referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Saracia populatiei de etnie rroma

Categoria: Referat Economie

Descriere:

Din păcate în orice societate oricât de avansată sau de decăzută ar fi, manifestările comportamentale sunt preponderent aceleaşi. La noi în ţară sărăcia din rândul comunităţilor de rromi se datorează mai multor cauze, ce au anumite consecinţe, uneori destul de dramatice. Marginalizarea, excluderea, sărăcia gravă, discriminarea – reprezintă atributele dominante care caracterizează comunităţile de rromi ...

Varianta Printabila 


1

Sărăcia populaţiei de etnie rromă

 

 

Sărăcia poate fi privită din numeroase unghiuri, faţeta principală a acestui termen şi are rădăcinile adnc nfipte n relaţiile bio-psiho-sociale ale individului.

Din punct de vedere social, sărăcia o putem defini ca fiind acel fenomen n care individul sau grupul din care face parte (familia) nu are potenţa necesară att intelectuală ct şi economică de a-şi satisface nevoile primare astfel situndu-se pe o scară socială inferioară.

Fiecare individ este nzestrat de la natură cu un bagaj genetic, cu un potenţial intelectual. ncă de la naştere acest bagaj ncepe să se manifeste n diferite moduri reacţionnd diferit n funcţie de context.

Pe parcursul vieţii capacitatea intelectuală şi aptitudinile ncep să schimbe şi să modeleze fiinţa umană dndu-i o personalitate cu care să interacţioneze cu mediul schimbndu-l şi modelndu-l după propriile nevoi.

Capacitatea lui de adaptare la mediu, interferenţele care au loc la nivel social poate crea un tablou care să reflecte poziţia socială a individului, relaţii pe care individul prin abilităţile sale le sintetizează, le ierarhizează n funcţie de nevoi, principii şi primordialitate.

Dar se ştie că lucrurile nu stau ntodeauna aşa, gradul de inteligenţă al individului nu poate de unul singur să joace mai multe roluri, chiar dacă individul este destul de inteligent nu putem afirma că el nu poate fi sărac, dinpotrivă el poate conştientiza faptul n sine dar dacă nu există acea motivaţie intrinsecă de a se desăvrşi ca individ el se poate complace n situaţie rămnnd un latent social.

Societatea la rndul ei prin politica pe care o duce ar trebui să creeze şanse egale fiecăruia, dndu-le posibilitatea de a trăi şi a-şi conduce propriul destin prin intersecţii de legi si norme sociale care să producă acel efect de bunăstare ntregii populaţii.

Sărăcia este un fenomen des ntlnit. Peste tot n lume există ţări sărace care au bogăţii dar şi ţări bogate care şi au săracii lor, astfel nu putem avea un etalon al sărăciei şi nici nu există un termen de comparaţie n interiorul ei, n esenţă putem nsă afirma că socialul este principala componentă pe care o putem compara, astfel nivelul de sărăcie (n cazuri particulare) dintr-o ţară bogată, probabil că s-ar afla pe un alt nivel social-ierarhic faţă de o ţară săracă, cu alte cuvinte ţările sărace au săraci autentici (vezi Somalia).

Sărăcia, ca şi bogăţia, sunt fenomene instabile şi greu de definit n studiile longitudinale fiecare individ avnd suişuri si coborşuri, succese si insuccese fenomene care nuanţează viaţa de zi cu zi a individului, n funcţie de cum percepe realitatea, n funcţie de relaţiile cu ceilalţi de abilităţi, inteligenţa şi creativitatea, individul poate găsi breşe şi căi care să-i asigure condiţiile necesare de a duce un trai decent att pentru propria persoană ct şi a familiei din care face parte.

Ţinnd cont că omul n primul rnd este nainte de toate o fiinţă socială el acţionează şi reacţionează n funcţie de feed-back-ul pe care l primeşte din exterior calitatea acestuia face ca n timp individul să-şi creeze propriile strategii de gndire, să poaăa discerne iar cu timpul să aibă putere anticipativă vis-a-vis de informaţia nouă primită astfel putnd găsi soluţii optime, n timp ct mai scurt, care să-i asigure succesul şi să se ndepărteze ct mai mult de fenomenul numit sărăcie.

Sărăcia, ca şi bogăţia, metaforic putem spune că se ‘’nvaţă’’ ; depinde de educaţia care ţi se dă, de nivelul de socializare a grupului din care faci parte, de condiţiile de trai care ţi le oferă grupul, n procesul propriu de educaţie şi dezvoltare, n acest caz chiar dacă potenţialităţile tale biologice nu sunt foarte nalte, această diferenţă se poate compensa cu o bună educaţie şi cu ajutor din partea familiei, familia fiind primul factor extern care poate interveni şi care poate oferi modele de viaţă, privind din cealaltă latură şi creionnd un tablou virtual putem afirma că, chiar dacă potenţialul este ridicat iar procesul de educabilitate este precar se poate ajunge n cazuri extreme pnă la genii ratate deoarece nu se găseşte acel mediu propice n care individului să i se valorifice potenţialul propriu astfel acel potenţial să rămnă latent şi să nu se mai manifeste iar individul să urmeze modele greşite şi să ajungă n acea situaţie n care n mod paradoxal ar putea să răzbească n viaţă dar nu va putea deoarece i s-a cristalizat o mentalitate urmnd acele modele.

Motivaţiile puternice a unora şi lentoarea altora pot crea acele dezechilibre profunde n care oamenii n toată splendoarea lor se mpart n bogaţi şi săraci.

            Din păcate n orice societate orict de avansată sau de decăzută ar fi, manifestările comportamentale sunt preponderent aceleaşi. La noi n ţară sărăcia din rndul comunităţilor de rromi se datorează mai multor cauze, ce au anumite consecinţe, uneori destul de dramatice. Marginalizarea, excluderea, sărăcia gravă, discriminarea – reprezintă atributele dominante care caracterizează comunităţile de rromi .

 

۞

 

Prezenţi n spaţiul istoric romnesc de la sfrşitul secolului al XIV-lea, rromii au ocupat un rol subordonat, nu nsă şi neglijabil n evoluţia Ţărilor Romne, apoi a Romniei pnă n zilele noastre, cnd se impun ca preocupare majoră pentru societatea romanească.

Dacă n Evul Mediu rromii din Ţările Romne au fost privaţi de libertate, fiind confundaţi cu robii, in Epoca Modernă, respectiv n a doua parte a secolului al XIX-lea, factorii politici ai timpului vor soluţiona această problemă prin adoptarea unui şir ntreg de măsuri care au nsemnat scoaterea diferitelor categorii de rromi din vechea lor condiţie socio-juridică şi transformarea lor n oameni liberi.
          Cel de-al Doilea Război Mondial aduce cu el şi soarta tragică a ţiganilor, ca urmare a problematicii etnice şi rasiale din Romnia acelor timpuri. Astfel, antisemitismul acelei perioade s-a manifestat prin deportarea ţiganilor n Transnistria şi, anterior ei, nchiderea acestora n lagăre de concentrare, n ghetouri şi n lagăre de exterminare, alături de evrei.
           n timpul regimului comunist un procent important de rromi nu mai vorbea limba rromani, fiind deja asimilat. Asimilarea populaţiei minoritare n Romnia a fost dificilă. Cea mai eficientă politică de asimilare a fost cea educativă, prin care nvăţămntul era obligatoriu. Astfel, copiilor rromi li se ofereau aceleaşi şanse ca şi celorlaţi copii, mulţi beneficiind de educaţie elementară. Politica de asimilare a rromilor, promovată n Romnia n-a fost una elaborată şi nu a cunoscut excesele din unele ţări, unde copiii rromilor au fost ridicaţi de la familiile lor si crescuţi n instituţii de stat, au fost distruse satele rromilor, ca n Ungaria sau a fost ncurajată sterilizarea femeilor care aveau mai mult decat un anumit numar de copii, asa cum s-a intamplat in Cehoslovacia. n Romnia rromii au fost trataţi ca o minoritate socială care trebuia integrată n noua organizare economică şi socială.

 

n contextul aderării la Uniunea Europeană, n Romnia continuă adoptarea n cadrul legislativ a ordonanţelor de urgenţă privind mbunătăţirea situaţiei rromilor şi aplicarea reglementărilor europene n materie de minorităţi. De asemenea, prin nfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Rromi se urmăreşte eficientizarea strategiei de mbunătăţire a situaţiei rromilor, etnie aflată n dificultate din punct de vedere social si economic, confruntată cu o sărăcie severă şi reducerea decalajelor de orice natură faţă de populaţia majoritară.

            Tot n această direcţie, se ntocmesc programe naţionale destinate persoanelor de etnia rromă, avnd ca scopuri ameliorarea imaginii de sine a acestora, dezvoltarea unei culturi profesionale de colaborare cu şcoala, stimularea dialogului intercultural, crearea unor parteneriate active n comunităţile cu populatia rromă.

Fenomenul cronic şi regretabil, neparticiparea copiilor rromi n sistemul formal de educaţie, a fost un fenomen neglijat . Cauzele acestui fenomen sunt pe ct de numeroase, pe att de complexe. Nencrederea manifestată de rromi n populaţia majoritară, n normele şi instituţiile acestora nu reprezintă un moft cultural, ci o experienţă istorică tragică cu reverberaţii şi repercursiuni pnă n prezent. Pornim de la principiul că dacă nivelul de dezvoltare generală a unei societăţi este scăzut sunt foarte importante satisfacerea trebuinţelor de nivel inferior. Utilitatea acestei teorii n domeniul educaţiei şi, n special pentru conducerea unităţilor şcolare, nu poate fi pusă la ndoială.

Analiznd modul n care populaţia de etnie rromă participă la educaţie şi sistemul de nvăţămnt din ţară s-a ajuns la concluzia existenţei unor puncte critice ca:

1. Gradul scăzut de cuprindere n nvăţămntul preşcolar şi post – gimnazial a copiilor de etnie rromă
           2. Acces limitat la forme alternative de educaţie a copiilor rromi care au abandonat şcoala sau nu au frecventat-o niciodată
           3. Numărul redus de cadre didactice de etnie rromă
          4. Accesul limitat al cadrelor didactice la programe de formare continuă din şcolile cu procent de peste 10% copii rromi
          5. Absenţa sau insuficienta dezvoltare n cadrul programelor de formare a unor module care să trateze următoarele teme :
- specificul nvăţămntului rural;
- problematica elevilor cu nevoi speciale;
- educaţia de tip multicultural şi inclusivă;
- crearea unor competenţă de lucru cu adulţii;
- abilităţi de comunicare cu membrii interesaţi ai comunităţii.
          6. Lipsa unor materiale didactice, materiale de informare şi documentare cu caracter intercultural
         7. Slaba valorificare a meşteşugurilor specifice rromilor n cadrul ofertei de formare profesională
         8. Insuficienţa manualelor şi materialelor auxiliare necesare predării Istoriei şi culturii romilor şi a Limbi rromani.
         9. Nivelul scăzut de instruire şi rata ridicată de analfabetism din rndul adulţilor rromi
       10. Atitudinea rezervată a părinţilor rromi faţă de şcoală şi de participare la educaţia copiilor rromi
        11. Gradul redus de implicare a părinţilor rromi n luarea deciziilor la nivelul şcolilor

1

12. Lipsa de ncredere a părinţilor rromi n rolul şcolii şi transferarea responsabilităţilor privind educaţia copiilor exclusiv asupra şcolii
       13. Deficienţe n sistemul de colectare a datelor privind elevii de etnie rromă
       14. Nivelul redus de diseminare şi mediatizare a rezultatelor progreselor n educaţie a populaţiei rromilor
       15. Lipsa unor evaluări periodice privind impactul implementării programelor destinate rromilor
       16. Nivelul scăzut de coerenţă şi continuitate a intervenţiilor n educaţie

n acest sens aceste probleme le ierarhizăm pe 5 nivele :
a) nivelul 1 : nevoi fiziologice
- lipsa hranei şi a mbrăcăminţii, a fondurilor financiare pentru susţinerea copilului n şcoală
- lipsa mediului ambiant adecvat n care se desfăşoară procesul educaţional
b) nivelul 2 : nevoi legate de securitatea fizică şi psihică
- lipsa mijloacelor de transport n comun pentru participare la activităţile şcolare
- insecuritate fizică n cadrul şcoli sau n afara ei datorită violenţei manifestate att n familie ct şi n şcoală
- insecuritatea psihică creată datorită neputinţei elevului de a se adapta la mediul şcolar, sau la standardele de evaluare cerute de educatori
c) nivelul 3 : nevoia de apartenenţă:
- mentalităţi şi obiceiuri (chiar religioase) ce se contrapun necesităţii educaţiei n şcoală.
- ascunderea apartenenţei la un grup social şi apariţia fenomenului de alienare
d) nivelul 4 : nevoia de stimă şi cunoaştere:
- lipsa de stimă şi interes din partea celorlaltor elevi
- o nţelegere submediocră a principiilor aferente unei vieţi ntr-o societate democratică (drepturi, obligaţi, independenţă, libertate)
- o slabă nţelegere a recunoaşterii şi stimei faţă de proprietate.
e) nivelul 5 : nevoia de autorealizare:
- grad scăzut de nţelegere şi participare la procesul de mplinire, dezvoltare şi creaţie a personalităţi proprii
- lipsa unei oferte educaţionale care să i ajute la declanşarea nevoii de autorealizare.
              Dintre cauzele neparticipării la educaţie se pot aminti :
- starea precară materială  şi financiară – sărăcia -  a familiilor din care provin aceşti copii;
- mentalitatea părinţilor sau a tutorilor cu privire la frecventarea grădiniţei de către copii;
- lipsă mijloacelor de transport n comun, acolo unde distanţa pnă la grădiniţă este mare ( 1-5 km);
- o parte din copii sunt daţi de către părinţi n grija bunicilor , a căror stare de sănătate şi vărstă i mpiedică să ducă copilul la grădiniţă;
- desfinţării grădiniţelor din mica comunitate a unui sat , unde nu sunt ndeplinite condiţiile legale de funcţionare a grădiniţei;
- lipsa unui mediu ambiental corespunzător desfăşurării procesului educativ (clădiri improprii, mobilier inadecvat, lipsa utilităţilor de bază);
- neadaptarea copilului la programul de grădiniţă din cauza necunoaşterii limbii romne;
- lipsă de preocupare a educatoarelor n ceea ce priveşte nscrierea unui număr ct mai mare de copii n grădiniţe prin acţiuni de informare şi educare a părinţilor sau prin creşterea interesului copilului de a participa la activitatea din grădiniţă
- n unele cazuri lipsa de profesionalism a personalului didactic angajat n unitatea şcolar

Sărăcia comunităţilor din zonele defavorizate limitează posibilităţile părinţilor de a oferi copiilor resursele necesare educaţiei. Această stare provoacă deseori, exploatarea copiilor prin muncă de către părinţi. Tendinţa de a considera ca familiile din zonele defavorizate nu valorizează pozitiv importanţa educaţiei este superficială.                    Lipsa interesului pentru şcoala se explică prin presiunile de ordin economic, prin dezamăgirile personale ale părintilor şi prin lipsa de cultură a comunităţii care poate fi susceptibilă faţă de instituţiile formale.
             Aceste cauze ar putea fi eliminate prin orientarea fondurilor disponibile spre şcoli din asemenea zone, prin stabilirea unor legături cu centre de instruire existente, prin asigurarea unei infrastructuri care să asigure transportul elevilor dar, şi asigurarea hranei pentru eleii care au domiciliul la distanţe mari de şcoală.

Datele statistice justifică necesitatea unor proiecte care au drept obiectiv mbunătăţirea situaţiei copiilor rromi.
- doar 20% dintre copiii rromi frecventează grădiniţa pentru a se pregăti pentru şcoală;
- 20% nu sunt nscrişi la şcoală ;
- 30% abandonează nainte de absolvirea ciclului gimnazial;
- aproximativ 50% sunt analfabeţi sau semianalfabeti

Dacă la nceput de an şcolar se nscriu şi se prezintă toţi copiii rromi de vrstă şcolară, nu toţi se menţin pe parcurs. Se observă că, deşi numărul copiilor rromi este foarte mare n unele şcoli, ramn foarte puţini copii pnă la absolvirea şcolii. Copiii rromi se integrează greu n colectivitate, au tendinţe de a distruge, de a pleca de la ore, au multe absenţe nemotivate. Fetele ncepnd de la 13-14 ani abandonează şcoala, fie că se căsătoresc, fie trăiesc n concubinaj. Mulţi sunt luaţi de părinţii lor n străinătate apoi se ntorc n şcoală, dar numai pentru a beneficia de alocaţia de stat lunară. Alţii sunt lăsaţi n grija bunicilor care, fiind prea bătrni sau prea săraci, nu se preocupă de situaţia lor şcolară. Cea mai mare parte a familiilor din care provin elevii au condiţii de trai foarte grele sau sunt dezorganizate. Aceste familii nu pot asigura copiilor un regim alimentar raţional, ceea ce are grave consecinţe asupra dezvoltării fizice şi psihice, asupra stării de sănătate, nu pot asigura rechizitele necesare pentru a putea să se ncadreze cerinţelor şcolare.

Situaţia copiilor rromi este una critică, majoritatea aparţinnd unor familii extrem de  sărace. Mulţi dintre ei abandonează şcoala datorită lipsurilor materiale, iar cei care continuă sunt deseori discriminaţi faţă de colegii lor: puşi in ultimele bănci ale clasei, trataţi cu indiferenţă, sau, mai rău cteodată, agresaţi verbal de către copii

sau profesori. Educarea adulţilor (cadrelor didactice) şi a copiilor n spiritul toleranţei şi nediscriminării constituie o prioritate dacă dorim schimbarea mentalităţilor.
            Se urmăreşte sprijinirea pregătirii preşcolare a copiilor rromi, dezvoltarea abilitaţilor necesare pentru a face faţă exigentelor şcolare şi pentru a le da astfel posibilitatea de a ncepe şcoala n condiţii egale cu ceilalţi copii. După asigurarea unei pregătiri preşcolare, copiii rromi, care au căpătat abilităţile de a scrie, desena, nvăţa, cnta, lucra mpreună, obţin rezultate foarte bune la nvăţătură şi se integrează mai uşor n disciplina şcolară. Un bun nceput este o garanţie a păstrării copiilor rromi n şcoală. Pregătirea preşcolară se asigură n grădiniţe, dar copiii rromi au dificultăţi de a veni aici cu regularitate, datorită greutăţilor financiare ale familiilor lor.
             Integrarea populaţiei rrome continuă la vrsta şcolii, o şcoală căreia i revine ca misiune promovarea printre profesorii şi elevii celorlalte naţionalităţi, valorile şi                                                      cultura elevilor etnici.

De cealălaltă parte, trebuie ncurajată dorinţa rromilor de integrare şi accentuat că integrarea nu nseamnă pierderea culturii tradiţionale. Teama etniei rrome de diversitatea culturală ar trebui să fie nlocuită de interesul mutual şi de deschiderea către schimbul de experiente cu ceilalti.

nţelegerea mutuală va reduce riscul discriminarii şi va contribui la crearea de condiţii mai bune de nvăţătură pentru copiii rromi. Condiţiile mai bune de nvăţare vor stimula ncrederea de sine a elevilor şi vor contribui la reducerea abandonului şcolar - o problemă extrem de frecventă ntre rromi. ntr-o viziune de perspectivă, ameliorarea condiţiilor educaţionale implică şansa unui loc de muncă mai bun, facilităţi pentru integrarea socială şi astfel participarea n mai mare măsură la societatea democratică.

Copiii rromi care  beneficiază de pregătire suplimentară şi sunt  nscrişi n clasa I la şcoală au rezultate bune la nvăţătură şi disciplină şi o prezenţă regulată la ore. Ei au sentimentul că sunt egali cu ceilalţi colegi, ntruct au cunoştinte şi abilităţi similare.
           Cadrele didactice trebuie să se implice n găsirea unor modalităţi de ameliorare a situaţiei copiilor. Principalele direcţii ale acestora constau n: informarea autorităţilor locale, a părinţilor rromi şi a reprezentanţilor presei cu privire la drepturile copiilor rromi, cursuri de pregătire pentru profesorii care lucrează cu copiii aparţinnd acestei minorităţi, educaţie preşcolară pentru copiii rromi, educaţie pentru toleranţă, non-discriminare, nţelegere şi apropiere ntre copiii de etnii diferite (romani şi rromi).

 

 

۞

 

 

n final, putem concluziona că respectarea şi implementarea dreptului copiilor rromi la educaţie constituie principala condiţie pentru viitoarea mbunătăţire a situaţiei lor şi a populaţiei de etnie rromă. Există nsă multe obstacole cu care aceştia se confruntă:
- sărăcia: peste 90% din totalul rromilor din Romnia trăiesc n condiţii de pauperitate economică ;
- şomajul, disproporţionat de ridicat n comparaţie cu alte etnii
- izolarea socială, care are drept cauze discriminarea şi prejudecăţile rasiste ale unei mari părţi din populaţia non-romani, dar şi tendinţele anti-sistem ale rromilor ;
-  analfabetismul şi deficitul calificărilor profesionale

- comunitatea rromilor are una dintre cele mai ridicate rate a infracţionalităţii
- serioase probleme de igienă (corporală, alimentară, sanitară) care oricnd pot degenera n probleme medicale grave

- probleme de identitate culturală: ca urmare a politicilor eronate de desconsiderare şi discriminare a rromilor, cei mai mulţi dintre rromi nu şi cunosc, astăzi, propria identitate, propria cultura autentică şi propria istorie.

 

 

۞

 

 

 

Sărăcia este un promotor al deligvenţei, n rndurile celor săraci se nasc vise de mbogăţire peste noapte de aici derivnd majoritatea deligvenţelor ncepnd de la furturi de tot felul şi culminnd chiar cu crima. Judecnd şi analiznd aspectul social n care aceşti deligvenţi şi duc existenţa putem deduce că n marea majoritate a cazurilor societatea i-a condus spre aceste fapte abominabile, lipsa  protecţiei sociale şi desconsiderarea celor din jur face ca cei fără posibilităţi să ncerce să echilibreze balanţa socială prin astfel de fapte.   

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica