referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Informatica Educatie Fizica Mecanica Spaniola
Arte Plastice Romana Religie Psihologie
Medicina Matematica Marketing Istorie
Astronomie Germana Geografie Franceza
Fizica Filozofie Engleza Economie
Drept Diverse Chimie Biologie
 

Testament - Tudor Arghezi

Categoria: Referat Romana

Descriere:

Arta poetica este un text , de multe ori o poezie in care autorul isi exprima conceptia destre arta .Poezia Testament deschide volumul de debut al lui Tudor Arghezi – “Cuvinte potrivite “ 1927 . Este alcatuita din cinci strofe de intindere inegala , cu rima imperecheata si cu masura versului de unsprezece silabe. Ideile poetice nu se succed , ci se reiau in diferite structuri ale textului .Ideea legaturii dintre poet si strabunii sai apare in prima si a treia strofa dar si in versul final ...

Varianta Printabila 


1 TESTAMENT
Arta poetica este un text , de multe ori o poezie in care autorul isi exprima conceptia destre arta .
Poezia Testament deschide volumul de debut al lui Tudor Arghezi – “Cuvinte potrivite “ 1927 . Este alcatuita din cinci strofe de intindere inegala , cu rima imperecheata si cu masura versului de unsprezece silabe. Ideile poetice nu se succed , ci se reiau in diferite structuri ale textului .Ideea legaturii dintre poet si strabunii sai apare in prima si a treia strofa dar si in versul final . Prima strofa   :  este alcatuita din opt versuri .
In primele 2 versuri , poetul i se adreseaza fiului ( urmasilor ) carora le lasa  Cartea sa (opera) , asa cum strabunii ne-au lasat textele sacre . Intre cei doi termeni care incheie versurile 1 si 2 (“moarte”, “carte”) se stabileste o opozitie : in vreme ce fiinta poetului se va intoarce in lut , opera va dainui mereu .
Tot aici epitetul individual “ nume adunat” contine ideea ca opera a fost zamislita printr-un proces trudnic si indelungat , la capatul caruia poetul si va aduce partea lui de contributie la “urcusul “ in timp al omenirii . Versurile 3-8 ale primei strofe ofera o” viziune de sus a germinatiei antropologice “ (Calinescu ) , poetul coborand in timp la clipa nasterii primilor oameni .Astfel , metafora “ seara razvratita” reprezinta , ca si la Eminescu , intunericul anterior nasterii lumii ; aparitia rasvratita a vietii este uriasa forfota universala din ziua cea dintai a omenirii , continuata cu urcusul in tipm al generatiilor . Imaginea halucinanta a strabunilor care urca ‘ prin rapi si gropi adanci  “(metafore)  sugereaza acest suis  ‘ pe branci ‘ , care va sfarsi in mormanele de osemnite . Poetul si fiul nu sunt decat doua momente ale eternei curgeri a ‘ râului ‘ de oameni . Integrat acestei legi cosmice , poetul stie ca este bolnav de vreme si ca va veni clipa cand va muri .
In prima strofa , opera este vazuta ca ‘ o treapta ‘ in marea trecere ‘ universala , un moment al progresului inceput in adancurile timpului orginar , cand cei dintai strabuni s-au ridicat din golul preexistentei .


In strofa a II-a  :  “ Cartea “ devine “hrisovul vostru cel dintai “ , act al innobilarii prin munca , daruit urmasilor spirituali . Ideea legaturii poetului cu stramosii este exprimata prin metoda osemintelor  “ varsate “ in sufletul acestuia , intr-o contopire fara sfarsit .In strofa a III a  alcatuita din 18 versuri se concentreaza o idee densa : In aceste versuri  legatura dintre generatii castiga noi semnificatii : “ batranii “ autorului sunt taranii . Poetul face parte chiar din prima serie de oameni ai spiritului ( metafora sapei preschimbate in condei si cea a brazdei prefacute in calimara ), iar rostul sau in lume li se datoreaza stramosilor tarani . In versurile 5 si 6 este indicat izvorul limbajului poetic arghezian   : graiul aspru ,  frust  al batranilor tarani , caruia poetul ii da noi straluciri . Aici apare si sintagma “cuvinte potrivite “ . Aceasta il defineste pe autor ca pe un artizan care potriveste cuvintele in vers , printr-o activitate migaloasa si grea , desfasurata in “mii de saptamani “ . Decantate din graiul simplu si sedimentar ( aspru si pur ca insusi pamantul ) al inaintasilor tarani , cuvintele sunt “ prefacute “ “ in versuri si-n icoana “ devenind arta  . In versul al X-lea este enuntata estetica uratului : “Facui din zdrente muguri si coroane “  inseamna  transformarea uratului in frumos , adica in poezie . Pe un plan mai profund , uratul face parte dintre atributele lumii care si-au pierdut sacralitatea  . In acest sens poetul devine un creator care ii reda lumii frumusetea disparuta , poezia devenind o ipostaza a Logosului . In ultimele doua strofe : apar noi definitii ale poeziei : “ Cartea are virtutii purifcatoare “ ., ea izbaveste  lumea de durere prin forta cuvantului . Alcatuita din “ slova de foc “ si “slova faurita “ “ Cartea “ este darul pe care “Robul “ ( autorul) I-o ofera “ domnului “ ( cititotorului urmas ) . Titlul poeziei : poate insemna actul juridic intocmit de o persoana , prin care acesta isi exprima dorintele ce urmeaza a- I fi implinite dupa moarte.In sens biblic , termenul trimite la invatatura pe care ne-au lasat-o proorocii si apostolii cuprinsa in Vechiul Testament si in Noul Testament .


Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica