referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Teorii si politici monetare

Categoria: Referat Economie

Descriere:

Procedura falimentului se aplica acelei banci devenite insolvabila, atunci când aceasta nu a onorat integral creantele certe, lichide si exigibile, pe o perioada de cel putin 30 de zile, sau când valoarea obligatiilor bancii depaseste valoarea activului sau...

Varianta Printabila 


1

Legea privind procedura falimentului băncilor

- rezumat -

Procedura falimentului se aplică acelei bănci devenite insolvabilă, atunci când aceasta nu a onorat integral creanţele certe, lichide şi exigibile, pe o perioadă de cel puţin 30 de zile, sau când valoarea obligaţiilor băncii depăşeşte valoarea activului său.

Falimentul este declarat de către un tribunal care se sesizează în urma unei cereri introduse de către banca debitoare, de către creditori ai acesteia sau de către Banca Naţională a României (BNR).

Procedura se declanşează, de regulă, după ce BNR constată că măsurile de supraveghere specială nu au putut conduce la evitarea insolvabilităţii. Potrivit prezentei legi, tribunalul desemnează judecătorul sindic, experţii autorizaţi să-l ajute şi, cu acordul BNR, lichidatorul.

După parcurgerea tuturor etapelor legale, hotărârile tribunalului sunt definitive şi executorii. Ele pot fi atacate cu recurs. Hotărârea tribunalului de începere a falimentului este comunicată Fondului de garantare a depozitelor din sistemul bancar, în vederea aplicării reglementărilor privind plata depozitelor garantate.

BNR va primi, de asemenea, o comunicare a hotărârii de începere a procedurii de faliment a băncii debitoare. Imediat sunt închise conturile băncii respective, deschise la BNR şi se deschide un nou cont cu menţiunea “banca în faliment”.

Organele de conducere şi cenzorii băncii falimentare pot răspunde civil sau penal, după caz, dacă au contribuit la falimentul acesteia.

Celelalte proceduri de derulare a operaţiunilor de lichidare sunt prevăzute de Legea nr.64/1995, care se aplică şi în cazul falimentului băncilor .

         In prezent, in Romania functioneaza 35 de societati bancare autorizate, plus sapte sucursale ale unor banci straine. Din totalul de 35 de banci autorizate de BNR, 33 au fost cuprinse in sistemul BNR de evaluare si clasificare. Sint exceptate Banca de Investitii si Dezvoltare, care a fost autorizata, dar nu si-a inceput inca activitatea, si Banca Agricola, aflata in proces de privatizare.

BNR este răspunzătoare pentru multe dintre falimentele bancare

 

Sirul de falimente bancare sau cel al scandalurilor legate de fonduri mutuale a spulberat încrederea românilor în institutiile financiare. Acest fapt este resimtit de băncile care au supravietuit, prin efortul mare pe care trebuie să-l facă pentru a convinge publicul de siguranta economiilor încredintate societătilor bancare respective sau a investitiei în titluri de participare. Dan Stelian Marin, vicepresedinte al Comisiei de buget-finante a Senatului României, specialist în domeniul financiar-bancar, a făcut o analiză a situatiei sistemului bancar românesc, a cauzelor care au dus la slăbirea acestuia si precizează, fără drept de apel, responsabilitatea Băncii Nationale a României.

        Chiar dacă statisticile oficiale indică o crestere a economiilor populatiei în ultimii ani, realitatea este putin diferită. Fenomenul de tezaurizare în valută sau în aur s-a întărit în perioada crahurilor, iar ritmul de crestere reală a economiilor s-a redus considerabil. Tendinta este vizibilă chiar în structura depozitelor bancare constituite de persoane fizice, în care ponderea depozitelor în valută este în crestere, evident, în detrimentul depozitelor în lei.  Un rol negativ în toată această istorie l-a avut BNR, care, prin politica ei, a condus la dezagragarea sistemului bancar.

Efecte nedorite :  principalul obiectiv, anuntat oficial, al Băncii Nationale a României (BNR) este ca prin mecanisme specifice economiei nominale să stopeze inflatia. Mai mult sau mai putin corelate cu politica Ministerului Finantelor, demersurile BNR au condus la efecte nedorite, care lasă impresia de multe ori că s-a dorit chiar acest lucru. Aducând în fată motive legate de necesitatea “sterilizării” excesului de lichiditate din economie, BNR a purces la aspirarea banilor de pe piată, fapt ce a condus la obstructionarea activitătii bancare, consideră Dan Stelian Marin, vicepresedinte al Comisiei senatoriale de buget-finante. O parte importantă din lichidităti a fost “absorbită” de pe piată în conditiile în care volumul arieratelor, pe scurt a datoriilor, depăsea cu mult masa monetară, după cum reiese din chiar raportul BNR pe 1999. Practic, peste 80% dintre societătile comerciale sunt în încetare de plăti. Dan Stelian Marin afirmă că autoritatea bancară a reusit să atragă de la băncile comerciale resurse financiare ce depăsesc sumele plasate de bănci în economia reală cu 10.000 de miliarde lei. Deci banii au fost scosi din economie si pusi spre păstrare în trezorerie. Aspirarea banilor s-a produs prin două mecanisme aflate la îndemâna băncii centrale. Pe de o parte, a fost majorat succesiv nivelul rezervelor minime obligatorii ale băncilor comerciale până la 30% din resursele atrase de băncile comerciale de la populatie si persoane juridice, iar, pe de altă parte, BNR a participat activ pe piata interbancară, cumpărând masiv bani.

 

 Ce s-a urmărit de fapt?  Această politică, la care s-a adăugat campania titlurilor de stat începută de Ministerul Finantelor pentru a obtine resursele necesare acoperirii golurilor de la buget, a condus la cresterea si mentinerea la un nivel ridicat a dobânzilor. În primul rând, băncile erau obligate să-si blocheze aproape o treime din bani contra unei dobânzi derizorii, pe care o stabileste unilateral autoritatea bancară. Pentru a-si acoperi pierderile, societătile bancare au fost silite să majoreze  dobânzile active, adică acele dobânzi percepute la credite. În al doilea rând, interventia BNR pe piata interbancară a ridicat nivelul dobânzilor cu efecte vizibile în “pretul” creditelor. Una peste alta, politica BNR nu a fost deloc una care să favorizeze activitatea băncilor românesti, a explicat vicepresedintele Comisiei buget-finante a Senatului. În schimb, tot mai multe firme intrau în faliment pentru că nu mai aveau acces la credite, iar băncile au trebuit să renunte la menirea lor, aceea de a credita economia, orientându-se spre operatiuni speculative. Fie către piata interbancară, unde se întâlneau cu omniprezenta bancă centrală, fie către piata titlurilor de stat care întretineau, prin dobânzile oferite, cercul vicios. În aceste conditii se pune întrebarea firească: Ce urmăreae fapt BNR?

        Dobânzi :  băncile aflate în situatii financiare precare  făceau eforturi disperate pentru a obtine bani, influentând astfel ratele dobânzilor. Criza de lichidităti prin care treceau le-a făcut să se îndrepte, în conditiile refuzului BNR de a le credita, către băncile comerciale, de unde obtineau împrumuturi la o dobândă ce depăsea posibilitătile de supravietuire. Elocvent în acest sens este cazul BANCOREX, societate bancară care se împrumuta de pe piata interbancară cu dobânzi ce atinseseră un nivel mediu de 265%, potrivit aceluiasi raport al BNR pe 1999.

        ARB cere limitarea accesului băncilor la rezerva minimă obligatorie : fondul de garantare a depozitelor din sistemul bancar, care este menit să asigure despăgubirea populatiei în cazul unui faliment bancar, a ajuns să se confrunte cu probleme dificile. Asociatia Română a Băncilor (ARB) a propus recent Băncii Nationale a României (BNR), să limiteze accesul băncilor la rezervele minime obligatorii constituite la BNR în limita unui plafon care să acopere rezervele reprezentând depozitele populatiei. Radu Gratian Ghetea, presedintele ARB, afirmă că o astfel de măsură ar putea permite, în cazul în care o bancă dă faliment, ca Fondul de garantare al depozitelor din sistemul bancar să nu se mai afle într-o situatie critică, determinată de lipsa de resurse.

        Mihai Bogza, viceguvernator BNR: “Sistemul trebuie curătat de băncile neperformante” Oficialul BNR pledează pentru o consolidare a sistemului bancar pe două dimensiuni - cantitativă si calitativă -, sustinând ideea concentrării - fuziunea unor bănci în vederea întăririi pozitiei lor pe piată. Viceguvernatorul băncii centrale afirmă că sistemul bancar autohton se confruntă cu o criză de capital. Totalul activelor detinute de cele 40 de bănci si sucursale ale băncilor străine ce îsi desfăsoară activitatea în România se cifrează la 10 miliarde de dolari, a arătat Mihai Bogza în cadrul Forumului Bancar Român organizat de publicatia Piata Financiară. Fiecare dintre primele 100 de bănci din Europa dispune de active a căror valoare depăseste cu mult totalul valorii activelor bancare din România.

        “Reforma trebuie începută prin curătarea sistemului de bănci neperformante. În 1999 creditele neperformante reprezentau 253% fată de capitalul bancar”, recunoaste viceguvernatorul BNR.

1

Dan Pazara, presedinte AVAB: “Băncile de stat au fost secătuite de bani” De la înfiintare si până în prezent, Agentia de Valorificare a Activelor Bancare a preluat credite neperformante în valoare de 40.982,8 miliarde de lei, echivalentul a 2,49 miliarde de dolari. Portăreii trebuie să treacă pe la 3.557 de datornici. Dintre acestia, 2.142 “provin” de la Banca Agricolă. AVAB mai are de luptat cu 957 datornici la defuncta BANCOREX si cu 458 de debitori la BCR. Până acum au fost abordati numai 800 de debitori. Din totalul creantelor a fost identificat numai 22%. În aceste conditii, singurele metode prin care se pot acoperi golurile sunt esalonarea si vânzarea creantei. În primele zece luni ale anului 2000, AVAB a reusit să recupereze 85 de milioane de dolari.

        Emanuel Odobescu, presedinte Piraeus Bank: “Statul ar trebui să preia băncile falite” Sistemul actual este în criză, sunt de părere mai toti sefii de bănci din România. Subiect de dispută rămâne însă modalitatea prin care se poate ajunge la consolidarea acestuia. “Sistemul bancar autohton nu poate sustine dezvoltarea si cresterea economiei nationale”, afirmă Emanuel Odobescu. Băncile rezidente se confruntă cu riscuri derivate din caracteristicile pietei: de pildă, sunt solicitate credite pe termen lung, dar majoritatea depozitelor sunt constituite pe termen scurt. Capitalul bancar reprezintă numai 1,1 miliarde de lei, în conditiile în care produsul intern brut a fost în 1999 de 32 de miliarde de dolari. Colaborarea băncilor cu piata de capital este subminată de viciile pietelor bursiere. Capitalizarea BVB se cifra anul trecut la numai 0,3 miliarde de dolari, iar capitalizarea pietei RASDAQ - 0,99 miliarde de dolari. Activele consolidate în UE reprezintă 250% din PIB. Asadar, capitalul bancar în România ar trebui să se situeze undeva în jurul cifrei de 80 de miliarde de dolari. 

        O problemă acută o constituie sirul de falimente bancare. Presedintele Piraeus Bank afirmă că, asemenea unor tări precum Ungaria, Turcia, Coreea sau Grecia, statul român ar trebui să preia băncile falimentare, să le pună pe picioare si să le vândă.

        Nicolae Dănilă, presedintele BCR: “Colaborarea cu piata de capital este esentială” “Consolidarea sistemului bancar nu se poate face decât printr-un management bancar performant si printr-o colaborare strânsă cu bursele de mărfuri si pietele bursiere”, consideră presedintele Băncii Comerciale Române. O politică prudentă si un portofoliu “adecvat” situatiei actuale pot feri o bancă românească de neplăceri.

Bogdan Baltasar, presedintele BRD: “Băncile rele nu trebuie salvate cu bani publici” Bogdan Baltasar consideră că nu este just ca hotiile să fie “răscumpărate” din bani publici. Preluarea de către stat a băncilor falite nu poate decât să dăuneze sistemului. “Pe piata bancară nu au ce căuta băncile nerentabile”, spune presedintele BRD. Bogdan Baltasar a arătat că băncile comerciale solide sunt silite să-si mărească contributia la Fondul de Garantare pentru a fi plătite pagubele produse de băncile neperformante. Presedintele BRD a afirmat în acest sens că falimentele bancare au fost suportate mai ales de băncile comerciale.

Falimentele bancare, dosare cu autori cunoscuti, dar nepedepsiti

Falimentele din ultimii zece ani ale băncilor au fost, în cea mai mare parte, rezultatele fraudelor directorilor si presedintilor acestora. Multi dintre ei, după o perioadă scurtă de detentie, sunt astăzi în libertate. Costurile de “restructurare” a sistemului bancar au fost suportate din bugetul de stat, mai exact din banii contribuabililor. Legea, ca de obicei, este îngăduitoare cu cei mari si aspră cu cei mici.

        Mai toti artizanii falimentelor bancare din perioada postdecembristă au reusit să-si facă un drum spre prosperitatea personală lăsând în urmă sute de mii de oameni cu economiile spulberate. Prima bancă care a dat faliment a fost Credit Bank. Fraudele au distrus atât institutia ca atare, cât si încrederea cetătenilor în sistemul bancar în general. Sumele depuse de oameni au fost recuperate după multi ani de procese si tergiversări, din păcate fără ca cetătenii să primească banii la valoarea din momentul constituirii depozitelor.

        Cât despre institutiile creditoare ale celor două bănci, si astăzi sunt pe rolul instantelor de judecată procese care par că nu se mai termină. Sever Muresan, principalul autor al fraudelor de la Dacia Felix, a fost arestat la sfârsitul lunii iunie 1999 în Ungaria, de unde a fost transferat într-o închisoare din Geneva. În prezent el este judecat în Elvetia pentru afacerile derulate cu banii Băncii Dacia Felix, mai ales prin firma sa “Corynsa”, înfiintată în această tară. Justitia elvetiană l-a acuzat că a deturnat în profitul său 42 de milioane de dolari. Muresan este protagonist alături de Mircea Horia Hossu, fost vicepresedinte al BDF, si într-un proces derulat în România. În procesul deschis de Banca Dacia Felix, proces început la Cluj si strămutat la Suceava, Muresan si Hossu sunt judecati pentru prejudicierea băncii cu peste 300 de milioane de dolari. Cu toate că în luna februarie 2000 Ministerul Român de Justitie a demarat procedurile de extrădare, Sever Muresan continuă să se afle sub arest în cantonul elvetian Geneva. Muresan si Hossu au fost arestati de Parchetul General în 1996 si au fost pusi în libertate după câteva luni.

        Iţele continuă să fie încurcate si în cazul Credit Bank. Multitudinea de dosare deschise în cazul Marcel Ivan - Credit Bank au rămas nesolutionate. Credit Bank a fost prima bancă din România pe care BNR a sustinut-o, intervenind în 1995, când presedintele băncii, Marcel Ivan, a fost arestat. O dată cu retragerea sprijinului BNR, banca a început să decadă rapid, iar justitia si-a făcut de lucru cu interminabile procese între bancă si numerosii săi debitori sau cu deja celebrul proces purtat cu BNR. Marcel Ivan a fost cercetat pentru gestiune frauduloasă si acuzat în mai multe dosare că a prejudiciat banca cu sume de ordinul milioanelor de dolari.

         Cea mai răsunătoare “prăbusire” bancară din istoria postdecembristă a României este fără îndoială cel al BANCOREX. Banca Mileniului Trei nici măcar nu a mai apucat să treacă în anul 2000. Fosta Bancă Română de Comert Exterior beneficia de un capital social care îi permitea să fie în topul celor mai mari bănci din România. Având numeroase sucursale în tară si în străinătate, BANCOREX avea un personal bine calificat în comertul exterior si se bucura de încredere pe plan international. În perioada postdecembristă, banca a asigurat prin creditul extern de care beneficia marea majoritate a importurilor de petrol ale României, într-o perioadă când nu existau institutii de stat sau private capabile să facă acest lucru. Răzvan Temesan este considerat de către justitie principalul autor al colapsului BANCOREX. Din cele 13 dosare întocmite de Parchet, numai unul mai este pe rol la ora actuală. Dosare precum S.AN.CA.,BANCOREX-Temesan-Păunescu-Dinulescu-BANKCOOP, “Valeologia”, “Temesan-Agroholding” au fost închise prin retragerea acuzatiilor. Răzvan Temesan a fost arestat în 1997, dar pus în libertate la scurt timp de către Tribunalul Bucuresti. O a doua retinere are loc în primăvara lui 1999, când a fost emis un mandat de arestare pentru 30 de zile, fiind acuzat că a aprobat abuziv un acreditiv de 5,5 milioane dolari pentru firma “Agroholding” din Bucuresti. Banii erau destinati unui import de motorină din Franta. Dacă ar fi fost găsit vinovat, ar fi primit o condamnare la închisoare pe o perioadă de 5 până la 15 ani.

        Banca de credit cooperatist - BANKCOOP a fost la rândul ei o “tintă” pentru cei care trebuiau să-i protejeze interesele. Având ca obiect principal de activitate sustinerea sectorului cooperatist si a întreprinderilor mici si mijlocii, BANKCOOP a reprezentat o sperantă pentru revitalizarea acestor domenii. Alexandru Dinulescu, principalul autor al “tunurilor” date la BANKCOOP, a reusit să fugă din tară în primăvara anului 1998, la ora actuală fiind dat în urmărire prin Interpol. Se presupune că si-a deschis o afacere bănoasă împreună cu fiul său în Statele Unite. De numele lui Dinulescu sunt legate dosare precum “Dragodan-Safi”, afacerea combinelor John Deere, în urma căreia BANKCOOP a fost prejudiciată cu 47 de milioane de mărci germane, afacerea blindatelor, soldată cu o fraudă de 2,8 miliarde de lei, si multe altele.

        Neatinsă de mâinile celor pusi pe căpătuială nu a scăpat nici Banca Columna. De altfel, crearea ei pare să fi fost menită unor operatiuni de spălare a banilor. Practic, banca a fost înfiintată de persoane care se ascundeau în spatele unei căsute postale din Elvetia. Implicată în aparentă în procesul investitional din tara noastră, cu plasamente atractive si beneficiind de o reclamă agresivă, Banca Columna era doar un castel de nisip. A fost de ajuns un control al BNR pentru ca adevărul să iasă la iveală. Nici la această oră organele de anchetă si justitia nu au reusit să dea de capătul afacerii.   

Conform datelor prezentate de BNR‚ in iunie 2000‚ din totalul activelor bancare din Romania, 93,92% sint concentrate in banci sigure.   Dintre cele 33 de banci clasificate de BNR, 20 au poziti  financiara  foarte  buna  si  buna.

Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica