1  


     Geto-dacii si lumea mediteraneana
Geto-dacii fac parte din neamul tracilor(ramura nordica a tracilor) neam care la randul sau face parte din grupul popoarelor indo-europene precum si: grecii, latinii, germanicii, persii.
Denumirea de geti apare in izvoarele scrise grecesti iar denumirea de daci apare in cele romane. Geograful Strabon afirma ca “getii si dacii au aceeasi limba”.
Geto-dacii locuiau un spatiu intins:
-    in N pana la Carpatii Padurosi
-    in S pana la muntii Haemus(Balcani)
-    in V pana la cursul mijlociu al Dunarii
-    in E pana la Nistru
Dacii erau grupati in uniuni de triburi: carpi, costoboci…
Uniunile tribale locuiau in dave(asezari fortificate):Apullum, Potaissa, Napoca.
Societatea daca era impartita in: tarabostes(nobilime) si robobostes(oameni liberi)
Dacii au utilizat  mai intai limba graca iar apoi pe cea latina.
Geto-dacii sunt mentionati pentru prima data intr-un izvor istoric scris in sec V i.Hr de catre Herodot in lucrarea “Istorii”. Herodot relateaza expeditia regelui persan Darius I impotriva scitilor din 514 i.Hr. Getii au fost infranti cu toate ca Herodot spune ca erau ‘cei mai drepti si mai viteji dintre traci’.
In teritoriile locuite de daci au patruns populatii straine precum: celtii, scitii, sarmatii, bastarmii. Dacii s-au aflat in legaturi directe si cu grecii care au intemeiat colonii pe tarmurile portului Euxin.
 Religie
Dacii erau politeisti. Zeul cental era Zamolxis.
    Statul dac in timpul lui Burebista
Burebista a domnit intre 82-44 i.Hr. Constituirea statului lui Burebista a avut drept cauze:
-    amenintarea celtica (celtii amenintau sa cucereasca nord-vestul teritoriului locuit de daci)
-    pericolul roman (impriul roman cucerise deja cea mai mare parte a peninsulei balcanice)
Constituirea statului dac sub conducerea lui Burebista s-a facut prin unificarea triburilor si uniunilor tribale geto-dace in anul 80 i.Hr atat pe cale pasnica cat si pe cale militara. In anul 60 Burebista a desfasurat o campanie militara impotriva celtilor indepartand amenintarea acestora. In anul 55 acesta subordoneaza cetatile grecesti. Un rol important in infaptuirea unitatii tribale l-a avut marele preot Deceneu.
  In politica externa, Burebista a incercat sa indeparteze pericolul roman prin mijloace diplomatice. In acea vreme, la Roma se desfasura razboiul civil dintre Cezar si Pompei. Burebista s-a aliat cu Pompei si i-a fagaduit ajutor militar. Sprijinul promis nu a putut fi acordat la timp si Pompei a pierdut razboil si Cezar a pregatit o campanie militara impotriva lui Burebista. Campania nu a mai avut loc pentru ca Cezar a fost asasinat in 44 i.Hr, in acelasi an ca si Burebista de catre uniunile tribale care nu erau multumite de autoritatea lui. Intr-un izvor epigrafic, Burebista este numit “cel dintai si cel mai mare dintre regii din Tracia”. Dupa moartea lui, statul dac s-a destramat. La conducere s-au aflat apoi regi care au fost socotiti urmasi ai lui Burebista: Deceneu, Comosicus, Scorillo, Duras.
   In sec I d.Hr imperiul roman isi extinde granitele pana la Dunare. In anul 15, la S de Dunare este creata provincia Moasia. In anul 46 Dobrogea intra in provincia Moesia deci intra in granitele imperiului roman. Pentru a indeparta pericolul roman dacii, condusi de Duras au intreprins o campanie la S de Dunare in 85-86. Ca raspuns, romanii au atacat si ei in anul 87, condusi de Cornelius Fucus. Este momentul in care Duras ii preda conducerea lui Diurpaneus care in 87 obtine o importanta victorie impotriva romainlor, Fucus pierind in lupta. Diurpaneus isi ia numele de Decebal( cel viteaz, cel puternic). Romanii, condusi de Domitian obtin o victorie la Tapae in 88. Dupa lupta, Domitian a incheiat o pace cu Decebal in 89, pace ce avea conditii favorabile pentru daci:
-    Decebal se recunostea rage clientelar al romanilor
-    Decebal primea specialisti in construirea de fortificatii si drumuri precum si mesteri specializati in realizarea masinilor de razboi.
Decebal isi stabileste capitala la Sarmisegetuza.
Pacea incheiata in 89 nu a durat mult. Imparatul Traian(98-117), in timpul caruia imperiul a ajuns la apogeu a planuit cucerirea Daciei deoarece:
-    Dacia prezenta importanta strategica pentru romani
-    Dacia beneficia de importante bogatii, in special aur(romanii aveau nevoie de aurul dacilor deoarece imperiul roman trecea printr-o criza economica)
-    Traian considera ‘rusinoasa’ pacea incheiata in 89.
  Primul razboi dacic al lui Traian s-a desfasurat intre anii101-102. Fortele militare au actionat la N de Dunare. Lupta decisiva s-a dat tot la Tapae si s-a incheiat tot cu victoria romanilor. Decebal este nevoit sa ceara pace in 102. Aceata a doua pace este nefavorabila pentru daci:
-    Decebal se obliga sa darame zidurile catatilor
-    Deceba era obligat sa cedeze romanilor o parte din teritoriul Daciei
Atat decebal cat si Traian isi dau seama ca pacea va fi de scurta durata si se pregatesc de un nou razboi. Din ordinul lui Traian, arhitectul Apollodor din Damasc construieste un pod peste Dunare la Drobeta.
  Al doailea razboi dacic al lui Traian s-a desfasurat intre anii 105-106. Decebal incearca sa se retraga pentru a pregati o noua rezistenta dar este urmarit si nevoit sa se sinucida. Dacia este definitiv invinsa. In cinstea victoriei a fost ridicata “Columna lui Traian”.
Romanizarea
romanizare=proces prin care un popor isi insuseste limba latina, cultura si civilizatia romana.
Romanizarea geto-dacilor s-a facut in 3 etape:
       Etapa I (sec I i.Hr-sec I d.Hr)
Au loc schimburi comerciale intre lumea geto-daca si cea romana. Nobilii daci utilizeaza ceramica de lux si obiecte de podoaba produse in imperiu. Dacii preiau si moneda romana si alfabetul latin.
      Etapa II (106-271)
O mare parte a Daciei aflate in granitele imperiului este supusa unui intens proces de romanizare. Se produce urbanizarea dacilor dupa model roman.
Astfel apar coloniile (orase mari cu cetateni inscrisi in cartea de privilegii a Romei) si municipiile (orase mici care dispuneau de autonomie). Latinii si-au impus religia prin zeii lor, armata (legiuni si trupe auxiliare). In 212 s-a dat un edict prin care toti locuitorii din imperiu au primit cetatenie romana.
      Etapa III (dupa 271)
In a doua jumatate a sec III imparatul Aurelian hotaraste sa abandoneze provincia Dacia  din cauza atacurilor popoarelor migratoare care amenintau teritoriul cat si din cauza unei crize economice. In 271 se retrag din Dacia armata romana si administratia (retragerea Aureliana). Dobrogea a continuat sa faca parte din imperiu pana in 602.
Procesul de romanizare continua, populatia N Dunareana ramane in contact cu Imperiul Roman. Se intensifica procesul de romanizare a dacilor liberi.
Disputa in jurul continuitatii
      In legatura cu continuitatea daco-romanilor la N de Dunare si cu formarea poporului roman au fost formulate teorii nestiintifice. Acestea sustineau ca poporul roman s-a format in peninsula Balcanica in sec XIII. Aceast teorie sustinea ca romanii nu erau cei mai vechi lociutori ai Transilvaniei. Cel mai cunoscut reprezentant al Teoriei Imigrationist a fost Robert Roesler.
Continuitatea daco-romanilor si apoi a romanilor sunt demonstrate de izvoarele arheologice, lingvistice, numismatice, epigrafice.
Romaitate si crestinism
In randul daco-romanilor crestinismul nu a fost impus de autoritatea statului ci a fost adoptat treptat mai ales ca urmare a misionarilor din Palestina sau Egipt. Mai mult, la inceput, crestinii erau aspru persecutati. In 313, imparatul Constantin cel Mare a dat Edictul din Milan, un act prin care oferea libertate religioasa si incuraja crestinismul.
In sec IV-VI viata bisericeasca era intensa, fapt demonstrat de existenta a numeroase basilici si episcopii.
Etnogeneza romaneasca
etnogeneza=proces de formare a unui popor
    Procesul de formare a poporului roman si a limbii romane se incheie la sf sec VII-inceputul sec VIII. Poporul roman este rezultatul procesului de romanizare a dacilor.
Limba romana este formata din:
-60% cuvinte latine
-10% substrat geto-dacic
-15-20% cuvinte slave
-structura gramaticala
In izvoarele medievale, romanii sunt numiti vlahi sau valahi.
Statul medieval si institutiile sale
cnezat=formatiune politica prestatala condusa de un cneaz; unire de obsti
jude=conducatorul unui sat sau obste sateasca
tara=formatiune politica prestatala avand o intindere mare
voievodat=forma de organizare politica anterioara statului, condusa de un voievod
Dupa retragerea Aureliana, populatia autohtona s-a organizat in obsti satesti. Treptat, acestea se unesc formand uniuni de obsti conduse de un jude sau cneaz. Aceste uniuni vor evolua spre formatiuni politice prestatale.
Incepand cu sec al IX-lea, in spatiul carpato-danubiano-pontic sunt intemeiate cnezate, voievodate, tari. Acest fapt este demonstrat de izvoarele istorice scrise si de descoperirile arheologice. Formatiunile prestatale din Transilvania si Banat sunt mentionate in cronica lui Anonimus (Gesta hungarorum), scrisa in sec XII, Anonimus fiind notarul regelui Ungar Bella al II-lea. Formatiunile prestatale mentionate in cronica sunt:
  I La inceputul sec al IX-lea
     1- voievodatul lui Menumorut in Crisana cu resedinta la Bihaia
     2- voievodatul lui Gelu in Transilvania cu resedinta la Dabaca
     3- voievodatul lui Glad in Banat cu resedinta la Cuvin
  II La inceputul sec al XI-lea
1-    voievodatul lui Gyla  in Transilvania cu resedinta la Balgrad (acesta este extinderea voievodatului lui Gelu)
2-    voievodatul lui Ahtum in Banat cu resedinta la Morisena
Voievodatul lui Ahtum apare si in lucrarea “Legenda Sf Gerard”.
Formatiuni politice prestatale au existat si la S de Carpati. Izvorul istoric care le mantioneaza este “Diploma cavalerilor ioaniti” din 1247, document prin care regele Ungariei, Bella al IV-lea acorda privilegii ioanitilor aszati in zona Severinului.


Documentul mentioneaza urmatoarele formatiuni:
1-    Tara Severinului (unde in 1230 regalitatea maghiara intemeiase o marca de granita numita Banatul de Severin)
2-    Voievodatul lui Litovoi in N-V Olteniei
3-    Cnezatul lui Farcas
4-    Cnezatul lui ioan
In teritoriul dintre Dunare si Marea Neagra au existat urmatoarele formatiuni:
  I  In sec X
1- formatiunea condusa de jupan Dimitrie
2- formatiunea condusa de jupan Gheorghe
din sec al IX-lea, maghiarii au organizat expeditii militare in Transilvania si Banat. Dupa anul 1000, aceste atacuri se intensifica, scopul lor fiind extinderea granitelor. Voievodatele mentionate in cronica lui Anonymus s-au aflat in conflict militar cu regatul Ungariei si treptat, Transilvania a intrat sub stapanire maghiara.
In sec IX-XI teritoriile locuite de romani au fost afectate de asa-numitele migratii tarzii. In 1240-1241 a avut loc marea invazie mongola care apoi s-a retras la est, o parte ajungand la N Marii Negre, unde au intemeiat un hanat cunoscut sub numele de “Hanatul hoardei de aur”.
Transilvania de la voievodat la principat
comitat=unitate administrativ-teritoriala  avand ca rasedinta o cetate si care este condusa de un comite
district= unitate administrativ-teritoriala  creata in Transilvania in locul cnezatelor si voievodatelor
principat=stat condus de un principe
scaun= unitate administrativ-teritoriala  ce ii cuprindea pe sasii si secuii din Transilvania
suzeranitate=forma de dominatie a unui stat medieval asupra altui stat.
   Transilvania a fost cucerita treptat de ragalitatea maghiara. Cucerirea Transilvaniei a inceput in sec XI si s-a incheiat in sec XIII.
Din punct de vedere administrativ teritoriul Transilvaniei a fost impartit in:
-    comitate: primul comitat a fost constituit in 1111, acesta fiind Bihorul. Pe masura ce maghiarii au inaintat in Transilvania au fost infiintate si alte comitate
-    scaune: in care erau impariti sasii si secuii
-    districte: care au cuprins atat populatia saseasca cat si pe cea romaneasca
Sasii, organizati in scaune si districte au creat o unitate teritoriala  si politica numita universitaea sasilor.
Treptat, romanii au fost exclusi din viata politica a Transilvaniei. In 1366, Ludovic de Anjou a emis doua diplome prin care:
-    religia catolica devenea religie oficiala
-    calitatea de nobil era conditionata de apartenenta la catolicism.
Nobilii romani care au renuntat sa treaca la catolicism au fost destituiti din functia de nobili si au iesit din viata politica a voievodatului.
In 1437, in timpul rascoalei de la Bobalna, romanii au fost exclusi din viata politica si s-a constituit un sistem format din maghiari, sasi si secui.
In 1541 Transilvania devine principat autonom sub suzeranitate turceasc deoarece turcii cucerisera Ungaria.
Tara Romaneasca, Moldova, Dobrogea
adunarea tarii=institutie politica alcatuita din reprezentantii statelor privilegiate
   Constituirea statului medieval Tara Romaneasca
Statul medieval Tara Romaneasca a luat nastere in urma uniunii formatiunilor prestatale de la S de Carpati. O prima faza a procesului de unificare s-a desfasurat sub conducerea voievodatului lui Litovoi. In 1272-1276, Litovoi a incercat sa inlature suzeranitatea maghiara. A urmat o confruntare militara in care Litovoi a fost ucis, iar fratele sau, Barbat a fost luat prizonier. Procesul de unificare este reluat si desavarsit de voievodatul lui Seneslau. Procesul de unificare sub un singur voievod se incheie in timpul lui Basarab I (1310-1352). Acesta a purtat si lupte impotriva tatarilor. In conditiile unificarii teritoriilor dintre Carpati si Dunare, Basarab a alipit si zona Severinului. Acest fapt a determinat un conflict cu regalitatea maghiara condusa de Carol Robert de Anjou. Batalia s-a dat intre 9-12 noiembrie la Posada si a fost castigata de romani (insusi regele maghiar a reusit sa scape cu fuga). Expeditia regelui Ungariei si lupta de la Posada sunt continute in “Cronica pictata de la Viena”.
Victoria de la Posada are o importanta deosebita deoarece, in urma ei, Tara Romaneasca s-a proclamat ca stat independent. Teritoriile care intrau in granitele Tarii Romanesti in timpul lui Basarab I au fost: Tara Severinului, Oltenia, Muntenia, N gurilor Dunarii. Prima capitala a Tarii Romanesti a fost la Arges. Basarab I este intemeietorul dinastiei basarabilor, dinastie din care au facut parte mari domni precum Mircea cel Batran si Vlad Tepes. Dupa Basarab I, la conducerea Tarii Romanesti a urmat Nicolae Alexandru (1352-1364) care a acordat o atentie deosebita bisericii. In 1359 se creaza mitropolia Tarii Romanesti cu resedinta la Arges. Dupa Nicolae Alexandru, a urmat la domnie fiul acestuia, Vladislav Vlaicu (1364-1377). In timpul acestuia, tara inregistreaza o perioada de prosperitate economica:
-    Vladislav Vlaicu bate moneda proprie
-    Vladislav Vlaicu acorda privilegii negustorilor brasoveni
    Constituirea statului medieval Modova
La E de Carpati au existat in sec XII-XIII formatiuni politice prestatale care au cunoscut un proces de unificare. In urma acestui proces s-a format statul medieval Moldova. O prima etapa de unificare este legata de expeditiile regelui unga Ludovic de Anjou impotriva tatarilor, in timpul carora  s-a creat in N-V Moldovei o marca de aparare cu resedinta la Baia.
In fruntea acestei marci s-a aflat voievodul maramuresean Bogdan care a descalecat la E de Carpati in 1359. Bogdan indeparteaza pe urmasii lui Dragos care reprezentau interesele regalitatii maghiare. Bogdan I (1359-1365) este considerat primul voievod al Moldovei si domnul sub care Moldova se afirma ca stat independent. Lui Bogdan i-au urmat la tron Latcu (1365-1374) si Petru Musat (1374-1391). In timpul sau se bat primele monede ale Moldovei si se intemeiaza Mitropolia Moldovei care insa va fi recunoscuta de patriarhia de la Constantinopol abia in vremea lui Alexandru cel Bun. Pentru a contracara tendintele regatului maghiar de a restitui dominatia la E de Carpati, Petru Musat a acceptat suzeranitaea regelui Poloniei, Vladislav Yagelo.
In timpul lui Roman I (1391-1394) s-a realizat unificarea teritoriala deplina, in granitele statului fiind integrata Tara de jos.
        Constituirea Dobrogei
Statul dobrogean a avut drept nucleu Tara Cavarnei mentionata in documente in 1230. in jurul sec IV in fruntea acestei formatiuni politice s-a aflat Balica care a avut stranse legaturi cu Imperiul Bizantin. Acesta a primit de la bizantini titlul de despot. Urmasul lui a fost Dobrotici care preia conducerea in 1354. sub autoritatea sa se unifica teritoriile dintre Dunare si Marea Neagra. El a primit de asemenea titlul de despot. Dobrogea este inclusa in granitele Tarii Romanesti in 1388 in timpul domniei lui Mircea cel Batran.
      



















      Biserica si domnia
Biserica a jucat un rol important in crearea si dezvoltarea statelor romane. A fost un zid de aparare spirituala si o garantie a legaturilor cu popoarele ortodoxe vecine. Dupa caderea Constantinopolului biserica a avut un rol de aparare.
In dobrogea, centrul religios era la Micena. Mitropolia Tarii Romanesti a fost infiintata in 1359 de Nicolae Alexandru dar recunoscuta abia in 1401 in vremea lui Alexandru cel Bun. In Transilvania apar episcopii la Dabaca, Bihaia, Alba Iulia, Oradea.
Domnia era institutia centrala a statului.(dominus=stapani ai tarilor si locuitorilor)
“Io”=alesul lui Dumnezeu
Domnitorul era seful justitiei, administratiei, hotara politica externa. Domnitorii isi alegeau succesorii. In luarea deciziilor importante, domnitorul era ajutat de sfatul domnesc, format pana in sec XV din marii boieri. Din sec XV au intrat marii dregatori.
Voievodul Transilvaniei realiza administratia. Sub conducerea domnului se aflau comitatele secuilor.
      Tarile romane in timpul marilor domnitori
    Momentul de glorie al Tarii Romanesti: Mircea cel Batran (1386-1418)
Mircea cel Batran face parte din dinastia basarabilor. In timpul sau, in sfatul domnesc au intrat numai boierii cu dregatorii. Intre 1388-1389, voievodul a alipit Dobrogea Tarii Romanesti. In 1389, cu ajutorul lui Pertu Musat, Mircea cel Batran incheie un tratat de alianta cu Polonia. Turcii intraprind actiuni la Dunare si voievodul actioneaza cu o campanie militara la S de Dunare impotriva lui Baiazid I. Turcii se pregatesc sa riposteze iar Mircea este nevoit sa-si reorienteze politica externa, apropiindu-se de Ungaria. La 7 martie 1395 Mircea incheie un tratat de alianta cu Regele Ungariei. Turcii s-au apropiat cu oaste  si la 17 mai 1395 are loc batalia de la Rovine. Mircea a obtinut o importanta victorie dar nu s-a putu bucura de ea deoarece o parte din boierime l-a tradat, trescand de partea lui Vlad Uzurpatorul, un pretendent la tron adus de turci si domnul a pierdut controlul unei parti a teritoriului tarii. Victoria de la Rovine a dus la o alianta a crestinilor impotriva turcilor. Cruciada s-a desfasurat in 1396 la Nicopole si a fost un dezastru pentru aliati. Tot in 1396, Mircea reuseste sa-l alunge pe Vlad Uzurpatorul si isi reinstaureaza autoritatea asupra intrgului teritoriu al tarii. In 1402, Mircea intervine in luptele purtate intre fii lui Baiazid pentru succesiunea la tronul Imperiului Otoman. Pretendentul sprijinit de domnitor nu a reusit sa obtina tronul. Noul sultan Mehmed I (Mahomed) se pregateste sa atace Tara Romaneasca. In urma confruntarilor, Mircea pierde Dobrogea. In 1417 Mircea este nevoit sa incheie pace cu turcii si sa plateasca tribut.
    

  Alexandru cel Bun a fosr domn al Moldovei intre 1400-1432.
Pe planul politicii externe, domnitorul s-a orientat inca de la inceput spre alianta cu Polonia prin regele Vladislav Yagello. In 1420 turcii ataca Cetatea Alba.
Alexandru respinge atacul bazandu-se pe fortele proprii. Aceasta lupta a fost prima confruntare a Moldovei cu Imperiul Otoman.
      Iancu de Hunedoara (1441-1456)
A fost voievod al Transilvaniei. Inca de la inceputul domniei s-a implicat in lupta antiotomana. In 1442 o armata otomana patrunde in Transilvania si romanii sunt infranti la Santimleru. In 1442 Iancu ii infrange pe turci pe raul Ialomita. In 1443, Iancu a desfasurat “Campania cea lunga” al carei scop a fost indepartarea turcilor din zona Dunarii si chiar din Europa. In aceasta lupta, voievodul a fost ajutat doar de regele Poloniei si a obtinut victorii importante. Venirea iernii l-a determinat sa incheie pacea de la Seghedin. In 1444 Iancu reia ofensiva declansand “cruciada de la Varna” care insa s-a incheiat cu infrangerea crestinilor. Ultima batalie a lui Iancu de Hunedoara s-a desfasurat in 1456 la Belgrad prin care voievodul a impiedicat patrunderea turcilor in Europa Centrala.
      Vlad Tepes (1456-1462)

1 A fost domn al Tarii Romanesti. In 1459 papa reia ideea unei cruciade impotriva turcilor si Vlad Tepes se alatura crestinilor si semneaza un tratat de alianta cu Matei Corvin, regele Ungariei. In iarna anilor 1461-1462 voievodul intreprinde o expeditie militara in dreapta Dunarii si provoaca serioase pierderi turcilor. In 1462 turcii riposteaza si se indreapta spre Targoviste. In noaptea de 16\17 iunie 1462, Vlad Tepes intreprinde un atac asupra taberei otomane aflata langa Targoviste. Victoria nu a putut fi fructificata deoarece o parte a boierilor au trecut de partea lui Radu cel Frumos. Vlad Tepes s-a retras in Transilvania sperand ca va primi ajutor din partea lui matei Corvin dar este arestat de acesta. El va fi eliberat in 1476 la insistentele lui stefan cel Mare si repus pe tronul Tarii romanesti insa doar pentru doua luni.
      Stefan cel Mare (1457-1504)
A fost domn al Moldovei. In 1467 intra in conflict cu regalitatea maghiara la Baia si lupta se incheie cu victoria moldovenilor. Stefan intra in conflict cu Imperiul Otoman si in 1475 are loc lupta de la Podul Inalt, langa Vaslui. Dupa acesta victorie importanta, Stefan cere ajutor crestinatatii impotriva altor atacuri ale turcilor. La rugaminte raspund doar ungurii si Venetia. In 1476, turcii declanseaza o noua campanie impotriva Moldovei. Lupta s-a dat la Razboieni la 26 iulie 1476 si s-a incheiat cu victoria turcilor. In 1484 turcii cuceresc Chilia si Cetatea Alba. In 1485 Stefan ii infrange pe turci la Catlabuga si in 1486 la Scheia. In 1489 Stefan este nevoit sa incheie pace cu turcii. Catre sfarsitul domniei Stefan iese de sub suzeranitatea Poloniei, ceea ce il determina pe printul Ioan Albert sa atace Moldova. Batalia se da la 26 octombrie 1497 la Codrii Cosminului si s-a incheiat cu victoria moldovenilor.
     
 Mihai Viteazu (1593-1601)
Si-a inceput domnia in Tara Romaneasca, cumparandu-si tronul de la Poarta. Era o perioada in care Imperiul Otoman isi largise autonomia asupra Tarii Romanesti. Din ordinul papei ia nastere Liga Sfanta care avea drept scop inlaturarea turcilor din Europa. Mihai Vitezu a aderat la liga mai tarziu decat Sigismund Bathory, voievodul Transilvaniei si decat Aron, conducatorul Moldovei. Mihai declanseaza lupta antiotomana la 13 noiembrie 1594 cand organizeaza o rascoala antiotomana in care sunt ucisi creditorii straini si soldatii turci aflati la Bucuresti. Intre 1594-1595 Mihai desfasoara campanii militare in zona Dunarii si obtine importante succese. Datorita faptului ca si Aron pornese campania impotriva turcilor, acestia hotarasc alungarea domnitorilor romani. Astfel turcii incearca sa il inlature pe Mihai dar sunt infranti la Serpatesti, Putineiu si Stanesti. La 20 mai 1595 Mihai incheie un tratat de alianta cu Sigismund Bathory, prin care voievodul Transilvaniei se obliga sa acorde sprijin militar Tarii Romanesti impotriva turcilor. La 23 august 1595 Mihai ii infrange pe turci condusi de Sinan Pasa la Calugareni cu ajutorul lui Sigismund Bathory. In 1597 Mihai incheie pace cu turcii din cauza situatiei dificile a tarii si retragerii lui Sigismund Bathory din lupta antiotomana. La 9 iunie 1598, domnul incheie tratatul cu habsburgii prin care acestia se obligau sa ii acorde sprijin impotriva turcilor.
Unirea celor trei state romane sub conducerea lui Mihai Viteazu
      In 1599 situatia tarilor romane era legata de regatul Poloniei. In Transilvania domnia apartinea lui Andrei Bathory care facea jocul Poloniei. Pe tronul Moldovei urcase Iremia Movila cu ajutorul Polonilor. Polonia nu vroia un razboi impotriva turcilor, deci Mihai era singur. In aceasta situatie Mihai porneste campania impotriva lui Andrei Bathory pe care il infrange la 28 octombrie 1599 la Selimber. La 1 noiembrie 1599 Mihai este proclamat principe al Transilvaniei. In 1600 Mihai intra in Moldova si Iremia Movila este obligat sa paraseasca tronul tarii. La 27 mai 1600 Mihai se proclama domnitor al celor trei state romane. Habsburgii nu sunt de acord cu aceasta unire si drept urmare il trimit pe generalul Basta care il infrange pe Mihai la 18 septembrie 1600 la Miraslau. Spre sfarsitul anului 1600 unirea se destrama. La 19 august 1601 Mihai este asasinat din ordinul generalului Basta pe Campia Turzii.
      Domniile fanariote
In sec XVIII se accentueaza dependenta statelor romane fata de Poarta. Domniile fanariote s-au instaurat in 1711 in Moldova si in 1716 in Tara Romaneasca. Primul domn fanariot a fost atat in Moldova cat si in Tara Romaneasca Nicolae Mavrocordat. Regimul fanariot a luat sfarsit in 1821, odata cu revolutia condusa de Tudor Vladiamirescu.
      Anul 1821 in Tara Romaeasca
Inceputul revolutiei s-a produs la 23 ianuarie 1821 prin Proclamatia de la Pades. Tudor Vladiamirtescu a constituit o armata revolutionara numita « adunarea norodului » a carei baza erau pandurii. A avut loc o intelegere intre Tudor si boierii pamanteni care doreau inlaturarea domniilor fanariote. Potrivit intelegerii, boierii urmau sa se ocupe de aspectele politico-diplomatice ale miscarii, iar Tudor de aspectele militare. In martie 1821 Tudor Vladimirescu isi instaleaza tabara militara la Cotroceni, langa Bucuresti. Din martie pana in mai Tudor conduce practic tara. Tudor intra in conflict cu eteristii si cu Alexandru Ipsilanti. In mai 1821 trupele turcesti inainteaza pe teritoriul tarii pentru a pune capat miscarii pornite de eteristi si de T.V.
In noapte de 26-27 mai, T.V este asasinat din ordinul lui Ipsilanti. Principala consecinta a miscarii conduse de T.V a fost revenirea la domniile pamantene.
      Opera reformatoare a lui A.I.Cuza
Cuza a domnit intre 1859-1866, timp in care a reusit numeroase reforme :
-    au fost unificat sistemul telegrafic si ce vamal
-    a fost unificata armata si s-a creat un singur minister de razboi
-    a fost unificat cursul monetar
-    in Moldova a fost numit prim-ministru un muntean iar in Tara Romaneasca un moldovean.
-    22 ianuarie 1862 se formeaza guvernul unic
-    13 dec 1863 – a fost promulgata legea privind secularizarea averilor manastiresti care reprezentau 25% din suprafata tarii.
-    a fost modificata constitutia fara acordul marilor puteri.
-    14 august 1864 a fost promulgata legea rurala pe baza careia s-a realizat reforma agrara. Potrivit legii era desfiintata claca iar fostii clacasi erau improprietariti cu un lot de pamant a carui marime varia in functie de numarul de vite
-    noiembrie 1864 s-a realizat reforma invatamantului. Conform legii, invatamantul primar dura 4 ani si era obligatoriu si gratuit.
-    Dec 1864 – adoptarea codului civil, codul penal, camerele de comert.
Dupa abdicarea lui Cuza, romanii se aflau intr-o situatie dificila si de aceea trebuiau luate masuri rapide. Solutia gasita a fost aducerea in tara a unui print strain. La 10 mai 1866 Carol este proclamat de catre parlament. S-a format o Adunare Constitutionala, adica un parlament care avea ca principal scop adoptarea unei noi constitutii care a fost promulgata la 1 iulie 1866. Aceata era prima constitutie interna, elaborata in tara si fara nici un amestec din afara. Forma de guvernamant era monarhia constitutionala si ereditara : tronul urma sa fie mostenit exclusiv in linie masculina. Seful statului era domnul. Puterea legislativa era exercitata de domn si Parlament care era bicameral.
Atributiile parlamentului erau :
● initia si adopta legi
● acorda sau retragea increderea guvernului
● aproba tratatelesi conventiile
● avea drept de interpelare
Puterea executiva era exercitata de domn si de guvern. Ministrii erau responsabili pentru actele de guvernare.
Puterea judecatoreasca era exercitata de instantele de judecata. Instanta suprema era Inalta Curte de Justitie si Casatie.

      Viata politica intre 1866-1881
In viata politica a Romaniei un rol important l-au avut monarhia, parlamentul si partidele politice. Toate si-au desfasurat activitatea conform constitutiei din 1866. In aprilie 1881 parlamentul Romaniei a proclamat tara regat. La 10 mai 1881 Carol a fost incoronat ca rege. Monarhia a reprezentat un factor de echilibru. Carol a reusit sa contribuie la procesul de modernizare al societatii romanesti. Carol a sprijinit lupta romanilor din teritoriile aflate sub dominatie straina.
  Parlamentul si-a desfasurat activitatea pe baza Constitutiei din 1866. Parlamentul a fost scena celor mai importante dezbateri privind dezvoltarea societatii romanesti si a adoptat o serie de legi importante precum legi pentru incurajarea economiei nationale.
In 1870 in contextul razboiului dintre Prusia si Franta se organizeaza un complot antimonarhic care urmarea inlaturarea lui Carol si proclamarea republicii. Perioada 1871-1876 a insemnat stabilizarea vietii politice cunoscuta sub numele de « marea guvenare conservatoare ».
      Partidele politice
Cele mai importante partide au fost PNL si PC. PNL a luat fiinta in 1875 si reprezenta interesele burgheziei. Liderii PNL erau Ion C.Bratianu si C.A.Rosetti. PC a luat fiinta in 1880 si reprezenta interesele marilor proprietari. Liderii PC au fost: Costache Epureanu, Lascar Catargiu.
      Romanii din afara granitelor
In 1859 s-a constituit statul national roman. In granitele statului roman existau teritorii romanesti: Transilvania, Banat, Bucovina, Basarabia
  Transilvania si Banat
Dupa revolutia de la 1848 in Transilvania este reinstaurata dominatia Imperiului Austriac. In acest timp romanii au obtinut unele drepturi pe plan confesional:
● a fost infiintata Mitropolia Ortodoxa cu resedinta la Sibiu
● episcopia greco-catolica a fost ridicata la rang de mitropolie cu resedinta la Blaj
In 1861 a fost infiinata la Sibiu „ Asociatia pentru literatura si cultura poporului roman din Transilvania”. In anii 1863-1864 Dieta de la Sibiu a votat legi importane:
● legea prin care limba romana devenea limba oficiala in Transilvania
● legea privind egaliatea natiunii romane cu celelalte natiuni din Transilvania
Dupa anul 1867, in conditiile crearii Imperiului Austro-Ungar Transilvania a fost anexata de Ungaria. Romanii nu erau multumiti de aceasta anexare si drept urmare au inaintat Pronunciamentul de la Blaj in mai 1868.

  Bucovina
In 1775 Austria anexeaza Bucovina si o integreaza in provincia Galitia. Dupa revolutia din 1848 Bucovina a devenit autonoma fiind organizata ca mare ducat.
In 1892 a luat fiinta Partidul National din Bucovina. Au fost create societati culturale precum Dacia, Concordia, Junimea.
 
 Basarabia
A fost anexata de Rusia in 1812. Basarabia isi pierde autonomia in 1828. a fost impusa limba rusa care a devenit limba oficiala. In teritoriu au fost colonizate alte popoare si densitatea romanialor a scazut de la 85% in momentul anexarii la 53%.
      Romania in timpul Primului razboi mondial
Primul razboi mondial a inceput in 1914. Romania si-a mentinut neutralitatea pana in 1916. In 1916 Romania intra in razboi alaturi de puterile Antantei. Telul intrarii era eliberarea teritoriilor aflate sub stapanire straina si desavarsirea unitatii nationale.
4 august 1916 se incheie tratatul de alianta intre Romania si Antanta. Tratatul avea doua componente:
● se recunostea dreptul Romaniei asupra teritoriilor din granitele Austro-Ungariei
● Antanta se obliga sa respecte integritatea Romaniei
● Romania se obliga sa declare razboi Austro-Ungariei
● se accepta dreptul Romaniei de a participa in conditii de egalitate la tratatul de pace
● abligatia aliatilor de a sprijini Romaia cu armament si munitie
● aliatii se obligau sa nu incheie pace separata.
14 august 1916 – intrarea Romaniei in razboi declansand ofensiva pe linia Carpatilor. In timpul razboiului Romania a suferit cateva infrangeri: la Turtucaia, a pierdut pozitiile din Dobrogea. Armata romana a fost prinsa la mijloc si in cele din urma inamicii au reusit sa cucereasca capitala. Regele si celelalte autoritati ale statului se retrag la Iasi. La sfarsitul anului 1916, Romania se afla intr-o pozitie dificila: Oltenia, Muntenia si Dobrogea se aflau sub dominatie inamica. In aceste zone, inamicul a exploatat si folosit resursele tarii, populatia a fost obligata sa presteze diferite activitati pentru ocupanti. In anul 1917 se stabilizeaza linia frontului in sudul Moldovei. In anul 1917 situatia tarii era foarte dificila pentru ca o mare parte a populatiei era refugiata in Moldova cu lipsuri in domeniul alimentatiei si resurselor. Autoritatile romane decid ca tezaurul tarii sa fie transportat in Rusia considerandu-se ca se va afla la adapost in cazul in care inamicul ar fi inaintat pe teritoriul Moldovei. In iulie-august 1917 au loc importante confruntari militare la Marasti, Marasesti si Oituz:
● 11 iulie – generalul Averescu a declansat ofensiva la Marasti
● 6 august – generalul Constantin Cristescu si Eremia Grigoresu au oprit la Marasesti   
    ofensiva armatei conduse de Mackensen
● la Oituz armata a doua a oprit ofensiva inamica si s-a intocmit deviza: „Pe aici nu se trece!”.
7 mai 1918 – se incheie tratatul de pace de la Bucuresti intre Romania si puterile centrale, tratat care avea urmari nefavorabile Romaniei:
● Dobrogea era anexata de Bulgaria
● Austro-Ungaria isi extindea granitele pe crestele Carpatilor
● bogatiile Romaniei erau puse la dispozitia inamicului
● armata romana era demobilizata
● pe teritoriul tarii erau mentinute trupe de ocupatie pana la incheierea pacii.
In 1918 Antanta a obtinut importante succese militare, fapt ce a permis Romaniei sa reintre in razboi la 28 octombrie 1918. razboiul s-a incheiat la 11 noiembrie 1918 prin armistitui intre Antanta si Germania.
      Formarea statului national unitar (unirea)
  Marea unire s-a realizat prin unirea Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei cu Romania
  Unirea Basarabiei cu Romania
In martie 1917 s-a constituit Partidul National Moldovenesc care a condus miscarea pentru obtinerea autonomiei Basarabiei. La 2 decembrie 1917 Sfatul Tarii a proclamat constituirea Republicii Democratice Moldovenesti care la 24 ianuarie 1918 se proclama independenta. La 27 martie 1918 Sfatul Tarii a hotarat unirea Basarabiei cu Romania.
   Unirea Bucovinei cu Romania
In octombrie 1918 deputatii romani de la Viena au constituit Consiliul National Roman care a cerut in numele natiunii dreptul la autodeterminare si a exprimat dorinta de desprindere de Austria. In octombrie 1918 a avut loc la Cernauti o adunare care s-a proclamat Adunare Nationala Constituanta. In conditiile in care Ucraina dorea anexarea Bucovinei, Consiliul National a cerut sprijinul armatei romane care a actionat. La 15 noiembrie 1918 la Cernauti s-a decis unirea Bucovinei cu tara.
   Unirea Transilvaniei cu Romania
29 septembrie 1918 Partidul National Roman a adoptat „Declaratia de la Oradea” care era o declaratie de autodeterminare. La 30 octombrie 1918 se constituie Consiliul National Roman Central cu sediul la Arad care devine coordonatorul miscarii din Transilvania. C.N.R.C decide convocarea unei adunari nationale la Alba Iulia la 1 decembrie 1918, prezidata de Gheorghe Pop de Basesti. Rezolutia de unire a fost prezentata regelui Ferdinand la Bucuresti. Unirea Transilvaniei cu Romania hotarata la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia a marcat incheierea procesului de realizare a Marii Uniri.
           


                  Romania dupa Marea Unire(unificarea politica si administrativa)
    Dupa unirea din 1918 au crescut considerabil suprafata tarii, populatia
  Evolutia economiei  
-    perioada maximei dezvoltari economice (1934 – 1938)
-    criza economica cu efecte foarte grave (1929 – 1933)
-    Agricultura continua sa fie principala ramura economica. Reforma agrara din 1921 a fost una radicala prin care au fost improprietariti peste 1,4 milioane de tarani.
Industria
Cunoaste o dezvoltare economica: apar noi ramuri industriale. Se dezvolta sistemul transporturilor prin construirea in special de cai ferate si sosele.
     Monarhia si partidele politice in Romania interbelica
Dupa marea unire, viata politica devine mai complexa ca urmare a diversificarii optiunilor politice, a crescut numarul partidelor politice, regimul politic a fost unul democratic. In 1918 este publicat decretul lege care stabilea anularea votului cenzitar si introducerea votului universal.
-    1919 – legile de ratificare a unirii Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei
-    1920 – legea privind unificarea monetara
-    1921 – legea financiara
-    legea agrara
-    legea instructiunii publice – introducerea invatamantului obligatoriu de 7 ani
-    1925 – Patiarhia de la Constantinopol a recunoscut Patriarhia Romana
 In martie 1923 este promulgata o noua Constitutie care prevedea:
-    teritoriul Romaniei era declara inalienabil si indivizibil
-    regatul Romaniei era declarat stat national unitar.
-    seful statului nu mai avea drept de veto
-    principiul separarii puterilor in stat
-    puterea legislativa era exercitata de rege si parlament care era ales prin vot universal
-    a asigurat functionarea regimului democratic din Romania.
Aceasta Constitutie a fost in vigoare pana in 1938.
Incepand cu anul 1926, Romaia s-a confruntat cu o criza dinastica. Carol al II-lea a renuntat la drepturile sale de mostenitor al tronului. In iulie 1927 regele Ferdinand moare. Intre 1927 – 1930 statul este condus de Mihai I iar din 1930, Carol II revine in tara si se proclama rege al Romaniei.
      Partidele politice
-    PNL: si-a consolidat pozitia pe scena politica romaneasca ca urmare a implicarii sale in relizarea Romaiei Mari. PNL reprezenta interesele burgheziei industriale si financiare. Liderii partidului au fost: Ion I.C.Bratianu, Vintila Bratianu. PNL a dominat viata politica in perioada interbelica. De asemenea, acest partid a fost adeptul industrializarii tarii si aplicarii unei politici protectioniste. Dupa moartea lui Ionel Bratianu in 1927, partidul si-a pierdut intaietatea in viata politica.
-    PNT: a luat fiinta in 1926. liderii de seama au fost: Iuliu Maniu si Ion Mihalache. PNT s-a proclamat ca al doilea partid politic important. Acesta partid reprezenta interesele burgheziei mici si mijlocii, taranimii si intelectualilor. PNT a guvernat in perioada marii crize economice cand a fost obligat sa adopte o serie de masuri pentru a micsora efectele crizei.
-    PC: a luat nastere in 1921. Acest partid a fost un instrument al intereselor conducerii comuniste de la Moscova. Acest partid sustinea schimbarea sistemului politic existent si instituirea dictaturii proletariatului.
-    PL: a luat fiinta in 1923 si preconiza realizarea unor schimbarisi nu instaurarea unui regim totalitar. In 1927 se formeaza  Legiunea Arhanghelului Mihail. Aceasta a fost prima organizare politica de extrema dreapta care si-a propus sa schimbe sistemul politic al Romaniei.                         
      Pierderile teritoriale din 1940 si prabusirea Romaniei Mari
La inceputul celui de-al II-lea Razboi Mondial Romaia s-a declarat neutra. In vara lui 1940 Uniunea Sovietica, Ungaria si Bulgaria revendica teritorii ce apartineau Romaniei, profitand de faptul ca tara noastra ramasese fara aliati. In iunie 1940 URSS considera ca a sosit momentul sa anexeze Basarabia si Bucovina. La 26 iunie 1940 URSS inainteaza un ultimatum Romaniei, cerand ca Basarabia si Bucovina de nord sa fie cedate in termen de 24 de ore. La 28 iunie a fost dat un al doilea ultimatum pe care guvernul roman il accepta. Trupele sovietice au ocupat si tinutul Herta provocand o serie de incidente si jafuri. La sfarsitul lunii iulie Germania face presiuni asupra Romaniei pentru ca aceasta sa accepte tratativele cu Ungaria si Bulgaria. La 30 august Romania cedeaza Ungariei o parte din Transilvaniei. De asemenea Cadrilaterul a fost cedat Bulgariei.
In vara anului 1940 Romania a pierdut urmatoarele:
-    Basarabia, N Bucovinei si tinutul Herta care au fost anexate de URSS
-    O parte insemnata din Transilvania care a fost anexata Ungariei
-    Cadrilaterul catre Bulgaria
      Economia si societatea in perioada comunista
  Industrializarea
Romania urma sa ramana printre tarile agricole ale lagarului socialist, in special prin porduse agricole si cereale. In semn de protest, Gheorghiu Dej si conducerea de la Bucuresti au inceput aplicarea unui masiv proiect de industrializare a tarii. O prima consecinta a acestui fapt a fost reluarea legaturilor economice cu statele occidentale, care a dus la o revigorare treptata a relatiilor politice cu statele democratice. Acelasi proces a avut si consecinte nedorite. Aceata industrializare a modificat structura demografica a tarii.
   Colectivizarea si impactul asupra satului  
Reforma agrara din 1944 a improprietarit peste 917.000 de familii de tarani dar aceasta preocupare pentru taranime era doar o masca. Dupa aceasta a urmat o colectivizare fortata in 1949. acesta este inceputul unei campanii intense de fortare a taranimii pentru aderarea la formele de proprietate colectiva. Iau deci nastere gospodariile agricole colective (GAC, infiintate in august 1949) si cooperativele agricole de productie(CAP). Prima recunoastare, fortata de evidenta, a abuzurilor savarsite in procesul de colectivizare silita a gospodariilor se produce in toamna anului 1951.
      Consecintele colectivizarii
Aceste masuri vor duce in timp la distrugerea temeliilor nationale ale satului romanesc. In aprilie 1962, Gheorghiu Dej anunta incheierea procesului de colectivizare a agriculturii. Consecintele pe termen lung ale acestui proces au fost nefaste pentru agricultura romaneasca si, pe de alta parte, au condus la dramatice transformari sociale in mediul rural adica s-a ajuns la un dezechilibru demografic din cauza depopularii satelor.   


Cele mai ok referate!
www.referateok.ro