referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Societatile de investitii

Categoria: Referat Economie

Descriere:

Astfel , capitalul mobilizat de SICAV trebuie plasat în proporţie de cel puţin 30 % în obligaţii ale statului , respectiv , bonuri de tezaur pentru ca astfel SICAV-ul să-şi asigure lichiditatea . Eventualele solicitări ale membrilor privind răscumpărarea vor fi astfel uşor satisfăcute şi fără efecte negative pentru societate , întrucât obigaţiile de stat , bonurile de tezaur au cursuri deosebit de stabile , astfel că de regulă nu apar pierderi mari din diferenţe de curs pentru societate . De asemenea , bonurile de tezaur sunt imediat vandabile , deci au lichiditate imediată ...

Varianta Printabila 


1

           Societatile de investitii

 

 

 

Societăţile de investiţii au luat o amploare deosebită prin faptul că satisfac cererile micului investitor de a asigura un venit optim capitalului sau economiilor sale disponibile .

Micul investitor a fost din totdeauna victima variaţiilor cursurilor bursiere , fiind neavizat şi incompetent n a aprecia prognoza dezvoltării economice şi a pieţei . Societăţile de investiţii dispunnd de personal specializat , analişti şi economişti cu experienţă , sunt n măsură să desfăşoare a selecţie eficientă a hrtiilor de valoare şi să asigure astfel venituri optime . Asemenea societăţi există n toate ţările dezvoltate .

O expresie tipică a existenţei lor o găsim sub forma Societăţii de Investiţii cu Capital Variabil (SICAV) ,  care funcţionează n Franţa . Aceste societăţi sunt considerate ca deschise ntruct posibilitatea de participare este liberă pentru toţi prin achiziţia de acţiuni la ghişeele societăţii la preţ de emisie . Pe de altă parte , deţinătorii de acţiuni pot renunţa la ele prin returnarea la ghişeele societăţii la preţul de răscumpărare . Aşa se face că , de la zi la zi , numărul acţiunilor se modifică , şi implicit , capitalul este diferit , deci este variabil , de unde şi denumirea specifică a acestei societăţi .

Acţiunile SICAV nu sunt cotate la bursă . Cursul acestora se determină zilnic avnd n vedere activul net (respectiv suma hrtiilor de valoare deţinute ponderate cu cursul fiecăreia) şi numărul de acţiuni SICAV existente . Cursul unei acţiuni SICAV se determină după formula :

 


Cursul acţiunilor SICAV reprezintă şi preţul de răscumpărare plătit acţionarilor care se retrag din SICAV n ziua respectivă .

Preţul de emisie al acţiunilor SICAV se stabileşte prin adăugarea la cursul SICAV a unui supliment de 4,75 % reprezentnd cheltuielile de emisie şi partea ce se constituie ca fond indivizibil . Deci :

Societăţile de investiţie cu capital variabil , numeroase n fiecare ţară , pot să se specializeze n cteva tipuri de plasament . Astfel , unele SICAV urmnd rezultate immediate , se vor orienta spre achiziţia de hrtii de valoare de un randament ridicat pentru a asigura obţinerea unor venituri ct mai ridicate din dobnzi sau dividente care se distribuie n totalitatea membrilor la sfrşitul exerciţiului (trimestru , semestru , etc.) .

Alte societăţi se orientează spre achiziţia de acţiuni ale intreprinderilor noi , n dezvoltare , urmnd un cştig de capital . Prin creşterea n cţiva ani a valorii la bursă a acestor acţiuni , vor creşte şi dimensiunile cursului acţiunii SICAV şi astfel preţul de răscumpărare a acestuia , cuvenit deţinătorului se va majora .

n sfrşit , alte SICAV se orientează către hrtii de valoare emise n valută sau mai recent n ECU , urmnd astfel stabilitatea investiţiilor efectuate şi obţinerea de cştiguri din diferenţele eventuale ce decurg din evoluţia discrepantă a cursurilor valutare ntre ţara respectivă şi alte ţări sau media ţărilor europene exprimate n ECU .

Aşa cum s-a subliniat , activitatea SICAV se bazează pe menţinerea plasamentelor pe timp ndelungat , pentru că numai deţinerea acţiunilor sau obligaţiunilor timp de un exerciţiu (trimestru , semestru sau an) permite ncasarea venitului respectiv (dobnzi sau dividende) . Binenţeles că SICAV-urile sunt libere să-şi modifice plasamentele , să vndă unele , să cumpere altele , n aplicarea politicii proprii de optimizare a plasamentelor .

n conformaţia generală a plasamentelor , SICAV-ul trebiue să respecte anumite proporţii minime stabilite prin lege n scopul asigurării lichidităţii , protejării sau pentru a evita deturnarea scopului funcţional .

Astfel , capitalul mobilizat de SICAV trebuie plasat n proporţie de cel puţin 30 % n obligaţii ale statului , respectiv , bonuri de tezaur pentru ca astfel SICAV-ul să-şi asigure lichiditatea . Eventualele solicitări ale membrilor privind răscumpărarea vor fi astfel uşor satisfăcute şi fără efecte negative pentru societate , ntruct obigaţiile de stat , bonurile de tezaur au cursuri deosebit de stabile , astfel că de regulă nu apar pierderi mari din diferenţe de curs pentru societate . De asemenea , bonurile de tezaur sunt imediat vandabile , deci au lichiditate imediată .

Remarcăm cu această ocazie că se statuează prin lege obligativitatea acestui plasament şi prin aceasta se crează debuşee garantate pentru obligaţiile sau bonurile de tezaur ce reprezintă datoria publică , canalizndu-se astfel n acest sens , o bună parte din plasamentele de capital din economie .

1

Aşa cum s-a subliniat , activitatea SICAV se bazează pe menţinerea plasamentelor pe timp ndelungat , pentru că numai deţinerea acţiunilor sau obligaţiunilor timp de un exerciţiu (trimestru , semestru sau an) permite ncasarea venitului respectiv (dobnzi sau dividende) . Binenţeles că SICAV-urile sunt libere să-şi modifice plasamentele , să vndă unele , să cumpere altele , n aplicarea politicii proprii de optimizare a plasamentelor .

n conformaţia generală a plasamentelor , SICAV-ul trebiue să respecte anumite proporţii minime stabilite prin lege n scopul asigurării lichidităţii , protejării sau pentru a evita deturnarea scopului funcţional .

Astfel , capitalul mobilizat de SICAV trebuie plasat n proporţie de cel puţin 30 % n obligaţii ale statului , respectiv , bonuri de tezaur pentru ca astfel SICAV-ul să-şi asigure lichiditatea . Eventualele solicitări ale membrilor privind răscumpărarea vor fi astfel uşor satisfăcute şi fără efecte negative pentru societate , ntruct obigaţiile de stat , bonurile de tezaur au cursuri deosebit de stabile , astfel că de regulă nu apar pierderi mari din diferenţe de curs pentru societate . De asemenea , bonurile de tezaur sunt imediat vandabile , deci au lichiditate imediată .

Remarcăm cu această ocazie că se statuează prin lege obligativitatea acestui plasament şi prin aceasta se crează debuşee garantate pentru obligaţiile sau bonurile de tezaur ce reprezintă datoria publică , canalizndu-se astfel n acest sens , o bună parte din plasamentele de capital din economie .

Pentru restul plasamentelor , legea urmăreşte o dispersare a participanţilor n scopul de a evita pierderile importante pentru investitorii angajaţi n SICAV (atunci cnd vreo intreprindere a cărei acţiuni sunt deţinute de către SICAV ar da faliment sau ar avea timp ndelungat rezultate nefavorabile) . Astfel , se prevede ca SICAV să nu angajeze mai mult de 10 % din titlurile emise de o singură intreprindere.

Aceste prevederi au şi o altă utilitate . Ele acţionează pentru păstrarea propriei funcţionalităţi a SICAV şi mpiedică transformarea ei ntr-o societate holding de control asupra pachetului de acţiuni majoritar şi prin acesta de influenţare a conducerii activităţii intreprinderii respective .

Un asemenea procedeu ar nsemna de fapt folosirea de către un grup din conducerea SICAV a capitalului comun aparţinnd numeroşilor membri ai societăţii , n scopuri personale , fapt care nu intră n atribuţiile SICAV şi care , prin rezultate , nu se pot răsfrnge asupra tuturor membrilor .

Se poate spune , n concluzie , că aceste reglementări de amănunt dau mecanismului SICAV o funcţionalitate concentrată asupra atribuţiilor statutare şi contribuie n atragerea n continuare a micilor sau marilor deţinători de capital disponibil , pe calea unei asemenea valorificări .

Fondurile comune de plasament sunt instituţii care acţionează , de asemenea n domeniul deţinerii de hrtii de valoare şi obţinerii de venituri din acestea . n fondurile comune de plasament se reunesc deopotrivă , trăsăturile fondului comun de creanţe şi ale SICAV .

Astfel , fondurile comune de plasament preiau de la fondurile comune de creanţe următoarele caracteristici :

-          fondurile reprezintă o formă de coproprietate asupra deţinerii unei valori mobiliare ;

-          efectiv fondurile sunt ncredinţate unui depozitar (societate financiară) sub supravegherea unui girant , care trebuie să fie şi el interesat n rezultatele fondului deţinnd parte din acesta);

-          n scopul asigurării obiectului plasamentului ce implică mobilizarea capitalului pe un timp dat , retragerea , respectiv răscumpărarea părţilor , este interzisă un număr de ani (de la 3 la 10 ani) .

De la SICAV fondul comun de plasament preia prescripţiile privind regulile de plasament care trebuie să acţioneze şi aici pentru protejarea asociaţilor .

De precizat că , suplimentar , se acceptă angajarea acestui fond şi n hrtii de valoare necotate la bancă , deci aferente unor socităţi de importanţă mai redusă , sau recent nfiinţate , n dezvoltare .

Asemenea deţineri mai pot fi reduse (20%) n formă “clasică” a fondului comun sau mai ample (40%) n formă de “risc” , declarată ca atare .

n sfrşit , cluburile de investiţii au drept scop iniţierea n tehnica bursieră şi atragerea de economii , cu regularitate , n vederea fructificării , pe baza achiziţiei de valori mobiliare .

Pornind de la aportul iniţia relativ modest , membrii cluburilor se obligă a cotiza lunar n vederea dezvoltării activităţii de acest gen a micului colectiv format ca atare (maxim 20 de mambri) .

Un element comun tuturor acestor forme de atragere la fructificarea capitalului , prin achiziţia de valori mobiliare , este transparenţa finală . Veniturile obţinute de aceste forme de plasament nu sunt supuse impozitării la sursă . Persoanele beneficiare le include nsă n veniturile lor , dar aici , n cadrul sistemului de impozitare , aceste segmente de venit sunt de regulă favorizate .

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica