referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Curba Phillips - inflatie si somaj

Categoria: Referat Economie

Descriere:

Phillips este un instrument de fundamentare a politicilor economiei ofertei. Ea este o altermativă de reprezentare a ofertei globale. Pe baza ei, se adoptă politica economică de reglementare a cererii globale, şi astfel se ajunge la fundamentarea alegerii între inflaţie şi şomaj, ale cărei condiţii sunt date de curba ofertei globale...

Varianta Printabila 


1

“Dacă şomajul scade sub o anumită rată, inflaţia se accelerează. Rata suficient de naltă a şomajului, care poate evita acest lucru, este denumită rată a şomajului care nu accelerează inflaţia” (Nairu).

 

            Orice politică are drept scop declarat att un nivel scăzut de şomaj, ct şi o inflaţie moderată. Aceasta, cu scopul esnţial de a creea o creştere economica naltă şi durabilă. Totuşi, ultimele decenii ne arată că procesele inflaţioniste şi ale neocupării se interferează n multiple domenii şi cu efecte din ce n ce mai neaşteptate. Relaţia dintre şomaj şi inflaţie – ambele privite n dinamică – este surprinsă cu ajutorul curbei Phillips, după numele economistului englez de origine neo-zeelandeză care a fundamentat-o pentru prima dată.

            Pe baza cercetării unei ample serii de date, care s-au extins pe intervalul de timp 1861-1957, privitoare la rata şomajului (ca indicator structural) şi dinamica salariului nominal (ca indice cu bază n lanţ) n Anglia, economistul englez A. W. Phillips a descoperit o relaţie logică ntre dinamicile celor două mărimi.

            Pe baza ipotezei, conform căreia modificarea preţului este egală cu modificarea salariului minus efectul creşterii productivităţii medii, Phillips a observat o relaţie inversă ntre rata inflaţiei şi rata şomajului. Nivelul şomajului a fost mai mare cnd ritmul de creştere a salariului nominal a fost mai lent. Invers, şomajul a fost mai mic cnd creşterile salariului nominal au fost mai rapide.

            Relaţiile sunt plauzibile, deoarece nivelul şi dinamica salariului depind de raportul dintre cererea şi oferta de muncă. Dacă, de pildă, cererea de muncă este mai mare dect oferta, atunci salariile sunt mai mari, ele cresc. Caracterul plauzibil al relaţiei se poate demonstra şi pe baza aşezării salariului n postură de variabilă independentă. Salariile mai mici fac ca cererea să fie mai mare ca oferta. Extinznd relaţiile, s-a considerat că guvernele pot reduce rata şomajului provocnd n mod deliberat inflaţia. Ideea este destul de hazardată.

            n varianta sa originală, curba Phillips este o relaţie de interdependenţă inversă ntre nivelul relativ al şomajului şi ritmurile de creştere a salariului nominal.

            Această relaţie poate fi surprinsă prin formula:

 

DWt = f(u)t, unde

 

         DW este modificarea n ratele salariului nominal;

         u este rata şomajului;

         t este timpul (perioada, fiecare an economic).

Pnă n anul 1948, salariile nominale erau flexibile n ambele sensuri şi de aceea curba Phillips intersecta axa orizontală la o rată de şomaj de peste 6%, iar la o scădere a salariului nominal cu 1% rata şomajului putea ajunge la 7%. Pentru ilustrare să presupunem mărimile următoare n zece ani consecutivi:

 

Rata medie a şomajului

1

1,5

2

3

4

5,5

6

7

9

10,5

Ritmul modificării salariului nominal

8

7,6

5,4

4,2

2,7

0,8

0

-1

-1,5

-1,8

Punctul de pe curbură

A

B

C

D

E

F

G

H

I

J

            Pe baza acestor mărimi, se poate nlocuii graficul de mai jos:

 

            n perioada postbelică, salariile nominale (ca preţurile) şi-au pierdut capacitatea de a răspunde la factorii de scădere. Ele au devenit rigide n ceea ce priveşte abaterea n jos. De aceea, curba Phillips se nscrie acum doar deasupra axei orizontale a graficului geometric.

            Curba Phillips, pe care economiştii o folosesc n zilele noastre, se deosebeşte de cea iniţială prin trei aspecte:

1)      n modelul contemporan, ritmurile de modificare anuală a salariului mediu nominal au fost nlocuite cu ratele inflaţiei. Această deosebire nu are o prea mare importanţă principală, deoarece creşterea salariului nominal, ca şi modificarea salariului real sunt strns legate ntre ele. n perioadele n care are loc creşterea rapidă a salariului se nregistrează, de regulă, şi o creştere rapidă a preţurilor.

2)      Curba Phillips actuală include indicatorul ritmurilor aşteptate ale inflaţiei (nu doar pe cele nregistrate efectiv). Prin acestea, modelul este tributar economistului american Milton Friedman. Dezvoltnd, la sfrşitul anilor 60, modelul aşteptărilor false ale lucrătorilor, acest economist a pus n evidenţă importanţa deosebită a aşteptărilor pentru analiza ofertei globale.

1

1)      Modelul teoretic de analiză contemporană include şi indicatorul schimbărilor şoc ale ofertei. Prin această nouă variabilă cuprinsă, curba Phillips este datoare O.P.E.C. Primul şoc petrolier (1973), ca şi cel de-al doilea (1978) , prin care preţurile mondiale la petrol au fost substanţial ridicate, au determinat pe specialişti să-şi ndrepte atenţia asupra urmărilor şocurilor economice, n general asupra nivelului şi dinamicii ofertei globale.

Curba Phillips este un instrument de fundamentare a politicilor economiei ofertei. Ea este o altermativă de reprezentare a ofertei globale. Pe baza ei, se adoptă politica economică de reglementare a cererii globale, şi astfel se ajunge la fundamentarea alegerii ntre inflaţie şi şomaj, ale cărei condiţii sunt date de curba ofertei globale.

            n acest sens, prin curba ofertei Phillips se susţine că nivelul inflaţiei (schimbarea nivelului preţurilor faţă de periada iniţială) depinde de trei factori:

-        inflaţia aşteptată;

-        abaterile şomajului faţă de nivelul său natural, adică şomajul ciclic;

-        schimbările şoc ale ofertei.

Cei trei factori pot fi uniţi n următoarea egalitate:

 

π = π-β(n-n)+ε

 

(inflaţie) = (inflaţie aşteptată) – (şomajul ciclic x β) + (schimbări rapide şi adnci n ofertă) unde β > 0.

            n faţa şomajului ciclic se află semnul minus, ceea ce nsemnă că un şomaj ridicat va conduce la reducerea ritmului inflaţiei.

 

            De la oferta globală la curba Phillips

 

            Pentru a demonstra că relaţiile exprimate de curba Phillips şi de cea a ofertei globale sunt, n esenţă, de aceeaşi natură, vom scrie egalitatea ofertei globale sub forma:

 

P=P+1/α(y-ym)

 

            Făcnd nlocuirile necesare, vom obţine curba Phillips:

(a)    - Scădem nivelul anului anterior al preţurilor (P-1) n ambele părţi ale acestei egalităţi.

 

(P-P-1)=(P-P-1)+1/α(y-ym).

 

- Partea stngă a inegalităţii (P-P-1) reprezintă diferenţa ntre nivelul preţurilor din anul anterior, care este egal cu ritmul inflaţiei (π).

- Expresia din partea a doua a ecuaţiei (P-P-1) reprezintă diferenţa dintre nivelul aşteptat al preţurilor şi nivelul preţului anului anterior, care este egală cu ritmul aşteptat al inflaţiei (π).

-          Făcnd nlocuirile arătate se obţine:

 

π = π+1/α(y-ym).

 

(b)   - Să ne amintim de Okun, care exprimă relaţia dintre şomaj şi volumul producţiei de mărfuri şi servicii n economie.

- Această lege ne spune că abaterea producţiei de la nivelul său natural este invers proporţională cu abaterea nivelului şomajului de la cel natural. Adică, atunci cnd producţia depăşeşte semnificaţia sa naturală, şomajul va fi mai mic dect nivelul său natural.

-          Folosindu-ne de această relaţie, putem nlocui expresia 1/α(y-ym) cu -β(n-n). Egalitatea va deveni:

 

π = π-β(n-n).

 

(c)    - n fine, vom introduce parametrul care caracterizează schimbările şoc n economie, pentru a exprima influenţele externe asupra nivelului preţurilor. Asemenea influenţe au fost: schimbările preţului petrolului; schimbarea nivelului minim al salariului; introducerea controlului asupra preţurilor.

-          Se va obţine, deci, curba Phillips (iniţială):

 

π = π-β(n-n)+ε.

 

n concluzie, curba Phillips este un mod mai comod de reprezentare şi analiză a ofertei globale.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica