Recenzie - Avutia natiunilor

Categoria: Referat Economie

Descriere:

Nascut probabil in Kirkcaldy, Scotia in anul 1723 Adam Smith urmeaza, incepand cu anul 1737, cursurile universitatii din Glasgow, ca student in filosofia moralei. Trei ani mai tarziu se transfera la colegiul Balliol, Oxford unde va ramane pana in 1746. In 1748 tine o serie de lecturi publice in Edinburgh despre bogatie si cresterea acesteia, sau asa cum descria “progresul opulentei”. In anul 1751 A.Smith este numit profesor de logica la Glasgow, pentru ca un an mai tarziu sa devina profesor de filosofia moralei, abordand subiecte precum etica, lege, retorica si economie politica...

Introducere

Nascut probabil in Kirkcaldy, Scotia in anul 1723 Adam Smith urmeaza, incepand cu anul 1737, cursurile universitatii din Glasgow, ca student in filosofia moralei. Trei ani mai tarziu se   transfera la colegiul Balliol, Oxford unde va ramane pana in 1746. In 1748  tine o serie de lecturi publice in Edinburgh despre bogatie si cresterea acesteia, sau asa cum descria “progresul opulentei”. In anul 1751 A.Smith este numit profesor de logica la Glasgow, pentru ca un an mai tarziu sa devina profesor de filosofia moralei, abordand subiecte precum etica, lege, retorica si economie politica. Prima sa carte intitulata “Teoria sentimentelor morale” (“The Theory of Moral Sentiments”)  apare in anul 1759 dupa care  A.Smith isi va indrepta atentia catre    lege si economie. Dupa un tur de doi ani al continentului   european A.Smith isi va petrece cea mai mare parte a urmatorilor 10 ani scriind la cartea sa “Avutia natiunilor”, publicarea acesteia in anul 1776 facand din acesta cea mai importata personalitate in procesul de formare al teoriei economice moderne. In aceasta carte A.Smith defineste avutia nationala raportata la bunuile de consum si la munca ce le produce nu ca referinta la cantitatea de aur sau argint asa cum considerau cele mai multe teorii economice ale vremii. Cauza principala a cresterii economice este considerata diviziunea muncii, iar A.Smith a sustinut libera initiativa si necesitaea liberului schimb. Din 1778 este numit comisar la vama din Edinburgh unde va locui pana la moarte in 1790.

Despre pretul real si pretul nominal al marfurilor sau despre pretul lor in munca si pretul lor in bani

munca singurul factor ce determina valoare unui bun, incearca sa exprime permanent munca ca valoare absoluta ce masoara niste bunuri a caror valoare este relativa -“ marfurile sunt mai ieftine sau mai scumpe”-, aceiasi valoare fiind exprimata la randul ei prin munca,   nu reuseste sa observe cercul vicios la care ajunge, un fel de definire a inflatiei ca o permanenta crestere a preturilor, iar aceasta din urma ca un proces inflationist.  “Muncitorul este mai bogat sau mai sarac, mai bine sau mai prost platit in proportie cu pretul real al muncii ale, iar nu cu cel nominal” este expresia contradictiei la care se ajunge, muncitorul mediu asa cum l-a definit A.Smith avand probabil o cu totul  alta parere, nu efortul depus ci puterea sa de cumparare determinandu-i nivelul de trai. Acest lucru este cu atat mai evident atunci cand se vorbeste de partile care alcatuiesc pretul unui bun. A.Smith considera ca intr-o societate primitiva daca este de doua ori mai greu de prins un castor decat o caprioara atunci “fireste” un castor se va schimba pe doua caprioare. Aceasta concluzie se datoreaza ignorarii totale a utilitatii in evaluarea valorii unui bun, utilitate ce, intr-o societate primitiva dominata de nevoi de baza, biologice, va fi clar mai mare in cazul caprioarei. A.Smith desparte pretul in renta, salariu si profit, nu in cost si profit , acesta din urma distibuindu-se posesorilor factorilor de productie. Alaturi de aceste parti “se crede ca este necesara” si o patra parte necesara pentru despagubirea fermierului pentru “istovirea vitelor de munca si uzura uneltelor”, amortizarea conform terminologiei de astazi. Si aceasta dupa cum considera A.Smith poate fi descompusa in cele trei elemente pentru ca pretul animalelor si al uneltelor se reduce tot la renta, munca si profit. Munca pentru A.Smith, in conformitate cu perioada in care a trait, se rezuma la munca fizica. Managementul, riscurile intrepinzatorului si costul de oportunitate al actiunii este desconsiderat. Astfel A.Smith da exemplul intreprinzatorului ce isi supravegheaza lucratorii al carui venit variaza in functie de marimea capitalului folosit (la acelasi numar de lucratori, prin procesarea unor materii prime de calitate superioara). De aici considerand venitul acestuia in suma absoluta A.Smith deduce ca aceasta activitate  nu ar reprezenta munca in adevaratul sens al cuvantuui din moment ce cu acelasi efort (in viziunea lui A.Smith) se pot obtine venituri diferite.

In concluzie viziunea economica a lui A.Smith corespnde epocii in care a trait. Autorul este preocupat de stabilirea rentelor viagere pe baza cerealelor, nu numai a aurului si a argintului, motivand petru aceasta permanenta nevoie de cereale a muncitorului si stabilitatea mai mare a pretului cerealelor. Fara indoiala pentru acea epoca ar fi fost o masura binevenita dar daca ne gandim la ponderea redusa pe care o au bunurile alimentare in bugetele familiilor din tarile dezvoltate ne putem da seama ca o renta stablita in urma cu 50 de ani in functie de pretul cerealeor nu ar mai avea nici o valoare astazi asa cum se intampla pe vremea lui A.Smith cu rentele stabilite in functie de pretul aurului si argintului. Cartea lui A.Smith a revolutionat gandirea economica a vremii dar fara indoiala nu mai corespunde realitatilor economice de astazi. Asa cum Nadia Comaneci a revolutionat lumea gimnasticii cu niste exercitii care astazi nu i-ar fi adus probabil nici prezenta la un campionat mondial si cartea lui A.Smith nu mai poate fi de actualitate..