Obiceiuri de inmormantare: obiceiurile de inmormantare sunt marcate de o serie de ritualuri menite sa ajute la desprinderea decedatului de lumea celor vi. Omul trebuie sa moara imbracat si cu ,, lumina aprinsa ’’ in mana pentru ai lumina drumul in lumea cea intunecata. Mortul este imbracat in haine de sarbatoare iar in buzunarul hainei i se pune piepten, oglinda, aparat de ras,  bomboane, ceas si bani fiindui necesare pentru a ,,plati granita ’’cand trece in ,,lumea de dincolo”. In ziua inmormantarii este adus bradul (sulita), care este impodobit cu hartie alba ori albastra, ciucuri rosii, lana si batiste. Spre deosebire de alte zone , ,,sulita” se pune la toti oamenii indifernt de varsta. In ziua inmormantarii se canta ,, zorile” care se canta dimineata,devreme, afara, cu fata spre rassarit, apoi la capul mortului, cand este asezat in ,,tron”, la aducerea bradului, la biserica si al cimitir. Cand este scos din casa, se sparge o oala de pamant care semnifica spargerea tuturor relelor din acea casa. Din ziua inmormantarii timp de 44 de zile, in fiecare dimineata un copil duce ,,izvorul mortului’’( o galeata si un ulcior pline cu apa). La intoarcerea de la cimitir toti participantii la inmormantare se spala pe maini.

  Tot din acest obicei face parte si ,, hora de pomana’’, ce se face dupa 6 saptamani de doliu. Hora este condusa de un tinar, iar rudele decedatului impart lumanari la care este atasata o batista cu un banut in ea si o floare, dupa care se prind si ele in joc, astfel are loc calcarea doliului.

  Obiceiurile de iarna: obiceiurile de iarna sunt cele mai bogate traditii de peste an, la acestea participa intreaga familie. In ajunul Craciunului copii pleaca la colindat pe ulitele satului, acestia poarta denumirea de pitarai, strigand: ,, Da-mi colacul si carnatul, daca nu ma duc la altul!”. Fiecare colindator poarta o traista in spate si un sacui pe umar si un bat de alun decorat cu spirale si romburi. Copiii trec pe la fiecare casa si sunt intampinati la poarta de gospodari care le ofera nuci, mere, colaci  etc. Tot de pitarai oameni isi pun masti pe fata si mimeaza tot felul de ritualuri din viata lor de zi cu zi.

  Ajunul Anului Nou si Bobotezei  este destinat pentru prevederea vremii, astfel se i-au 12 jumatati de ceapa, ce reprezinta cele 12 luni ale anului, peste care se pune sare, afland care luni vor fi ploioase.

  In ziua de Sf.Trifon (1 februarie) se stropesc cu apa sfintita pomi si viile, pentru a fi mai roditoare.

  Obiceiuri de primavara : in ziua ,,Simtilor” (9 martie) se afuma casa si oameni din gospodarie pentru a fi protejati de serpi in vara ce va urma. In ziua de Joimari se aprinde focurile in cimitir,ce semnifica incalzirea mortilor ,,veniti in acea zi printre cei vi”

  De Sf.Gheorghe in fiecare poarta se pun ramuri de frunza verde pentru un an mai bun.In dimineata de Pasti se pun brazde de iarba la intrarea in curte si la casa avand aceiasi semnificatie ca si aducerea ramurilor verzi de Florii.

 Alte obiceiuri : Sanzaienile (24 iunie)- fetele se uda pe fata cu roua, culeg in zori flori de camp, pe care le poarta in san cand merg la hora satului.

                           Camasa Ciumei – noua batrane lucra intr-o singura noapte o camasa din canepa, apoi aceasta este imbracata de fiecare locuitor de trei ori pentru a fi protejat de ciuma. ( traditia se intalneste in zona Obarsia Closani).

                              Martea trasnetului, Marina, Foca- sunt sarbatori populare, in aceste zile nu se lucreaza de frica traznetelor.

Un loc important in cadrul obiceiurilor il constituie nedeile la date fixe. La nedei se strang neamurile din alte sate, acestia nefiind invitati dinainte.

 Cateva zile de nedeie : 1,2 februarie – Sf.Trifon sau Trifu (Closani si Motru Sec)

                                       9 martie – Sf.Mucenici ( Vaieni)

                                       Sf.Ilie ( Marasesti)

                                       Vinerea Ciumii ( Obarsia Closani)

  Nedeile au pastrat un mare rol in pastrarea caracterului specific, unitar al zonei, fiind prilejuri de cunoastere si apropiere intre oameni, de schimburi de valori culturale si materiale.

BiBliografie :

1.    Informatii Culese din Popor                                                     

2.    Bratiloveanu-Popilian, Marcela (1990), Zona etnogeografica Plaiul Closani,Ed.Sport-turism,Bucuresti

3.    Iordache,Gheorghe (1986), Ocupatiile traditionale pe teritoriul Romaniei. Ed.Scrisul Romanesc, Craiova.

4.   Judetele Patriei, Judetul Gorj (1971)

5.  Judetele Patriei, Judetul Mehedinti (1971)