterea veniturilor disponibile şi creşterile diferitelor capitole de cheltuieli de consum . El a ajuns la concluzia că pornind de la un anumit nivel al venitului şi pe baza unei anumite creşteri a acestuia (de exemplu 15%), modificările diferitelor articole de cheltuieli de consum vor nregistra următoarele ritmuri şi sensuri :                                                              

 

  cele destinate achiziţionării produselor alimentare sporesc ntr-o măsură mai mică (de pildă 10%) ceea ce nseamnă că-şi reduc ponderea n totalul cheltuielilor de consum

  cheltuielile destinate cumpărării articolelor de mbrăcăminte şi de ncălţăminte cresc n aceeaşi proporţie cu venitul (cu 15%), deci şi menţin ponderea anterioară

  cheltuielile cu locuinţa cresc şi ele cu 15%

1

  cheltuielile pentru asigurarea confortului şi pentru recreere cresc ntr-o măsură mai mare dect creşte venitul disponibil (cu 20%), sporindu-şi ponderea n total

 

            Modificările de mai sus s-au produs n ţările dezvoltate economic, nsă n ţările pu-ţin dezvoltate ponderea cheltuielilor pentru hrană a sporit considerabil, ajungnd la peste 60%  din bugetul mediu de familie .

 

Pe baza variaţiei venitului disponibil respectiv cea a consumului se pot calcula :

 

nclinaţia medie spre consum reprezintă raportul dintre cheltuielile totale de con-sum şi venitul disponibil total : c = C/Yd .nclinaţia medie spre consum scade pe măsu-ră ce venitul disponibil creşte . 

            nclinaţia marginală spre consum este raportul dintre modificarea rezultată a consu-mului şi modificarea venitului disponibil : c’ = ΔC/ΔYd . nclinaţia marginală spre con-sum este constantă .

 

 

2. Funcţia de economisire

            Fiecare persoană decide ct de mult să consume şi ct de mult să economisească . Acest lucru este practic dat de mpărţrea venitului disponibil ntre consum şi economii . Deci, o dată ce ştim dependenţa consumului de venitul disponibil, de asemenea, ştim automat dependenţa economiilor de venitul disponibil . Aceste dependenţe sunt ilustrate n următorul tabel :

 

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica