referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Cultura Ovazului

Categoria: Referat Economie

Descriere:

Faţă de sol ovăzul are cerinţe reduse, aceasta datorită sistemului radicular bine dezvoltat. Cele mai bune rezultate se obţin pe solurile lutoase şi luto-nisipoase, cu ph-ul de 5,5-6,8, cum sunt cernoziomurile sau brun-roşcate de pădure. De asemenea, ovăzul realizează producţii bune şi pe solurile argilo-iluviale acide...

Varianta Printabila 


1

 

Ovăzul Avena sativa L.

 

1. Importanţa furajeră

 

Particularităţile agrobiologice şi importanţa ovăzului au determinat răspndirea cultivării acestei specii n zonele cu climat mai umed şi răcoros, de pe toate continentele. n ţara noastră, n ultimii ani, ovăzul este cereala păioasă de primăvară cea mai cultivată, suprafaţa fiind n jur de 100 000 ha.

Valoarea economică şi furajeră a ovăzului este dată de următoarele nsuşiri:

● sub formă de boabe, ovăzul este un furaj concentrat foarte important n hrana animalelor, mai ales n alimentaţia cabalinelor, a tineretului şi a celor de reproducţie;

● boabele de ovăz au un conţinut relativ ridicat n proteine (10-17%), n extractive neazotate (54-62%), n grăsimi (4,3-6,9%), iar valoarea nutritivă a unui kg de ovăz este de 1 UN;

● pentru producţia de masă verde sau fn se cultivă n amestec cu mazărea sau măzărichea de primăvară, formnd borceagurile de primăvară;

● paiele şi pleava de ovăz au valoare furajeră mai mare dect a celor de gru şi secară (100 kg de paie are 38 UN);

● n hrana oamenilor, ovăzul se utilizează sub formă de grişuri, fulgi de ovăz, făină, mai ales n alimentaţia copiilor şi a celor cu regim dietetic;

● n regiunile colinare ovăzul se foloseşte ca plantă protectoare pentru trifoiul roşu.

 

 

2. nsuşiri morfologice şi fiziologice

 

Dintre cerealele păioase (gru, orz, secară), ovăzul are cel mai dezvoltat sistem radicular şi o mare capacitate de valorificare a elementelor nutritive din compuşii grei solubili ai solului.

Aparatul vegetativ este format din tulpini cu nălţime de 80-120 cm, formate din 5-8 internoduri, cu ligula bine dezvoltată şi fără urechiuşe.

Inflorescenţa este de tip panicul, cu 3-9 etaje de ramificaţii. Spiculeţele sunt formate din 2-3 flori, acoperite cu glume mari, din care a treia, de regulă, este sterilă.

Fructul este o cariopsă, care, la maturitate, rămne mbrăcat n palee, fără a fi concrescută cu bobul ca n cazul orzului.

 

 

3. Sistematică şi soiuri

 

Ovăzul aparţine genului Avena, care cuprinde mai multe specii (Avena strigosa Schrech – ovăzul nisipurilor, Avena barbata Pott. – ovăzul sălbatic bărbos, A. Ludiviciana Gill. et. Magne., Avena byzantina Thell., Avena fatua L. – odosul) din care importanţă agronomică are Avena sativa L., răspndită pe toate continentele.

Soiurile de ovăz cultivate n ţara noastră sunt: Cary, Mureş, Someşan.

 


4. Cerinţele faţă de factorii de vegetaţie.

 

Temperatura minimă de germinaţie a boabelor este de 2-3 0C, ovăzul avnd cerinţe moderate faţă de căldură, dar mult mai ridicate dect la orz. Ovăzul de toamnă nu rezistă la temperaturi mai mici de –10 0C n timpul iernii, ceea ce determină o arie restrnsă de cultură a acestor forme.

Cerinţele faţă de umiditate sunt ridicate, coeficientul de transpiraţie fiind de cca 500. aceasta face ca n verile secetoase, ovăzul să sufere mai mult dect alte specii de cereale păioase.

Faţă de sol ovăzul are cerinţe reduse, aceasta datorită sistemului radicular bine dezvoltat. Cele mai bune rezultate se obţin pe solurile lutoase şi luto-nisipoase, cu ph-ul de 5,5-6,8, cum sunt cernoziomurile sau brun-roşcate de pădure. De asemenea, ovăzul realizează producţii bune şi pe solurile argilo-iluviale acide.

 

5. Zonele de cultivare

Zonele cele mai favorabile pentru cultura ovăzului sunt: Podişul Transilvaniei, Cmpia de Vest, Podişul Getic şi depresiunea Jijiei.

 

6. Tehnologia de cultivare

Rotaţia

Ovăzul valorifică foarte bine substanţele nutritive rămase n sol de la plantele premergătoare fertilizate puternic cu ngrăşăminte organice şi chimice. De aceea cele mai bune premergătoare sunt: porumbul, floarea soarelui, leguminoasele pentru boabe.

Ne se cultivă pe terenurile tratate cuerbicide triazinice, după el nsuşi şi după sfecla de zahăr sau furajeră, din cauza unor dăunători comuni (nematozi).

Lucrările solului

1

Arătura se efectuează spre sfrşitul toamnei cu pluguri n agregat cu grapele stelate, la adncimea de 22-25 cm.

naintea semănatului, primăvara, patul germinativ se pregăteşte cu grapa cu colţi reglabili, iar n perioadele de secetă cu combinatorul.

 

Fertilizarea

Pentru realizarea a 1000 kg boabe, ovăzul consumă cca. 30 kg N, 7 kg P, 30 kg K, 6 kg Ca, mai mult dect la gru.

Dozele de ngrăşăminte chimice recomandate: N90-120 P60, iar pe solurile podzolice şi K50-60.

Gunoiul de grajd se aplică numai la plante premergătoare.

 

Sămnţa şi semănatul

Valoarea calitativă a seminţelor: germinaţia minimă 90%, iar puritatea minimă 97%.

Tratamente la sămnţă pentru a preveni atacul de tăciune zburător şi tăciune mbrăcat, cu: Vitavax 200FF (300 ml/100 kg sămnţă), Criptodin (200 g/100 kg) sau cu Formalină 40 CS (350 ml/100 l apă/1 tonă sămnţă).

Epoca de semănat: primăvara foarte timpuriu, n prima urgenţă, cnd temperatura solului este de 2-3 0C.

Distanţa de semănat este de 12,5 cm ntre rnduri, iar adncimea de semănat de 3-4 cm.

Norma de semănat: 140-160 kg/ha.

Densitatea: 400-450 boabe germinabile/m2.

 

Lucrări de ntreţinere

n primăverile secetoase se recomandă tăvălugirea terenului, imediat după semănat.

Combaterea integrată a buruienilor se realizează prin respectarea tuturor lucrărilor agrotehnice (rotaţie, fertilizare. Lucrările solului) şi prin aplicarea unor erbicide:

- n cazul buruienilor rezistente la 2,4 – D (Setaria sp., Fumaria sp., Papaver sp., Matricaria sp.) se poate aplică unul din produsele: Icedin forte (2 l/ha), Logran D (1,5 l/ha), Oltisan extra (1 l/ha), n intervalul ncheierea nfrăţitului – apariţia primului nod, cnd temperatura minimă a aerului este de 8-10 0C;

- n cazul unor buruieni senibile la 2,4 – D, se vor putea folosi erbicidele: SDMA (1,5-2 l/ha), Dicotex (2-3 l/ha), aplicat cnd ovăzul este nfrăţit, iar temperatura aerului este de cel puţin 15 0C;

- combaterea gndacului ovăzului (Lema melanopa L.) se tratează, parţial sau pe ntreaga solă, cu unul din insecticidele: Sinoratox 35 (2-3 l/ha), Onefon 80 (1 kg/ha), Carbetox (3 l/ha), sau prăfuiri cu Lindatox 3 sau PEB + Lindan, n doză de 20-25 kg/ha.

 

Recoltarea

Recoltarea pentru boabe se face la nceputul maturării depline, deoarece ovăzul se scutură puternic, nregistrndu-se pierderi mari de recoltă. Se recomandă, pentru evitarea pierderilor, recoltarea cu combina n orele de dimineaţă, cnd plantele sunt cu rouă.

Cultura de ovăz destinată producerii de masă verde se recoltează cu cositoarele sau vindroverele n faza de burduf, pnă la apariţia paniculului, iar pentru fn, la nceputul nfloririi.

 

Producţii potenţiale

Producţiile de ovăz variază mult, n funcţie de condiţiile de cultivare, ntre 1500-2500 kg/ha boabe. Raportul boabe : paie este de 1:2.

 

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica