Mediile polare
    • Acopera cele doua  parti ale planetei delimitate de cercurile polare.
    • Regiunile polare sunt cele mai reci din lume, pe toata perioada anului.
    • La polul Sud temperatura medie este mai mica de –25grade C,  iar iarna coboara pana la  -65 grade C. La Polul Nord, unde influenta marii indulceste putin climatul, temperatura minima absoluta este de –70 grade Celsius.
    •  Razele solare cad in aceste zone oblic si ajung la sol dupa ce au traversat atmosfera pe distante mari, oferind foarte putina caldura si fiind partial reflectate de zapada sau gheata. Solul este in permanenta inghetat si frigul face ca rocile sa crape.
    • Anotimpul favorabil ciclului vegetativ este foarte scurt, ritmul neregulat al zilelor si al noptilor si solul inghetat fac posibila doar existenta catorva speciii  de plante foarte adaptate. Pe insulele si continentele mediilor polare nu cresc decat muschi, licheni si o serie de plante rare.
    • Animalele au o blana foarte deasa ( ursul alb, vulpea polara) si  un strat gros de grasime. Mai multe specii de mamifere marine traiesc exclusiv in Arctica, foca cu barba , foca cu gluga,  foca de Groenlanda hranindu-se cu pesti si crustacee.
    • In apele reci ale Oceanului Arctic isi duc viata in permanenta si unele balene, ca balena de Groenlanda.
    • In apele reci, bogate in saruri minerale, se gaseste din abundenta plancton.
Mediile reci
    • Mediile reci sunt expuse unor ierni foarte lungi si destul de aride, zapada poate acoperi solul timp de 9 luni.
    • Temperatura coboara iarna pana la –40 grade C si in unele zone chiar mai jos. Vara se instaleaza brusc, ea este scurta, relativ calda si ploioasa, cu o temperatura medie de aproape 20 grade C.
    • Frigul  este puternic si zilele sunt scurte, in consecinta, vegetatia este rara, cresc numai plante scunde de tundra( muschi, licheni, arbori pitici)
    •  Majoritatea animalelor raman in tundra numai in anotimpul frumos. Iaculs este una din speciile rare care traieste aici in permanenta. Renul, iepurele arctic migraza spre sud in anotimpul rece. Cea mai frumoasa pasare este harfangul, cucuvea cu penajul alb cu pete maro, care se hraneste cu rozatoare mici.
    • Cu cat ne departam de cercul polar, temperatura creste si ploile sunt mai dese.   Perioada vegetativa creste la randul ei si permite aparitia arbustilor, a arborilor (exclusiv conifere) care constituie taigaua.
    • Padurea boreala (taigaua) este formata din molizi, brazi, pini si zada. Acestes sunt  adaptate la frig datorita radacinilor adanci, scoartei grase care le protejeaza de umiditate, formei piramidale care impiedica strangerea zapezii pe crengi. Etajul inferior al padurii este acoperit de un covor continuu de muschi si licheni, plante erbacee si de unele plante cu fructe: afinul, coacazul, zmeurul.
    • Unele animale, ca hermina,  traiesc tot anul in regiunile reci. Altele isi petrec vara spre nord, in tundra, si iarna se alatura faunei permanente din padurea boreala. Lupul traieste la liziera padurii in care intra in grupuri organizate. Castorii construiesc baraje pe cursurile de apa.
    In padure traiesc numeroase pasari: gaita de Siberia, forfecuta, potarnichea zapezii, potarnichea alba
    • Locuitorii mediilor reci traiesc in general din vanat, pescuit si exploatarea padurilor.
    Mediile temperate
    Influenta oceanului in apropierea tarmurilor o clima blanda ,umeda, racoroasa si uneori cu vanturi puternice.Caracteristica zonei din jurul Mediteranei este clima calda, arida si uneori blanda.
    Principalele specii de foioase din padurile temperate sunt : fagul, stejarul, , plopul, carpenul ,artarul, frasinul si  castanul, sequoia, tulipierul.Alte plante sunt: alunul, macesul, ilexul,iasomie,azaleea, rododendronul,zambila,violeta. Animalele sunt;cerbul, mistretul,bursucul, vulpea, veverita si pasarea nandu.
    Mediile tropicale
    Aici trecem de la savana ierboasa la cea arboricola. Ele sunt spatii nesfarsite cu ierburi verzi si cu arbori bine adaptati la caldura. Plantele sunt: iarba-elefantului, baobabul, arborele de paine, acacia. Animalele din savana sunt erbivorele:gnu,zebre,bivoli,girafe si elefanti. Carnivorele: leu, leopard, ghepard. Pasarile sunt: dropia, barbusul, gangasul. Reptilele sunt: soparle si serpi. Insectele sunt: furnici,libarci, lacuste si termite. Aici sunt paduri galerii formate din: arbori ca acaju, smochini, palmieri, rafia. Raurile sunt populate de pesti, animale amfibii, hipopotami si crocodili.

                                             Tipuri de paduri
    Padurile cuprind formatii vegetale extrem de complexe si de diverse, asezate in mai multe straturi, ca si fauna si flora pe care o gazduiesc. Putem descoperii mai multe biomuri forestiere si anume: paduri din zona temperata cu foi caduce, paduri taiga, padurile cu frunze persistente de tip mediteranean si paduri dense ecuatoriale care sunt cel mai bine reprezentate in bazinul amazonian, in Africa tropicala, in Indonezia si in Malaezia. Vegetatia este foarte bogata. Fauna este extrem de bogata si specializata.
    In zona calda se intalnesc padurea ecuatoriala si padurile musonice.
    Padurea ecuatoriala. Padurile din zona calda ocupa doar 6 % din suprafata uscatului, dar contin mai mult de jumatate din speciile de plante si animale de pe Pamant. Padurea ecuatoriala, caracteristica climatului ecuatorial, cald si umed tot anul, se deosebeste de celelalte paduri prin marea densitate de plante si prin etajarea sa in functie de inaltimea arborilor.
    Printre arborii padurii ecuatoriale cresc ierburi si ferigi arborescente. Pe trunchiurile si ramurile copacilor se sprijina si se incolacesc liane, lungi de peste 100 m. Din aceasta cauza, padurea ecuatoriala este foarte deasa, intunecoasa si greu de strabatut.
    Arborii au frunze mari si carnoase, iar florile lor sunt mici. Tulpinile sunt drepte, fara ramificatii, cu scoarta neteda si lucioasa si nu prezinta inele de crestere. Cei mai frecventi arbori sunt: mahonul, acajuul, abanosul, palisandrul, arborele de cauciuc, palmierul de ulei, bananierul, arborele de cacao, arborele de chinina etc.
    Numeroase specii de animale sunt perfect adaptate la conditiile mediului in care traiesc. Corpul lor este in asa fel alcatuit incat sa se poata strecura usor printre copaci, sa sara si sa se catare. Cele mai bine dezvoltate simturi sunt auzul si mirosul.  Pentru a se proteja de dusmani, multe dintre animalele padurii ecuatoriale iau culoarea mediului.
    In padurile ecuatoriale traiesc maimute de diferite marimi (cimpanzeul, urangutanul, gorila, cercopitecul, pavianul), serpi de mari dimensiuni, soparle, pasari viu colorate (papagali multicolori, pasarea colibri, pasarea paradisului), furnici, tantari si paianjeni uriasi. In Africa traieste musca te-te. Intepatura ei omoara vitele, iar la om provoaca boala somnului. La marginea padurii traiesc elefanti, rinoceri, hipopotami si jaguari.
    Padurile musonice se intalnesc in sudul Asiei, acolo unde bat musonii si unde, intr-un an, exista doar doua anotimpuri, unul ploios si altul secetos. Padurile musonice se deosebesc de cele ecuatoriale. In anotimpul secetos, cei mai multi dintre arbori isi pierd frunzele. De asemenea padurea musonica este mai putin deasa si este intrerupta de portiuni de savana. Arborii au trunchiuri masive, cu inele de crestere si scoarta aspra. Curios este ca, odata cu pierderea frunzelor, arborii infloresc. Ca si in padurea ecuatoriala, pe trunchiurile copacilor se catara liane, dar ele sunt mai putine si au lungimi mai mici.
    Arborii care alcatuiesc padurile musonice sunt: abanosul (cu lemn negru), teckul (cu un lemn foarte tare, folosit la constructia navelor), santalul (cu lemn parfumat), palmierul.
    Padurile musonice sunt populate de maimute (giboni, macaci), elefanti indieni, tigri, pantere, serpi, soparle, veverite zburatoare si diferite specii de pasari.
    In zona temperata se intalnesc padurile de foioase si padurile de conifere.
    Padurile de foioase (cu frunze cazatoare) se gasesc in zona climei temperate umede (in partea centrala si vestica a Europei, in estul Americii de Nord, in Asia de Est), unde cad in toate anotimpurile precipitatii suficient de bogate pentru ca arborii sa creasca.
    Arborii padurilor de foioase sunt: stejarul, fagul, mesteacanul, ulmul, artarul, frasinul etc. Toamna, cand arborilor le cad frunzele, functia lor de fotosinteza inceteaza.
    In aceste paduri traiesc: lupul, vulpea, caprioara, mistretul, jderul, veverita, pisica salbatica, sturzul, mierla, cucul, gaia, pitigoiul, sticletele s.a.
    Padurile de conifere (sau padurile boreale) apar doar in emisfera nordica, in America de Nord, Europa si Asia, dar se extind si catre sud in muntii inalti. Padurile de conifere ocupa suprafete foarte mari.
    Coniferele (bradul, molidul, pinul, laricele s.a.) sunt arbori inalti, cu trunchiul drept, fara ramificatii, cu frunze mici, aciculare, acoperite de ceara. Conifele nu isi pierd frunzele toamna. De la aceasta regula se abate doar laricele.
    In Europa si Asia, padurea de conifere se numeste taiga.
    Padurea de conifere ofera animalelor un bun adapost, mai ales iarna, si hrana tot anul. De aceea, cele mai multe animale sunt sedentare. Toamna migreaza catre latitudini mai mici doar unele pasari. Locul lor este luat de pasarile tundrei.

                            Despaduririle si urmarile lor catastrofale
    Dintre toate formele de covor vegetal, cele mai mari taieri le-a suferit padurea.
    In zonele calde, unde, din cauza climatului secetos, echilibrul ecologic este: padureŽ vegetatie ierboasaŽ teren agricolŽ eroziuneŽ desert.
    La defrisarile din trecut, facute in special cu scopul extinderii pastoritului, agriculturii si asezarilor umane, timpurile moderne au adaugat taierile in scopuri economice pentru satisfacerea nevoilor de lemn ale societatii. Rezultatul nu consta doar in diminuarea padurii, ci si in degradarea ei progresiva. Padurile cultivate nu au acelasi randament ecologic, ca stabilitate, rezistenta si forta protectiva.
    In functie de impadurire, distingem:
    - tari cu paduri suficiente (in Asia, Oceania, America Centrala)
    - tari cu paduri relativ putine dar inca in limita de echilibru ecologic (in Europa si America de Nord);
    - tari extrem de sarace in paduri (in Africa Tropicala, Australia).
    Padurile produc bunuri materiale deosebit de utile, cum ar fi: lemn pentru constructii, pentru industria mobilei, a instrumentelor muzicale, celulozei, hartiei, lemn pentru foc s.a.
    Fauna padurii ofera vanat pentru carne si blanuri, dar si variate fructe si ciuperci, apreciate mult pentru valoarea lor nutritiva.
    In procesul de fotosinteza, padurea are o contributie deosebit de importanta in regenerarea rezervei de oxigen la nivel local, cat si global.
    Arborii si arbustii din padure contribuie, de asemenea, la atenuarea zgomotului de intensitati diferite, au o influenta pozitiva pe care o exercita asupra regimului eolian, a umiditatii si temperaturii aerului, precum si a vibratiilor aerului.
    Pentru bolnavii cu unele afectiuni respiratorii, padurile de rasinoase sau amestec de rasinoase si fag din zonele montane sunt benefice.
    Privita in ansamblu, contributia padurii la mentinerea echilibrelor in biosfera prezinta o importanta deosebita fie sub forma de masiv, fie ca perdele de protectie.  Din aceasta cauza, exploatarea padurilor, la nivel mondial sau national, trebuie rationalizata nu numai ca volum lemnos, dar si ca metode folosite pentru a se evita, pe cat posibil, reducerea fondului forestier. Cresterea suprafetelor de teren agricol, nu mai este posibil a se realiza pe seama micsorarii suprafetei de paduri, ba dimpotriva, cel putin la noi in tara, in multe zone se impune impadurirea unor terenuri neproductive.
    Datorita defrisarilor exagerate si distrugerii padurilor prin exploatari nerationale si a pasunatului excesiv, la nivel mondial, a luat proportii ingrijoratoare fenomenul de desertificare, evident mai ales pe continentul African, unde daunele produse padurii nu pot fi justificate ecologic si nici economic prin pasunatul fondului silvic.
In actiunea distructiva a fondului forestier, un rol insemnat il are si poluarea aerului, care produce fenomenul de uscare al arborilor.

                                      Animalele şi de ce contează ele
    Adesea se declara, in special de catre anumite grupuri religioase, ca animalele au fost puse pe Pamant pentru ca oamenii sa le foloseasca dupa bunul lor plac. Acest punct de vedere ajuta la explicarea gradului in care omenirea abuzeaza de animale.      
    Ar trebui sa reflectam asupra respectului pentru viata si a importantei lui in a sugera respectul nu numai pentru ceilalti oameni, ci de asemeni si pentru toate formele de viata, fie ele animale sau vegetale. Toate acestea isi au locul lor in lume.
    Adesea auzim ca de vreme ce animalele sunt specii diferite de oameni, modul in care le tratam nu este important. Oamenii care trateaza pe ceilalti oameni cu respect sunt mai predispusi sa arate respect si fata de alte specii
    Se cunoaste faptul ca animalele simt durerea si suferinta si manifesta spaima. Nu putem intelege pe deplin procesele lor de gandire, dar exista dovezi ca animalele au propriile lor societati si mod de viata.

                                                          PESTI
    Definitia pestilor: In general, pestii traiesc in apa toata viata lor, respira oxigen din apa prin organe speciale numite branhii, au solzi si inotatoare, sunt animale cu sange rece si dau nastere puilor din oua. Exista insa si unele exceptii, nu toti pestii au solzi si sunt si cativa care nu dau nastere puilor din oua. In aceste cazuri ouale se dezvolta in interiorul mamei si ea naste pui vii ca un mamifer.

   

   

                                                     REPTILE
    Definitia reptilelor si a amfibiilor: Reptilele si amfibiile au plamani pentru respirat, nasc pui din oua si au sange rece - corpul lor nu produce caldura proprie ci isi ia caldura de la soare. Caldura corpului lor se schimba in functie de caldura mediului inconjurator.
    Reptilele au pielea uscata, groasa si solzoasa si isi lasa ouale sub pamant.
    Amfibiile sunt adaptate unei vieti duble: in apa si pe uscat. Au pielea umeda, moale, isi lasa ouale in apa sau in arii umede. Isi incep viata in apa si apoi, ca adulti, corpul lor incepe sa se adapteze vietii pe uscat
          

                                                     PASARI
    Definitia pasarilor: Pasarile au sange cald, au corpul acoperit cu pene, au cioc si dau nastere puilor clocind oua. Exista pasari care desi au aripi nu pot zbura si unele pasari care pot inota in apa.
    

                                                    INSECTE
    Definitia insectelor si a arahnidelor: In general au o carapace tare in exteriorul corpului, au multiple perechi de picioare, respira prin niste gauri in interiorul corpului, au sange rece si dau nastere puilor din oua.
    Insectele au 3 perechi de picioare, antene pentru a "simti" mediul inconjurator iar corpul este format din 3 parti: cap, abdomen si torace. De obicei au aripi.
    Arahnidele au 4 perechi de picioare numite tentacule, au corpul format din 2 parti: cap si abdomen. Nu au aripi.
    

                                                 MAMIFERE
    Definitia mamiferelor: In general au corpul acoperit cu par, au sange cald si nasc pui vii pe care ii hranesc cu lapte.
    

    
 
                                     CURIOZITATI
    Curiozitati mamifere
    1. Cangurul nu poate merge inapoi; are o saritura mai lunga de 12 metri si sare cu o viteza mai mare de 60 km/ora.
    2. Girafa nu poate scoate nici un sunet dar aude anumite sunete: guitatul, sforaitul si behaitul.
    3. Elefantul este foarte inalt, intre 3 si 4,5 m, cantareste 5.000-7.000 kg, mananca in jur de 225 kg de mancare pe zi si bea 90 litri de apa.
    4. Elefantul nu vede foarte bine dar urechile si nasul il ajuta, poate mirosi apa de la 4 km distanta si este singurul animal care nu poate sari.
    5. Liliacul este singurul mamifer care zboara. In unele parti ale lumii liliacul ia locul albinelor in polenizarea florilor. Mananca insecte intr-o noapte cat jumatate din greutatea corpului.
    6. Ursul polar este stangaci. Ursul polar poate inota continuu 100 de km.
    7. O singura oaie poate furniza suficienta lana pentru fabricarea a 14 pulovere.
    8. Iepurele isi foloseste piciorul din spate pentru a bate toba cu el in pamant avertizandu-si prietenii de apropierea unui pericol.
    9. Cel mai rapid inotator uman, poate inota cu o viteza de 10 km/ora. Delfinul poate inota cu o viteza de 60 de km/ora. Daca inoti langa un delfin si incepi sa te scufunzi, el intotdeauna te va impinge la suprafata.
    10. Cimpanzeul foloseste unelte. Baga un bat sau a un fir de iarba in cuibul de termite si-l scoate plin de termite. Foloseste pietre ca sa sparga alune.
    11. Femela leu vaneaza mai mult de 90% din ceea ce mananca un grup de lei, in timp ce masculul prefera doar sa se odihneasca 20-21 de ore pe zi. Vanatul este mai intai mancat de leu, apoi de femele si ceea ce ramane mananca puii.
    12. Tigrul are si pielea cu dungi, nu numai blana. 2 tigri nu au aceeasi dispunere a dungilor. Dungile au rolul de camuflaj.
    13. Multe animale mor daca isi pierd un sfert din greuatea corpului, dar camila isi poate pierde aproape jumatate din greutatea corpului fara consecinte serioase. Cand gaseste apa, bea in 10 minute cat o treime din greutatea corpului ei.

    Curiozitati pasari
    1. Tatal emu ingrijeste puii cam un an si jumatate.
    2. Unele specii de vulturi pot zbura la altitudini mai mari de 11,5 km.
    3. Este stiut faptul ca pinguinii care traiesc in ape foarte reci isi depun ouale si la temperaturi mai scazute de -62 C° sub 0 C°.
    4. Pentru multi pinguini este o problema cum sa se racoreasca nu cum sa se incalzeasca. Unii dintre ei traiesc si in arii foarte calduroase din Australia sau Africa.
    5. Flamingo ia apa in ciocul lung, o lasa apoi sa se scurga ramanandu-i in gura doar micile insecte si animale de apa - asa isi face pranzul.
    6. In lume sunt mai multe gaini decat oameni. Numai in Anglia sunt 30,6 milioane de gaini care fac oua, ceea ce inseamna o jumatate de gaina pentru fiecare membru al populatiei. 807 milioane de pui sunt consumati in fiecare an in Anglia.

    Curiozitati reptile
    1. Broasca poate supravietui saptamani intregi temperaturilor foarte joase sau foarte ridicate chiar daca isi lasa mai mult de jumatate din corp sa inghete. Broasca exista cam din vremea dinozaurilor.
    2. Broasca testoasa exista pe pamant de dinaintea dinozaurilor si poate trai mai mult de 100 de ani. Broasca testoasa nu are dinti.
    3. Crocodilul nu-si poate scoate limba afara din gura.
    4. Cobra este singurul sarpe care isi face cuib pentru oua. In corpul femelei, ouale se formeaza ca un sir.
    5. Cobra este cel mai veninos sarpe din lume; veninul cobrei a fost studiat de oamenii de stiinta pentru obtinerea antidotului impotriva muscaturilor de sarpe.
    6. Din cauza cunostintelor superioare de inot broasca testoasa de apa este capabila sa migreze distante lungi de 3.340 km. Nu se stie de ce ele se intorc intotdeauna sa-si depuna ouale pe plaja pe care s-au nascut.

    Curiozitati insecte si arahnide
    1. Tarantula nu este un paianjen veninos. In unele cazuri, intepatura lui este ca o intepatura de albine. Exista insa si specii a caror intepatura provoaca probleme de respiratie.
    2. Pe pamant sunt mai mult de 4 milioane de milioane de furnici. O colonie de furnici include mai mult de 20 de milioane de furnici.
    3. Pentru a se proteja, unii fluturi au invatat sa zboare ca alte insecte pe care inamicii lor nu le mananca in mod normal. Unele specii de fluturi nu traiesc decat cateva zile.
     4. Sunt mai mult de 1.400 de specii de scorpion in lume. Scorpionii nasc pui vii, nu din depunerea oualelor.
    5. Exista 20.000 de specii de albine in lume. Albina este cea mai importanta insecta pentru ca ajuta la inmultirea florilor. In 5 minute, o intreaga colonie de albine pot omora o vaca prin intepaturi. Dupa ce albina isi pierde acul, ea moare.
    6. O lacusta poate sari o distanta mai mare de 20 de ori decat lungimea corpului ei. Dar un purice poate sari de 350 de ori marimea corpului lui. Este ca si cum un om ar sari lungimea unui stadion de fotbal.