1
ITALIA
LA REPUBLICA ITALIANA

    Italia este situată în Europa de Sud între 3529’26”- 475’29” lat. N. şi 637’32”-1831’14” long. E.
    Vecini: Franţa, Elveţia, Austria, Slovenia, marea Adriatică, marea Ionică, marea Tireaniană, marea Ligurică                                
     Relieful: Italia cuprinde o parte continentală, formată din versantul intern al arcului Alpilor şi Câmpia Padului, şi o alta peninsulară, ocupată de lanţul muntos al Apeninilor, de dealuri şi înguste câmpii litorale. Alpii, în N, se prezintă sub forma unui zid masiv care se desfăşoară pe cca. 1200 Km pe direcţia V-E. Pe aceeaşi direcţie se disting Alpii Piemontezi, cu cele mai mari altitudini din Italia, Alpii Lombarzi mai puţini înalţi – dar cei mai extinşi şi uşor accesibili –la poalele cărora s-au format, prin bararea unor văi glaciare, mari lacuri glaciare (Maggiore, Lugano, Como, Garda ) şi Alpii Veneţieni, cu bogat relief carstic. Apeninii, care ocupă cea mai mare parte a peninsulei şi se continuă şi în insula Sicilia, sunt fragmentaţi şi prezintă altitudini mai mici decât Alpii. Sunt cunoscuţi pentru caracteristicile lor vulcanice: câmpuri de lavă , vulcani activi, lacuri vulcanice, cutremure frecvente. Morfologic distinctă de restul Italiei, insula Sardinia este un bloc vechi masiv, puternic erodat, cu aspect de podiş.
Coastele Italiei măsoară peste 9000 Km şi sunt joase şi nisipoase spre marea Adriatică şi înalte şi abrupte spre marea Tireniană.  Numeroasele băi şi golfuri au favorizat dezvoltarea porturilor;
    Clima: În N clima este continentală, cu ierni relativ reci, veri călduroase şi precipitaţii abundente. Italia peninsulară are un climat mediteranian, cu veri secetoase şi calde şi cu ierni ploioase şi blânde. De la N la S temperaturile cresc concomitent cu scăderea precipitaţiilor.  
    Moneda:  Lira Italiană
Istoria: La începutul mileniului 2 î.C. în Pen. Italică pătrunde primul val indo-european, urmat, în sec. 12-11 î.C., de noi valuri italice. În sec. 10-9 î.C., în vestul Italiei îşi fac apariţia etruscii, a căror putere politică şi civilizaţie atinge maxima strălucire în sec. 7-6 î.C. Grecii întemeiază, începând cu sec. 8 î.C. primele colonii în sudul peninsulei şi Sicilia. Emancipat în 510 î.C. de sub suzeranitatea etruscă, statul roman devine în sec 2 î.C., stăpânul întregii Italii şi îşi extinde în secolele următoare hegemonia în Bazinul Marii Mediterane, punând bazele celui mai puternic imperiu al antichităţii. Detronarea lui Romulus Augustus de către căpetenia germană Oduacru marchează sfârşitul Imperiului Roman de Apus. Italia este stăpânită de heruli, ostrogoţi, apoi cucerită de Imperiul Bizantin; în 568 longobarzii cuceresc Nordul. În 756 ia fiinţă statul papal cu capitala la Roma. Cucerit în 773, regatul longobard este inclus în statul franc. În Sicilia se stabilesc la începutul sec. al IX-lea arabii. În timpul domniei împăratului Otto I, Italia de Nord şi Centrală sunt incluse în imperiul romano-german care intră în conflict cu papalitatea. În sec. XI-XII arabii sunt eliminaţi din sudul Italiei de către normanzi. Oraşele din Italia de Nord şi Centrală, Veneţia, Genova, Florenţa, Milano, care înfloresc în secolele XIII-XV devenind patria umanismului şi Renaşterii, decad în sec. XV-XVI. Între 1495-1595 Italia este câmp de bătălie între Franţa şi Spania. Prin pacea de la Cateau-Cambrésis (1559), cea mai mare parte a Italiei revine Spaniei, iar după tratatele de la Utrecht şi Rastatt (1713-1714), habsburgilor austrieci. Cu excepţia Siciliei şi a regatului Sardiniei, întreaga Italie este unită de Napoleon I în 1809. După războiaele napoeoneene, un puternic val al mişcării de eliberare naţională zguduie întreaga Italie; la 9.02.1849, Mazzini şi Garibaldi proclamă la Roma republica, dar reacţiunea europeană înăbuşă aspiraţiile populare. Regatul Piemontului este statul în jurul căruia se realizează unificarea Italiei; în urma războiului franco-piemontezo-austriac, Lombardia se uneşte cu Piemontul (1859). În 1860-1861 Garibaldi şi “cămăşile roşii” eliberează Sicilia şi Italia de Sud. Victor Emanuel II din dinastia de Savoia se proclamă, în 1861, rege al Italiei. Războiul austro-prusac din 1866, în care Italia este aliata Prusiei, are ca urmare unirea Veneţiei cu Italia. La 20.09.1870 este eliberată Roma, care devine în 1871 capitala statului italian.
    În 1929, acordul italo-papal de la Lateran statuează independenţa Vaticanului şi stabileşte statutul bisericii catolice în Italia.
    La 10.06.1940, Italia se alătură Germaniei, în cel de-al doilea război mondial, atacând Franţa, Grecia, Iugoslavia şi participând la agresiunea împotriva U.R.S.S. După debarcarea anglo-americană din Sicilia (10.07.1943), regimul dictatorului Mussolini este răsturnat şi Italia declară război Germaniei.
    La 18.06.1946 este proclamată Republica Italiană.
    Diviziuni administrative: Italia este împărţită în 20 de regiuni.
     Valle d’Aosta: Situată în partea de N-V a Italiei în zona montană a masivului Mont-Blanc la graniţa cu Franţa. Resursa principală este turismul. Capitala: Aosta.
    Piemont: vestită regiune plană între Alpi şi Apenini traversată de râul Pad. În această zonă este concentrată 3/5 din producţia italiană de orez. De asemenea, regiunea  Asti este celebră prin vinurile şi brânzeturile produse aici.  Capitala: Torino- centrul industriei auto (Fiat) italiene.
    Lombardia: Reprezintă zona cea mai atractivă a Italiei. Ocupă zona de câmpie dintre râurile Ticino şi Mincio. Centrele urbane cele mai dezvoltate: Brescia (industria siderurgică, chimică şi mecanică), Bergamo (industria textilă şi mecanică), Pavia (important centru universitar). Capitala: Milano – reprezintă centrul financiar al Italiei. De asemenea, capitala modei italiene.
    Veneto: Situată în zona aluvionară de vărsare a râului Pad şi afluenţilor săi. Regiune predominant agricolă. În zona Mestre-Marghera, lângă Veneţia, sunt concentrate rafinării de petrol şi industrie chimică. Capitala: Venezia – important port şi centru cultural şi turistic.
    Tretino-Atto Adige: Regiune italiană cu statut special divizată în două provincii autonome: Trento şi Bolzano, etnic predominant germană.
Friuli-Venezia Giulia: Situată la poalele Alpilor Carmici. Zonă cu tradiţie agricolă. Capitala:  Trieste –oraş port cu statut de zonă liberă.
Emilia-Romagna: Regiune ce flanchează masivul muntos al Apeninilor.. Zonă agricolă renumită pentru sfecla de zahăr. Capitala: Bologna – important centru industrial (siderurgie, industrie alimentară) şi comercial (piaţă cerealieră şi zootehnică).
Liguria: Regiune în zona litorală la Marea Liguriei. Relief în terase, favorabil cultivării pomilor fructiferi şi măslinilor. Renumită prin marmura de Carrara. Capitala: Genova – important port comercial, şantiere navale.
Toscana: Una dintre cele mai frumoase şi renumite regiuni ale Italiei având în centru valea râului Arno. Oraşe  importante: Pisa şi Siena. Capitala: Florenţa – centru cultural şi turistic de importanţă mondială.
Umbria: Regiune colinară cu văi sinuoase. Patria Sfântului Francisc din Assisi. Capitala: Perugia.
Marche: Zonă muntoasă, riverană la marea Adriatică, străbătută de văi adânci. Litoralul este bogat în plaje. Capitala: Ancona.
Lazio: Reprezintă leagănul civilizaţiei romane, cuprinsă între Apenini, la est şi coasta tireniană la vest şi străbătută de râul Tibru. Capitala: Roma - totodată capitala Italiei şi a creştinătăţii de rit catolic unde se află statul Vatican.
Abruzzo: Regiunea cu cel mai pregnant aspect montan din lanţul munţilor Apenini. Capitala:: L’Aquila- centrul siderurgic.
Campagna: Regiune cu câmpii fertile unde se practică cultura cerealelor, tutunului, cânepii.. Capitala: Napoli – situată în golful cu acelaşi nume şi dominată de prezenţa vulcanului Vezuviu.
Molise: Regiune cu relief muntos, văi profunde, păduri întinse. Capitala: Campobasso.
Puglia: Regiune bogată în resurse agricole. Capitala: Bari - important centru comercial cu legături cu lumea orientală.
Basilicata, Calabria: Regiuni cu caractere morfologice asemănătoare: relief montan grandios şi sever, zonă de coastă pietroasă. Capitala:  Potenza, Catanzaro.
Sicilia: Cea mai mare insulă mediteraniană dominată de vulcanul Etna. Este o zonă agricolă cerealieră. Oraşe importante: Siracusa, Catania, Taormina. Capitala: Palermo.
Sardinia: Situată în marea Tireniană se caracterizează printr-un relief muntos şi plaje cu nisip extrem de fin. Resursele principale sunt pescuitul şi turismul estival. Capitala: Cagliari.

Cele mai ok referate!
www.referateok.ro