Pompe de injectie
1. Organizarea sectiilor specializate de reparat pompe de injectie.
Pe linia specializarii si concentrarii utilajelor complexe, s-a impus necesitatea organizarii unor sectii specializate in repararea pompelor de injectie, atat pentru folosirea mai judicioasa a fortei de munca inalt calificata, cat si pentru aplicarea corecta a tehnologiei in procesul de reparatii.
Plecand de la conditiile specifice ale fiecarei unitati se pot stabili parametrii de baza ai sectiei, astfel incat aceasta sa prezinte o eficienta economica si tehnica ridicata.
Marimea sectiei specializate se stabileste avand in vedere atat planul de reparatii capitale, reparatii curente si revizii tehnice pentru tractoare.
Sectia organizata in atelierul luat in studiu si-a propus o sarcina anuala de productie de 2000 pompe de injectie.
- Planul annual al sectiei Pa = 2000 pompe / an;
- Planul zilnic Pz = Pa / ZI = 2000 / 307 = 6,5 pompe / zi;
unde ZI = 365 – (52+6) = 307 zile lucratoare;
- Ritmul de lucru R = ts 60 ns, b/Pz = 8x60x1xo, 94/6, 5=78 min/pompe, unde ts = 8 ore timpul de lucru al unui schimb;
ns = 1 – numarul de schimburi;
Pz = 6,5 pompe/zi – productie zilnica;
b = 0.94 coeficientul ded folosire al atelierului.
- Fondul real anual de timp al unui muncitor
Frm = Zc – (Zd + Zs +Zro)xZr t.n.u ore/an
Frm = 365 – (52+6+18)x1.8.1.0,94 = 2166 ore/an,
unde: Zc = 365 – numarul zilelor calendaristice;
Zd = 52 – numarul zilelor de duminica;
Zs = 6 – numarul zilelor de sarbatori legale;
Zco = 18 – numarul mediu de zile de concediu de odihna;
Zr = 1 – numarul de zile in care utilajul este in reparatie;
t = 8 – timpul de lucru al unui schimb;
n = 1 – umarul de schimburi;
r = 0.94 coeficientul de folosire al utilajului;
- Fondul real de timp al sectiei:
Fs = [Zc – (Zd + Zs)] t.n.y = 365 – (52+6), 94 = 23-9 ore
In care:
y = coeficientul de folosire al cladirii;
- Fondul real de timp al utilajului:
Fra = Zc – (Zd + Zs +Zr) t.i. = 365 – (52 + 6 + 1)
- Volumul annual de lucrari:
V = Pa x tn = 2000, 6 = 12000 ore/om
Pa = 2000 – planul annual
tn = 6 ore – timpul normat pentru repararea unei pompe.
- Calculul personalului necesar:
m = V/Frm = 12000/2166 = 6 muncitori
- Nr. de muncitori neproductivi: Nmn = 6,15/100 = 1 muncitor
neproductiv; se stabileste un post de constatator
- Frontul de lucru:
f = t/R = 10/1,3 = 8,
unde: t = 10 – timpul de imobilizare in reparatie determinat de 6 ore
timp de reparare si cate 2 ore asteptare inainte si dupa trecerea prin flux. R = 1,3 – ritmul de productie in ore.
- Dotarea posturilor de lucru
- primire, spalare, demontare
1buc
1buc
1buc
2buc
1buc
1buc
1buc
1buc
4buc
- racord pistol aer comprimat
1buc
- contatere detaliata, complectare cu piese noi, lansare
1buc
1buc
- micrometre exterioare 0,25
1buc
- micrometre exterioare 25 – 50
1buc
- dispozitiv de verificat incovoierea acsului cu came
1buc
- dispozitiv de fixat corpul pompei mobil pe banda
3buc
- cutie speciala cu ulei 405
1buc
- presa manuala pentru rulmenti
1buc
- chei dinamometrice 20-60cmkgf
1buc
- chei dinamometrice 50-250cmkgf
1buc
- chei dinamometrice 200-400cmkgf
1buc
1buc
- instalatie de control al etanseitatii
1buc
1buc
- placa de ustinere a elementilor
1buc
- tava cu lichid de lucru I- 4/I
2buc
1buc
- siguranta blocare cremaliera
1buc
- dispozitiv montarea impingatorilor
1buc
- penseta pentru tras elementi
1buc
- cleste pentru prins talerele inferioare
1buc
- suport de sustinere a impingatorilor
1buc
1buc
- tava solutie impregnat garnituri
1buc
- dispozitiv de verificat jocul axului cu cama
1buc
1buc
- cleste pentru presat pana
1buc
- calibru de grosime 0,05 mm
1buc
- dorn pentru presarea capacelelor de protectie
1buc
1buc
2buc
- dispozitiv pentru controlul etanseitatii capacului
1buc
1buc
- instalatie de verivicat etanseitatea pompei alimentare
1buc
1buc
- racord pistol pentru aer comprimat
2buc
6buc
- dispozitiv incărcat injectoare
1buc
1buc
- dispozitiv incercat conductă
1buc
- reglat şi verificat pompe
1buc
2buc
1buc
1buc
2buc
2buc
1buc
1buc
1buc
- Organizarea interioara a sectiei de reparat pompe de injectie fluxul de reparare
- Lungimea benzii de demontare
L = ip + la + ltp + lts = 1,3 + 0,2 + 1 + 0,6*3,1
unde:
i = nr. posturilor de lucru;
p = 1,3 metri – pasul benzii;
la = 0,2 metri – lungimea mijlocului de antrenare;
ltp = 1metru – lungimea tunelului de prespalare;
lts = 0,6 metri - lungimea tunelului de spalare;
- Lungimea benzii de montare;
L = ip + la = 3*1,3 + 0,2 = 4,1 metrii
Vb = Pa * P/ZI*ts*ns*60*Kb = 2000*1,3/307*8*1*60*0,8 = 0,022metrii/minut
unde:
Pa = 2000 – planul annual al sectiei;
p = 1,3 metrii – pasul benzii;
ZI = 307 zile – numarul de zile lucratoare;
ts = 8 ore – nr. de pre. pe schimb;
ns = 1 – nr. de schimburi;
Kb = 0,8 coeficientul de folosire al benzii
- Numarul benzii de prespalar
Nb = Gp*P*t/g*fu*u1*u2 = 156.51/2080, 80, 8 = 0.955 = 1 baie
unde:
Gp= 15 kg – greutatea pieselor;
Pz = 6,5 – pompe/zi;
t = 1 – numarul de schimburi;
g = 20 kg – greutatea pieselor in baie;
u1 = 0.8 – randamentul băii;
Nr. Crt.
Denumirea postului
Norma de timp [T]
Coeficient de compl. [K]
Nr. de muncitori
[m]
Ritm de lucru [min]
Suprafaţa
[mp]
1
Primire, spălare, demontare
1.1
1
1
78
S=LbxlbxC + SxC = 15.48
2
Constatare, lansare
1.1
0.9
1
78
S=SmxC + SrxC=8.31
3
Montare
1.9
0.9
2
78
S=LbxlbxC= 14.76
4
Reparat injectoare
1.28
1
1
78
S=SpixC=9
5
Rodaj
-
-
-
78
S=SuxC=4.5
6
Reglare si probă
2
0.9
2
78
S=SuxC + SsxC=18.9
TOTAL
7.38
-
7
78
S=70.95=72
unde:
Lb = 3.1m – lungimea benzii de demontare;
lb = 0.4 m – lăţimea de demontare;
Ss = 2.2 m – suprafaţa stelajelor şi rafturilor;
C = 4.5 m – coeficient de trecere;
Sm = 1.124 mp – suprafaţa mesei de constatare;
Sr = 0.5 mp – suprafaţa reaftului de piese noi;
Lb = 4.1 m – lungimea benzii de montaj;
lb = 0.8 – lăţimea benzii de montaj;
Spi = 2 mp – suprafaţa postului de reparat injectoare;
Su = 1 mp – suprafaţa bancului de centicubat.
2. Constructia si functionarea sistemului de alimentare a motorului cu aprindere prin compresie.
2.1 Consideratii generale şi circuitul motorinei.
Pompele de alimentare cu piston de tipul cu simplu efect folosite in motoare Diesel, are rolul de a aspira motrina din rezervor prin filtrul decantor şi de-a o trimite la bateria de filtrare asigurând alimentarea pompei de injecţie.
Pompele de alimentare cu piston din figurile următoare care urmează să se fixeze de corpul pompei de injecţie, fiind acţiontă de aceasta, de o camă a axului cu came lucrând ĩn doi timpi.
În prima cursă a pistonului (fig. a), cama dee pe acul cu came 1 al pompei de injecţie acţionează tachetul cu rolă 2, acesta deplasează tija 3, care ĩmpinge pistonul 4, ĩl deplasează ĩn cilindru comprimând arcul 5, motorina di spaţiul A, fiind comprimată deschide supapa de refulare 6 şi trece prin canalul 7 ĩn spaţiul B, ĩn spatele pistonaşului. Supapa de admisie 8 este ĩnchisă.
În a doua cursa (fig. b) cama părăseşte tachetul, arcul se desprinde pistonul se deplasează ĩn poziţia iniţială. În cilindru are loc o depresiune care deschide supapa de admisie şi ĩnchide supapa de refulare, motorina ajungând ĩn spaţiul A prin canalul 9. În acelaş timp, motorina din spaţiul B este refulată prin canalul 7 şi printr-o conductă de legătură la filtru.
Daca presiunea creşte peste 1.5 daN/cmp cauzată de rezistenţa filtrelor , pompa nu mai debitează motina.
Pentru aerisire se foloseste pompa de amorsare montată deasupra supapei de admisie, se deşurubează mânerul 10, se acţionează pistonul 11 , se pompează motorina din pompa principală.
La ridicare supapa de admisie 12 se deschide aspirându-se motorina.
La coborâre supapa de admisie se ĩnchide şi se deschide cea de refulare, prin care motorinatrece prin filtru.
Motorina când curge fara bule de aer se inchide orificul de la filtru şi se ĩnşurbează mânerul pompei.
2.2 Pompa de injectie cu element de pompare ĩn linie de mărimea A.
Are rol de a trimite motorina cu presiune ridicată la injectoare debitănd la momente bine definite ĩn cantitaţi egale la toţi cilindrii motorului, realizându-se prin regulatorul de turaţie ĩn funcţie de sarcina motorului.
Pompa de injecţie de mărime A din figura care urmează se compune din:
corpul 1 ĩn care se montează arborele cu came 2, ĩmpingatorii cu role 3, elementele de pompare şi racordurile de refulare 4. Elementele de popare sunt formate din cilindrii 5 şi pistoanele 6.
Fig 2. Construcţia pompei de injecţie
Cilindrul elementului de pompare este prevăzut cu un orificiu 7, de alimetare cu motorină, trimisă de pompa de alimtare, pistonasul la partea superioară are un orificiu central 8 ĩn legatură cu un canal ĩnclinat 9 practicat lateral, comunicând cu partea superioară. Fiecare pistonas este prevăzut cu câte un manson danturat 10 angrenat de-o creamlieră 11 ĩn care sunt practicate sectoare distantate 12.
Cremaliera sub formă de tijă este legată printr-un sistem de pârghii de regulatorul care o actionează. Comandată de regulator cremaliera imprima pistonasului miscari de rtaţie prin care se realizează modificarea debitului ĩn funcţie de sarcina motorului.
Readucerea pistonaşelor se realizează cu resortul 13. Supapa de refulare este conică şi este menţinută de un resort ĩn poziţia ĩnchisă pe lăcaşul ei.
Arborele cu came se sprijină pe rulmenţi şi este acţionat de arborele motor prin angrenajele distribuţiei din faţă, astfel mişcarea de la arborele motor este transmisă printr-un pinion intermediar la pinionul de antrenare la arborele cu came. Acest pinion este dublu ca mărime faţă de pinionul de pe arborele motor, ĩncât la două rotatii ale arborelui cotit, arborele cu came să se rotească o singură dată asigurând câte o pompare la fiecare element ĩn parte.
Decalajul camerelor este astfel realizat ĩncât să se asigure injecţia ĩn ordine de funcţionare a motorului. La capătul posterior al arborelui cu came se montează regulatorul pe care ĩl antrenează.
Împingătorii sau tacheţii sunt cilindrici cu rola asemănători cu cei de la pompa de alimentare cu piston cu deosebirea că la partea superioară sunt prevăzuţi cu şuruburi şi piuliţe de fixare. Aceste şuruburi servesc la reglarea momentului de injecţie adica la stabiliea avansului ĩn numar de grade corespunzator pentru fiecare timp de motor ĩn parte. Împingătorii ghidează ĩn nişte orificii ale unui perete orinzontal comun cu corpul pompei.
În corpul pompei de injecţie se toarnă ulei la un nivel bine stabilit servind la ungerea arborelui cu came, a ĩmpingatorilor si a pistonaşelor la partea lor inferioară de contact cu tacheţii.
Funcţionarea pompei de injecţie este condiţionată de antrenarea sau rotirea arborelui cu came de către arborele motor. Pinionul de pe capătul arborelui motor transmite miscarea la roata dinţată de antrenare a arborelui cu came prin pinionul intermediar. Prin rotirea arorelui cu came acesta acţionează ĩmpingătorii şi prinei pistonaşele 6, pe care le deplaseaza ĩn cilindrii 5 de jos ĩn sus, ĩnvingând astfel rezistenţa resortului.
La coborârea de pe camă resorturile aduc pistonaşele ĩn poziţia iniţială. De aici rezultă că pistonaele sub acţiunea camelor execută o mişcare rectilinie alternativă. Dar pistonaşele mai sunt acţionate pe de altă parte şi de tija cremalieră care primeste miscarea de la regulator imprimând-le o mişcare de rotaţie.
Când pistonaşul coboară şi deschide orificiul 7 al cilindrului, datorită deepresiunii create, motorina intră ĩn spaţiul de desupra lui realizând astfel admisia motorinei ĩn elementul de pompare 1.
În cursa urmatoare pistonaşul comprimă motorina la o presiune suficient de mare, se comprimă arcul supapei de refulare acesta se deschided şi combustibilul prin canducte ajunge la injector.
Refularea serealizează deci ĩn curs de ridicare a pistonului, dar nu are loc pe tot parcursul ei. Ea ĩncecpe ĩn momentul când pistonaşul acoperă orificiul canalului de alimentare al cilindrului şi durează până ĩn momentul ĩn care muchia canalului ĩnclinat al pistonasului deschide acest orificiu.
În momentul acela spaţiul de deasupra pistonaşului are legătură prin canalul său central şi apoi prin canalul ĩnclinat cu canalul de alimentare. Momentul deschiderii mai devreme al canalului ĩnclinat ĩnseamnă o cantitate mai mică de motorină debitată şi invers.
Momentul deschiderii canalului ĩnclinat care de fapt determină variatia debitului ĩn funcţie de sarcina motorului este asigurată de tija cremalieră care primeşte mişcarea de la regulator, rotind pistonaşul ĩn cilindru.
Prin acesta se asigură cantităţi de motorină dozate corespunzători ĩn funcţie de sarcina motorului.
3. Tehnologia de reparare şi verificare a sistemului de alimentare a motoarelor Diesel. Uzuri defecţiuni şi modul de controlare.
3.1 Repararea pompelor de injectie de tip clasic cu deplasare axială a pistoanelor.
3.1.1 Uzuri şi defectiuni:
-uzura neuniformă a elemenţilor;
-slabirea colierului de pe tija de reglaj;
-intepenirea supapei de refulare, ruperea resortului sau uzura supapei si a scaunului;
-intepenirea unui element al pompei de injecţie;
-elementul se mişca in ghid;
-blocarea tijei de reglaj.
3.1.2 Uzura şi repararea elemenţilor
Cea mai mare uzura la pistonas apare ĩn zona situată ĩn dreptul orificiului de intrare a motorinei. Uzura se constată vizual cu o lupa urmărindu-se suprafete mate sau rizuri. Se reconditioneaza prin slefuire pe dispozitiv. Pistonasul se prinde ĩn mandrina şi se rectifica cu o pasta abraziva.
Dupa slefuire se executa imperecherea, pana cand pistonasul va trece prin cilindru fara effort. Dupa aceasta se face rodarea elementilor. Pistonasele care supa rodare au un diametru prea mic se reconditioneaza prin cromare sau nichelare.
3.1.3 Uzura şi repararea pompei de alimentare
Uzura locasului tijei impingatoare avand joc intre locaş şi tijă, care se recondiţionează prin alezarea locaşului uzat, ĩn mai multe trepte. Pentru şlefuire se foloseşte o tijă tehnologică din oţel antrenată de o maşină de găuri.
Uzura şi recondiţionarea scaunelor de supapă, scaunele uzate se bucşează, care ĩn prealabi au fost găurite cu f8 mm la o adancime de 33 mm. Bucşele se executa din otel OLC-35 in aşa fel să se monteze cu o strangere de 0.03 mm.
După aceasta se restabilesc canalele de trecere a motoinei prin găurire laterală. Recondiţionarea suprafeţei de contact cu pistonul şi a pistonului. Se alezează suprafaţa uzată a locaşului pistonului folosindu-se un piston majorat corespunzator prin cromare. Uzura şi recondiţionarea ĩmpingătorului. Găurile uzate se alezează ĩn două trepte de reparaţii utilizându-se un az nou majorat. Se ĩnlocuiesc arcurile la nevoie.
3.1.4 Uzura şi recondiţionarea injectoarelor
Deprinderea pulverizatoarelor, constă ĩn deprearea acelor din injectorul ĩnţepenit cu ajutorul dispozitivului, după care se curăţă de zgură, se spală, se unge cu motorină şi se asamlează. La nevoie elemenţii se bagă şi la rodat, care se realizeaza cu ulei şi pastă fină de şlefuit.
Recondiţionarea acelor şi corpului pulverizatorului.
Partea conică se recondiţioneazăprin rectificare iar locaşul conului se şlefuieşte cu dornuri, folosind pasta fina şi ulei. Partea cilindrică se şlefuieste apoi se cromează. Interiorul pulverizatorului când prezintă uzuri se şlefuieşte folosindu-se o bucşă extensibilă şi pastă abrazivă.
3.1.5 Reparearea şi reglarea regulatorului
Se ĩntalnesc uzuri la axele şi la bucşele de la greutăţi, locaşurile din carcase, rulmenţi, furci şi arcuri. Se remediază prin ĩnlocuirea bucşelor, alezare, axele uzate se ĩnlocuiesc sau se rectifică prin cormare, rulmenţii se ĩnlocuiesc.
3.1.6 Repararea filtrelor
Uzuri ĩntâlnite: deformarea filtrului, neetanşeităţi la ĩmbinări, fisuri, ruperea parţilor filetate, deterioararea părţilor de fixare, ĩmbâcsirea elemntului filtrat. Se constată prin control vizual, părţile rupte sau fisurate se sudează, elementul filtrant se schimbă, precum şi garniturile defecte
- Reglarea şi montarea pompei de injectie
Reglarea pompei de injectie dupa ce in prealabil a fost curăţat se face pe bancul de centicubat.
Momentul de injecţie, are o importanţă deosebită pentru buna funcţionare a motorului determinându- se aprinderea ĩn timp util a motorinei.
Metoda de reglat după menisc:
-metoda discului sită;
-metoda momentoscopului;
-metoda stroboscopului.
Elemente care au infuienţă negativă asupra momentului de injecţie:
-uzura elemţilor;
-uzura camelor, axului cu came;
-vâscozitatea motorinei.
Reglarea debitului pompei se face pe bancul de probă, se realizează ĩn funcţie de tipul pompei corespunzator tabelului:
Tipul Pompei
Turatia arborelui rot/min
Debitul pe un element
Neuniformitatea
Pozitia pârghiei
U 24 FS-48x10
U 650
900
960
62
30
3
3
Maxima
Maxima
CAV (U 445)
1250
43
3
Maxima
U 28 FS 410x10
600
109
3
Maxima
Montarea pe motor a pompei de injecţie. Se monteaza asamblată cu pompa de alimentare şi a regulatorului şi se realizează după semnele de cuplare.
4. Bancul de centicubat a pompei de injecţie, caracteristici tehnice, instalare, functionare si mod de folosire a bancului.
4.1 Bancul de centicubat cu variator electric
BCVE permit verificarea, ĩncercarea si regalrea pompelor in linie cu maxim 8 elemenţi.
a) Caracteristici tehnice:
- Turaţia 50-2000 rot/min;
- Turaţie continuu fără trepte;
- Turaţie electric cu motor de curent continuu si convertizor cu tiristoare;
- Motor de curent contunuu: 132MVF, N = 7.5KW, n = 3000 rot/min, U = 380V, I = 23, 3A;
- Convertizorul CMM = 380 - 4/20, U = 380V, I = 25A;
- Bobina de retea BR -1.2, I = 20A;
- Bobina de filtru BF 220, I = 20A;
- Tahogeneratorul cu preselector de impulsuri;
- Detector de turaţie cu fotocelulă;
- Motor electric asincron trifazat B 3-903;
- Pompa de alimentare cu motorină c 22xQ = 10;
- Rezervor 30 dm3;
- Presiune maximă: 35 - 40 bar;
- Temperatura motorinei: 40 - 50 grade;
- Ĩncălzirea motorinei cu rezistenţă electrică MSR;
- Răcirea motorinei cu serpentină de apă;
- Ventilul electromagentiv VE 25 - 1;
- Volumul vasului de măsură 6 dm3;
- Suport cu eprubete 8x2 150cm3 - 50 cm3;
- Electromagneţi de acţionare jgeab;
- Gabarit (L x B x H)mm 1650 x 890 x 1850;
- Gabarit tablou electric 600 x 600 x 1500;
- Masă banc 750;
- Tablou electric 190;
- Puterea instalată 12 kW;
- Tensiune 3 x 380 V, 50Hz;
- Curent nominal 37 A.
b) Translatarea, funcţionarea şi modul de folosire a bancului. Se instalează ĩntr-o ĩncăpere special amenajată, ferită de trepidaţii şi zgomote:
- Tablul electric ĩn imediata apropiere ĩn partea dreaptă;
- Se alimentează cu curent de la reţea. Nulul la bara de nul şi la centura generală de pământ;
- Se verifică sensul de rotaţie al motorului;
- Se face legătura la apă şi canal;
- Ĩncercarea normelor se face la diferite turaţii
- Bancul este prevazut cu grafic;
- Turaţia este asigurată de variatorul electric;
- Tahogeneratorul menţine turaţia constantă.
c) Amorsarea pompelor de alimentare:
- Montată pe pompa de injecţie ĩn timpul probelor pompa nu functionează, ea aspiră motorina din rezervor. Drosere deschise.
d) Rodarea pompelor de alimentare:
- se ĩnchide droserul, se citeşte presiunea.
e) Verificarea presiunii maxime:
- se ĩnchide droserul, se citeşte presiunea.
f) Verificarea ĩnceputului de debitare şi a presiunii de deschihdere a supapelor, de refulare la pompele de injecţie:
- supapele din capul pompei se blindează, se deschid şuruburile de aerisire de la injectoare. Pompa debitează motorină, se ĩnchide, droserul până ĩnvinge presiunea arcului supapei de refulare. Presiunea o indică manometrul.
- verificarea se face la toţi elemenţii.
g) Măsurarea debitului de combustibili al elemenţilor:
- se face după principiul volumetric;
- se acţionează droserul, motorina din rezervor este absorbită de pompă, filtru, supapă de sens, intră ĩn pompa de injecţie, injectoare, ajunge ĩn eprubete, jgeab colector şi inapoi ĩn rezervor.
- se citeşte motorina din eprubetă făcandu-se regaljul corespunzator.
5. Masuri de protecţia muncii si P.S.I.
Masuri de protecţia muncii si P.S.I., ĩn procesul de reparare a sistemului de alimentare a motorului Diesel:
- camerele pentru executarea lucrărilor de reglaj vor fi prevazute cu ventilaţie artificială;
- se interzice fumatul sau incălzirea cu flacără deshisă a camerelor ĩn care se lucrează cu produse petroliere;
- legăturile electrice şi conductoarelor vor fi ĩn perfectă stare pentru evitarea unor scurt-circuite care pot provoca incendii;
- ĩnainte de ĩnceperea lucrului la bancul de probă se va face o verificare a legaturii la pamânt a instalaţiei electrice şi a cuplării corespunzătoare a pompei de injecţie cu bancul de ĩncercări;
- ĩn caz de incendiu se va interzice folosirea apei la stingerea foclui;
- controlul şi tararea injectoarelor se vor face ĩntr-un dispozitiv prevazut cu geam;
- la Inceperea lucrului, muncitorii se vor spăla pe mâini si se vor unge cu pastă protectoare pentru evitarea exemelor.
|
Varianta Printabila 
Free Download Referat Word
Free Download Referat PDF
