1
MUZEUL LOUVRE
Muzeul Luvru (Musée du Louvre īn franceză) este cel mai mare muzeu
parizian, după suprafaţă şi printre cele mai cunoscute muzee din lume.
Clădirea este un fost palat regal situat in inima oraşului Paris, īntre
malul drept al rāului Sena şi Rue de Rivoli. Curtea sa principală se
află pe axa bulevardului Champs-Élysées.
Esplanada din faţa muzeului
Iniţial, Luvru a fost o fortăreaţă medievală īn 1200, după care a
devenit rezidenţa regală sub domnia lui Carol al V-lea, īn 1365. Curīnd
după aceea a fost modernizat după gustul renascentist de către Francisc
I īn 1546. De-a lungul secolelor a fost extins, distrus sau transformat
sub domniile succesive ale lui Henric al IV-lea, Ludovic al XIII-lea,
Ludovic al XIV-lea, Napoleon I şi Napoleon III. Arhitectura sa este o
īngemănare de stiluri care stau mărturie a mai mult de 800 de ani de
istorie.
Muzeul propriu-zis a fost inaugurat la sfīrşitul secolului al XVII-lea,
pe timpul Revoluţiei Franceze (mai exact, īn 1793). Dar ideea fusese
concepută patruzeci de ani mai devreme de către Lafont de
Saint-Etienne, care atacase caracterul privat al colecţiilor regale,
propunīnd ca aceste opere de artă să fie accesibile marelui public īn
Galeria principală a muzeului.
Īnchisoarea din marele turn
Rotonda care are camere īn care este prezentată istoria muzeului
Īn zilele noastre, Muzeul găzduieşte istoria artei lumii occidentale,
īncepīnd cu Evul Mediu, pīnă īn secolul al XIX-lea, alături de
civilizaţii antice care au precedat şi au inspirat cultura vestică.
Muzeul este īmpărţit īn şapte secţiuni diferite (trei secţiuni antice:
Antichitatea Orientală, Egipteană, Greacă, Etruscă şi Romană) şi patru
secţiuni moderne: sculptură, pictură, obiecte de artă şi grafcă.
Antchitate orientală
Partea destinată antichităţii orientale cuprinde
obiecte ce au aparţinut imperiului Persan īn perioada academicienilor.
Partea destinată imperiului egiptean este compusă
din două camere.
Īn una din ele sunt prezentate obiecte de artă ce
sunt datate īn perioadele de pānă la domnia Cleopatrei.
Īn cea de a doua cameră sunt obiecte ce aparţin
Noului Regat cum īl denumesc istoricii, adică perioada ce īncepe cu
domnia lui Tutankhamun şi se sfārşeşte odată cu prăbuşirea imperiului.
Secţiunea Greacă, Etruscă şi Romană cuprinde mai
multe camere.
Camera de bronz
Aceasta cuprinde arme sau oniecte din bronz ce
au aparţinut celor trei civilizaţii de-a lungul istoriei.
Statuia comemorează victoria flotei din Rhodos īntr-un război din
secolul 2 e.n.
Īntr-una din camere acestei secţiuni sunt prezentate
copiile romane ale unor statui greceşti.
Zeiţa Venus are dedicată o īntreagă cameră.
Venus din Milo
Sectiunea sculptură
Cameră destinată sculpturilor marilor oamenii ai Franţei
Cameră cu sculpturile lui Michelangelo
Secţiunea pictură
Camera Vieneză
Camera familiei Medici
Camera destinată picturilor lui Rembrndt
Italia are alocate mai multe camere īn care sunt expuse picturile
marilor pictori italieni
Secţiunile obiecte de artă şi grafică
Sala Suger dedicată obiectelor de artă din secolele al X-lea şi al
XII-lea
Apartamentul lui Napoleon al III-lea
Cameră pentru tipărituri şi desene
O altă parte interesantă a muzeului este reprezentaă de grădini.
Schiţa grădinilor găzduite de muzeu
Īn această schiţă:
1 - grădina arcului de triumf
2 - grădina Carrousel
3 - Marea Răscruce
4 - Marele Acoperiş
5 - terase
6 - grădina Marelui bazin ( acesta face legătura cu Place du la
Concorde)
Īn 1981 Francois Mitterand a lansat proiectul Grand Louvre (cu
iniţierea creaţiei Piramidei lui Pei, punct central şi intrare,
totodată, modificīndu-se aripa Richelieu din partea nordică a muzeului
şi subsolul curţii Napoleon).
Spaţiul util pentru exponate al muzeului a fost dublat de la 31,000 m2
īn 1984 la 55,000 m2 īn prezent, iar numărul de exponate a sărit de la
20,600 la 34,000.
Principala responsabilitate a muzeului Louvre este de a conserva,
proteja, restaura şi dezvolta atāt comoara de artă naţională pe care o
are īn proprietate dar mai ales comoara mondială. Este important pentru
urmaşi să poată veni şi să vadă modul īn care au gāndit şi simţit
īnaintaşii lor.
Cele mai ok referate! www.referateok.ro |