referat, referate , referat romana, referat istorie, referat geografie, referat fizica, referat engleza, referat chimie, referat franceza, referat biologie
 
Astronomie Istorie Marketing Matematica
Medicina Psihologie Religie Romana
Arte Plastice Spaniola Mecanica Informatica
Germana Biologie Chimie Diverse
Drept Economie Engleza Filozofie
Fizica Franceza Geografie Educatie Fizica
 

Responsibilitatea - asistari psihopedagogice ale copiilor cu nevoi speciale

Categoria: Referat Medicina

Descriere:

Atat psihopedagogului cat si familiei li se recomanda cu insistenta ca unui termen cum ar fi:invalid,irecuperabil,needucabil,inapt/incapabil de munca sa nu mai fie folositi in caracterizarea persoanelor cu dizabilitati, deoarece acesti termeni nu reprezinta realitatea si aduc prejudicii demnitatii umane...

Varianta Printabila 


1 Responsabilitatea asistatarii psihopedagogice a copiilor cu cerinte speciale

    Obiectivul central al acestui domeniu de cercetare actiune este axat pe interventia in scop terapeutic ,recuperator si instructiv educativ asupra persoanelor cu diferite tipuri de deficiente sau aflate in incapacitate de actiune pentru a favoriza la maxim insertia lor socioprofesionala, considerandu-se ca fiind o nota comuna acestor persoane riscul aparitiei unor stari de instabilitate,marginalizare,dezechilibru sau in situatii mai grave chiar ruperea totala a relatiei individ/societate.Altfel spus obiectivul fundamental al serviciilor psihopedagogice si sociale este centrat pe mentinerea, refacerea si dezvoltarea capacitatii individuale necesare pentru rezolvarea unor probleme sau situatii dificile pe care persoana nu l;e poate solutiona de una singura si asigurarea unui suport pentru persoanele care nu au posibilitatea sa-si dezvolte propriile capacitati si competente necesare desfasurarii unor activitati socialmente utile si care favorizeaza integrarea lor sociala.
    Psihopedagogul pentru a-si atinge scopul urmarit trebuie sa tina cont de urmatoarele obiective:
-prezentarea analitica,descriptiva,comparativa si etiologica a diferitelor categorii de persoane cu cerinte speciale;
-elaborarea unor criterii de clasificare pe niveluri/grade/trepte a tulburarilor sau deficientelor intalnite la persoanele respective;
-prezentarea particularitatilor specifice activitatii persoanelor cu cerinte speciale, consecinta a modificarilor biopsihice si/sau socioeducationale;
-prezentarea si analiza sistemului de depistare-terapie-recuperare-educatie/profesionalizare-adaptare-integrare pentru categoriile de persoane aflate in dificultate;
-stabilirea scopurilor, metodelor si mijloacelor de activitate psihopedagogica si  sociala cu persoanele care prezinta deficiente sau care se afla in situatii dificile de existenta;
-elaborarea unui program de profesionalizare in concordanta cu cerintele pietei fortei de munca si incadrarea in unitati productive sau ateliere protejate a persoanelor cu nevoi speciale;
-elaborarea strategiilor sde integrare sociala a persoanelor cu dizabilitati prin valorificarea tuturor resurselor existente la nivelul comunitatii;
-elaborarea unor strategii de interventie pentru prevenirea si/sau ameliorarea consecintelor diferitelor tipuri de deficiente sau a unor disfunctii la nivel familiar, comunitar si social referitoare la persoanele aflate in dificultate;
-imbogatirea corpusului de cunostinte cu noi informatii rezultate in urma unui permanent proces de cercetare-actiune si modernizare a programelor de interventie existent in domeniul psihopedagogiei speciale si asistentei sociale.
    Atat psihopedagogului cat si familiei li se recomanda cu insistenta ca unui termen cum ar fi:invalid,irecuperabil,needucabil,inapt/incapabil de munca sa nu mai fie folositi in caracterizarea persoanelor cu dizabilitati, deoarece acesti termeni nu reprezinta realitatea si aduc prejudicii demnitatii umane.Nu de putine ori astfel de etichete se transforma in bariere majore care intaresc prejudecatile oamenilor cu privire la persoanele cu dizabilitati,
accentuand astfel distanta sociala si uneori chiar distanta fizica dintre cei “normali” si cei “diferiti” , adica neputinciosi ,margainali ,inferiori , dependenti.In limbajul curent acest termen are adeseori un sens peiorativ ,fapt care in ultimul an a determinat identificarea unor termeni sau sintagme care sa inlocuiasca termenul handicap.
    Psihopedagogul trebuie sa se informeze in legatura cu aspectul medical, pentru a actiona in functie de categorie de dizabilitate,si a informa  familia de evolutie.Aspectul medical-deficienta-se refera la deficitul stabilit prin metode clinice sau  paraclinice ,explorari functionale sau alte evaluari folosite de serviciile medicale, defoicit care poate fi de natura senzoriala, mintala,fizica,locomotorie,neuropsihica sau de limbaj.
    Psihopedagogul trebuie sa explice termenul generic de deficienta care include o serie de alti termeni cu o semnificatie si o sfera semantica mai redusa,cum ar fi:
-deficitul desemneaza intelesul cantitativ al deficientelor,adica ceea ce lipseste pentru a completa intregul;
-defectuozitatea se refera la ceea ce determina un deficit;
-infirmitatea desemneaza diminuarea notabila sau absenta uneia sau mai multor functiuni notabile care necesita o protectie permanenta, fiind incurabila, dar care poate fi reeducata, compesata sau supracompensata.Dupa unele date UNESCO ,infirmitatea s-ar limita numai la deficienta locomotorie;
-invaliditatea- implica pierderea ori diminuarea temporara sau permanenta a capacitatii de munca;
-perturbarea se refera la abaterile de la norma.
  
1  Asistarea psihopedagogica trebuie sa mai tina seama de aspectul functional si social.Aspectul functional –incapacitate reprezinta o pierdere ,o diminuare totala sau partiala a posibilitatilor fizice, locomotorii, mintale, senzoriale ,neuropsihice ,consecinta unei deficientei care impiedice efectuarea normala a unor activitati ,indiferent de forma de manifestare a deficientei(fizica,senzoriala,mentala), psihopedagogul trebuie sa acorde o atentie speciala fiecarui copil in parte , si a familiei pentru a intelege ca incapacitatea conduce la modificari ale capacitatii de adaptare la un anumit comportament adaptiv, laperformantele functionale care determina aparitia unor forme maimult sau mai putin grave ,cu efecte in dezvoltarea nivelului de autonomie personala, profesionala sau sociala.
    Psihopedagogul trebuie sa evalueze incapacitatea periodic in functie de natura deficientei care o determina:
-probe care conduc la stabilirea coeficientului de inteligenta,la evaluarea gradului de diminuare a acuitatii auditive, a coeficientului de vedere ,a gradului de dezvoltare motorie;
-investigatii de natura medicala care intregesc informatiile cu privire la gravitatea sau prognoza socioprofesionala a incapacitatii respective;
-investigatii sociologice care urmaresc consecintele incapacitaii asupra relatiilor si vietii sociale a persoanei deficiente.
    Psihopedagogul are rolul de informare asupra situatiei din familia copilului cu deficiente,asupra modului de viata, educatiei si atentiei primite,familia trebuie informata despre drepturile copilului la o viata pe cat se poate de normala si asupra legilor care protejeaza si le ofera anumite drepturi copiilor cu deficiente.
    Familia mai trebuie informata de existenta anumitor centre specializate pentru o mai buna integrare a copiilor in unele grupuri.In aceste centre atat familia cat si copilul pot sa participe la anumite programe pentru stabilirea unor legaturi afective intre copii.La aceste centre pot exista discutii despre problemele care intervin in viata de zi cu zi din cauza marginalizarii acestor copii.
    Psihopedagogul trebuie sa incerce sa integreze copilul cu deficiente intr-un anumit cadru,in vederea integrarii lor pe viitor intr-o scoala, loc de munca etc.
    Practica serviciilor psihopedagogice si sociale destinate copiilor si persoanelor cu cerinte speciale este organizata pe baza unor principii specifice :
-centrarea pe familie si comunitate , avand ca obiectiv intarirea si dezvoltarea mediilor de viata ale persoanelor, din aceate perspectiva finalitatea serviciilor de asistenta psihopedagogica si sociala consta in recuperarea si dezvoltarea capacitatii individuale de functionare si o mai buna integrare a individului in viata comunitatii;
-abordarea globala pornind de la premisa ca problemele unei persoane, familii sau comunitatii se interconditioneaza si nu se vor trata separat, interventia serviciilor de asistenta se va concentra pe o intelegere globale a tuturor problemelor existente,acolo unde este nevoie interventia va fi  completata de organizarea anumitor strategii;
-organizarea comunitara se refera la eficientizarea serviciilor psihopedagogice si sociale prin organizarea lor la nivel local sau zonal;
-complementaritatea,realizata intre sistemul public si sistemul neguvernamental:sistemul public garanteaza acoperirea drepturilor de asistenta prevazute prin lege prin organizarea de servicii publice de asistenta psihopedagogica si sociala ,dar si prin finantarea sau sutinerea actiunilor negurnamentale;
-activitate/lucru in echipa, bazata pe actiunea comuna a mai multor specialisti din domenii diferite care pot da raspuns problemelor complexe ale beneficiarilor,resursele activitatii eficiemte in echipa sunt:suportul reciproc profesional si uman,consultarea,luarea impreuna adeciziilor cu privire la abordarea la fiecare caz;
-diversificarea activitatii pe masura cresterii resurselor si aparitia unor noi tipuri de probleme sociale;
-orice serviciu de asistenta psihopedagogica si sociala raspunde unei nevoi speciale ,individuale sau de grup si asigura printr-un suport specializat solutionarea acesteia;
-dezvoltarea oricarui serviciu de asistenta psihopedagogica trebuie sa porneasca de la o analiza concreta a gradului de solicitare din partea comunitatii si a efectelor in comunitate, consecutive aplicarii acelor servicii.  
Referat oferit de www.ReferateOk.ro
Home : Despre Noi : Contact : Parteneri  
Horoscop
Copyright(c) 2008 - 2012 Referate Ok
referate, referat, referate romana, referate istorie, referate franceza, referat romana, referate engleza, fizica