referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Societatea si comertul in evul mediu

Categoria: Referat Economie

Descriere:

Mediu, breasla mestesugarilor. Desi deseori comparata cu sindicatul, breasla era total diferita de acesta deoarece accepta orice persoana care se pricepea la o anumita meserie - maistri, calfe (muncitori calificati) si ucenici. Scopurile breslei erau mentinerea standardelor lucratorilor si protejarea membrilor sai, care (intr-o lume in care clientii erau relativ putini) includea stabilirea numarului celor admisi m breasla, asigurandu-se de asemenea ca persoanele din afara sa nu faca afaceri in orasul respectiv...

Varianta Printabila 


1

                SOCIETATEA SI COMERTUL IN EVUL MEDIU

 

 

 

 

 

Intre secolele XI si XIV, Europa medievala a inregistrat mari progrese economice si sociale. Populatiile, suprafetele cultivate, orasele si comertul s-au extins, punandu-se bazele unor schimbari radicale.

 

In secolul al X-lea, dusmanii Europei crestine au fost in final pacificati, alungati sau opriti. Oranduirea feudala, cu relatiile stranse dintre nobili, cavaleri si serbi, au prins radacini in multe locuri, insa nu a fost niciodata universala si nici rezistenta in fata schimbarilor. De fapt, odata ce presiunile din afara au disparut, europenilor le-au trebuit doar doua secole pentru a crea o civilizatie dinamica cu orase prospere, catedrale si universitati, sisteme legale si intelectuale sofisticate, administratori instruiti, o retea comerciala internationala si o varietate bogata de mestesugari talentati.

 

Aceasta era o realizare importanta, dar nu si o transformare completa a societatii, cum au fost schimbarile generate de Revolutia Industriala din secolul XIX. Agricultura continua sa se afle la baza vietii medievale, iar majoritatea covarsitoare a populatiei -taranimea - traia la tara si muncea pamantul. Standardul de viata al taranilor a ramas scazut, iar o succesiune de recolte slabe insemna foamete in masa.

 

Alimentarea economiei

Totusi, s-au inregistrat anumite imbunatatiri de-a lungul secolelor, in ciuda cresterii numarului populatiei la scara europeana. Acest lucru a avut o importanra deosebita in facilitarea cresterii economice, printre altele, deoarece stimula cultivarea de noi pamanturi. Resursele nationale erau exploatate; padurile erau curatate, iar mlastinile drenate; uneori, taranii parcurgeau distante lungi pentru a coloniza noi teritorii. Un exemplu de acest gen a fost "migrarea spre est" a germanilor, care a inceput in aceasta perioada si a continuat mai multe secole.

 

Cresterea productiei alimentare s-a datorat maririi suprafetei pamantului arabil, dar si metodelor de lucru imbunatatite. Printre acestea se numarau sistemul de cultivare "trei campii" si folosirea morilor de apa; aceste doua metode erau cunoscute de mult, insa s-au raspandit in perioada medievala. Fara o productie ridicata, hranirea populatiei din orase ar fi fost imposibila, orase a caror crestere a fost una dintre cele mai importante trasaturi ale secolelor XI si XII. In Epoca Intunecata, centrele urbane al caror numar scazuse au continuat sa decada. Doar cateva orase, in special in Italia, au reusit sa-si mentina o bogata activitate economica, dar acestea nu se puteau compara cu capitala bizantina, Constantinopol, sau cu marile orase ale lumii islamice.

 

Cresterea urbana

Odinioara inexistenta, cresterea urbana medievala a devenit semnificativa, desi dupa standardele moderne multe orase erau mici si inghesuite. La inceputul secolului al XIII-lea, comertul cu Orientul imbogatise Italia; Venetia, Florenta, Milano si Palermo erau probabil cele mai mari orase din Occident, cu un total de 100.000 de locuitori. In Alpii de nord, doar Parisul se compara ca marime. Orasele mai mici erau acum banale, multe dintre ele aflandu-se in importante zone comerciale si industriale, ca Flandra, sudul Germaniei si Italia.

 

Incepand cu sfarsitul secolului XI, orasele europene se straduiau sa castige controlul asupra propriilor afaceri, cumparand adesea o carta cu privilegii de la nobilul feudal sau episcopul local. Zidurile ce imprejmuiau orasele erau un simbol al acestei independente, asigurand si protectie impotriva dusmanilor intr-o lurne violenta. In Italia, unde situatia era mai complicata, conflictele dintre nobili si burghezi (conducatorii oraselor) s-au transformat in miscari sociale frecvente si sangeroase. Acestea au continuat chiar si dupa ce nordul Italiei a devenit o grupare de orase state (state conduse de seful orasului) prospere si active, cu un rol deosebit in istoria medievala si renascentista.

 

Mestesugari si constructori

Printre altele, orasul reprezenta centrul unde mestesugarii isi puteau confectiona si vinde marfurile. De aici a luat nastere o institutie specifica Evului Mediu, breasla mestesugarilor. Desi deseori comparata cu sindicatul, breasla era total diferita de acesta deoarece accepta orice persoana care se pricepea la o anumita meserie - maistri, calfe (muncitori calificati) si ucenici. Scopurile breslei erau mentinerea standardelor lucratorilor si protejarea membrilor sai, care (intr-o lume in care clientii erau relativ putini) includea stabilirea numarului celor admisi m breasla, asigurandu-se de asemenea ca persoanele din afara sa nu faca afaceri in orasul respectiv.

 

Prosperitatea si extinderea oraselor erau strans legate de cresterea numarului constructiilor in Europa Medievala. Castelul de piatra sugera continuarea dominatiei nobilului feudal, dar in multe zone acesta servea drept centru si citadela unui nou oras. Marile catedrale erau elemente urbane esentiale, in a caror construire si finantare se implica de obicei intreaga comunitate. Contributiile generoase ale mirenilor faceau ca Biserica sa fie prospera, ajutau colegiile universitare si contribuiau in mare masura la construirea bisericilor si manastirilor. Intre timp, casele breslelor, spitalele, casele de amanet si alte institutii publice si private puneau in evidenta faptul ca orasul medieval devenise o comunitate complexa, consolidaia.

 

Comertul international

Orasele erau piete si puncte de distribute ale bunurilor transportate si comercializate in Europa: astfel, orasele si comertul infloreau impreuna. Cel mai profitabil comert international se facea cu Orientul, o sursa de produse de lux precum mirodeniile, matasea, satinul si zaharul; piperul, ghimbirul si alte condimente erau preferate deoarece imbunatateau gustul carnii conservate, importanta in alimentatia europenilor. Flotele comerciale italiene - in special cele venetiene - transportau bunurile din estul Marii Mediterane, iar orasele italiene beneficiau din intermediere.

1

Bunurile produse in Europa - grane, blanuri, peste, fructe, sare, cositor, fier, arama si cherestea - erau fie comercializate local sau regional, fie exportate spre Orient. Cu vastele

supratete cultivate cu grane din Europa Centrala si de Est, si resursele bogate ale Marii Baltice integrate in economia europeana, a crescut importanta rutelor comerciale nord-sud. Insa cele mai mari si mai bine organizate intreprinderi europene erau industria textila din Flandra si nordul Italiei, care au devenit zonele urbane cele mai populate din Europa. Anglia a devenit principalul furnizor de materii prime - de exemplu, lana - folosite in Flandra, iar la mijiocul secolului al XIV-lea a inceput sa faca presiuni politice asupra oraselor flamande prin oprirea exporturilor. Comerciantii parcurgeau distante mari spre targurile din Champagne (in nord-estul Frantei), unde se vindea panza in ceea ce am numi astazi piata intemationala.

 

Calatoriile si transportul

Oamenii calatoreau mult in Evul Mediu, in ciuda dificultatilor si pericolelor. Pentru comercianti, riscurile erau mari, dar recompensele erau pe masura. Datorita starii deplorabile a drumurilor, transportul terestru se facea cu ajutorul animalelor, organizat in convoaie pentru o mai mare siguranra. Transportul nu s-a schimbat mult, desi s-au construit poduri pe mai multe fluvii si s-au adus unele imbunatatiri saretelor si carutelor.

 

Transportul pe apa era mai usor, in special al bunurilor grele, astfel incat marile fluvii, cum ar fi Rinul, au devenit artere comerciale de baza. Navele maritime europene nu ajunsesera inca in largul apelor oceanice, ci navigau cat mai aproape de tarm. In Marea Mediterana continuau sa fie folosite galerele (nave cu multe vasle), in timp ce nordicii si-au construit corabii solide cu panze.

 

Idei si inovatii

Toate acestea au incurajat adoptarea de metode si idei noi, desi in multe zone datinile si traditiile impiedicau schimbarea. Boltile inalte ale catedralelor gotice exprimau o credinta inflacarata, insa se inaltau spre cer datorita progreselor tehnologice care faceau posibila ridicarea arcurilor si distribuirea presiunilor aferente in mod eficient. Productia de postav a beneficiat de asemenea de inovatii importante - vartelnita si fabrica textila -inventate in jurul secolelor X si XII. Incetul cu incetul, europenii incepeau sa-si dovedeasca una din cele mai remarcabile calitati - capacitatea nu numai de a face inovatii, ci si de a le intrebuinta in mod eficient.

 

Chestiuni finandare

Cu toate acestea, economia europeana avea o finantare fragila si nesigura. Moneda de argint era acceptata ca moneda de schimb, dar existau multe versiuni false ale acesteia, iar comerciantii vicleni cantareau, nu numarau, banii primiti. Capitalul era redus si se faceau eforturi pentru cresterea acestuia, deoarece Biserica crestina interzicea acordarea de dobanzi, considerata specula cu bani. Desigur, nimeni nu vroia sa riste imprumutand bani fara o recompensa ulterioara, lumea folosindu-se de multe trucuri in elaborarea contractelor de imprumut, pentru a ascunde faptul ca dobanda era de fapt perceputa.

 

O alternativa importanta consta in imprumutarea sumelor de bani de la camatari evrei, care erau scutiti de prohibitia crestina. Evreii aveau voie sa practice foarte putine meserii, prin urmare, multi imprumutau bani celor care aveau nevoie. O parte din evrei au devenit foarte bogati - riscul de a fi jefuiti si ucisi fiind astfel foarte ridicat. Prejudecatile religioase au accentuat resentimentele pe motive economice, facand din evrei victime inevitabile ale aproape tuturor miscarilor sociale medievale. Rolul lor in finantarea activitatii economice a fost important pana in secolul al XIV-lea, cand acesta a fost preluat de finantatorii italieni care incepusera sa dezvolte operatiunile bancare moderne.

 

Impactul social al expansiunii medievale a fost profund. In secolul XII, relatiile monetare incepusera sa transforme in totalitate institutiile feudale. Proprietarii de pamant aveau nevoie de bani pentru a cumpara bunurile oferite de negustori si, in consecinta, faceau agricultura pentru profit, sau percepeau bani pentru cel putin o parte din rente. Multi cavaleri au devenit aristocrati si nu razboinici, preferand sa-l plateasca pe rege in loc sa-l slujeasca mergand la razboi; si, la randul lor, regii si marii nobili erau bucurosi sa poata angaja trupe in loc sa se bazeze pe serviciul feudal deosebit de rigid. Chiar si taranii foarte saraci erau afectati, deoarece cei mai descurcareti dintre ei puteau sa stranga bani pentru a-si rascumpara libertatea.

Cu toate acestea, dezvoltarea unei economii bazate pe bani a fost un proces foarte lent, departe de a fi complet chiar si catre sfarsitul Evului Mediu. Intr-o mare masura, practicile feudale s-au adaptat la noi circumstante in loc sa fie abolite, iar oranduirea aristocratica si cavalereasca a supravietuit timp de secole. Stapanirea si loialitatea, vitejia razboinicilor, prestigiul numerosilor proprietari si minunatele spectacole in aer liber, aveau sa se pastreze ca valori aristocratice primordiale pana in vremuri moderne. Expansiunea europeana a durat pana in secolul XIII. Importanta din ce in ce mai mare a Nordului a fost pusa in evidenta de fondarea Ligii Hanseatice, formata din orase ca Liibeck, Hamburg, Koln si Danzig, care urmareau tinte comune (metode de securitate pentru eliminarea pirateriei). In secolul XIV, Liga cuprindea peste o suta de membri. Dupa aceasta perioada, declinul acesteia incepe, lent dar sigur, ea disparand complet doar la sfarsitul secolului XVII.

 

Deschideri spre Orient

Comertul cu Orientul a fost facilitat de marile cuceriri mongole din secolul XIII, care au dat caravanelor (grupuri de negustori ce calatoreau impreuna) posibilitatea de a trece nestanjenite prin imperiul asiatic.

Negustorii venetieni se aventurau acum dincolo de estul Mediteranei si de Marea Neagra, iar unul dintre acestia, Marco Polo, a ajuns pana in Cathay (China) unde s-a pus in slujba imparatulul Kubia Khan. Marco Polo a calatorit in multe parti ale Asiei in slujba serviciului imperial, inainte sa se intoarca la Venetia in 1295, urmand sa-si descrie experientele in calatorile lui Marco Polo.

 

Esecuri si reveniri

Secolul XIV a fost caracterizat de multe esecuri. Dezintegrarea imperiului mongol a ingreunat din nou accesul spre Orient. Existau numeroase semne ca Europa era deja suprapopulata si ca limitele capacitatilor de productie fusesera atinse.

Cea mai devastatoare dintre toate a fost aparitia Ciumei Negre, o epidemie sinistra care a secerat aproximativ o treime din populatia Europei. Rezultatul a fost o concentrare generala pe toate fronturile. Multe sate au fost parasite si o mare parte din pamant a ramas necultivat. Comertul s-a restrans. Tulburarile sociale s-au accentuat, iar nevoia disperata de forta de munca a marilor proprietari de pamant le dadea taranilor posibilitatea de a stabili conditii avantajoase pentru ei. Robia a disparut rapid si pana la sfarsitul secolului multi tarani au devenit liberi. Astfel, Ciuma Neagra a grabit trecerea spre o economie monetara.

Europa si-a revenit treptat dupa aceste dezastre, secolul XV fiind foarte promitator. Foarte importante erau imbunatatirile aduse navelor maritime si incursiunile indraznete ale portughezilor pe coasta Africii. Fara sa-si dea seama, europenii se aflau la inceputul unei noi ere de explorari, cuceriri, comert si colonizari.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica