untitled

Surse de poluare a apei

Poluarea apei = orice modificare a compoziţiei sau calităţii ei, astfel încât aceasta să devină mai puţin adecvată tuturor, sau anumitor, utilizări ale sale.

Protecţia calităţii apei = păstrarea, respectiv îmbunătăţirea caracteristicilor fizic-chimice şi biologice ale apelor pentru gospodărirea cât mai eficientă a acestora.

Poluarea apei poate fi împărţită după mai multe criterii [ 16 Robescu, D., Robescu, Diana, Tehnologii şi echipamente pentru epurarea apei, UPB, Bucureşti, 1995.]:

1.      după perioada de timp cât acţionează agentul impurificator:

a.       permanentă sau sistematică;

b.      periodică;

c.       accidentală.

2.      după concentraţia şi compoziţia apei:

a.       impurificare = reducerea capacităţii de utilizare;

b.      murdărire = modificarea compoziţiei şi a aspectului fizic al apei;

c.       degradare =  poluarea geavă, ceea ce o face improprie folosirii;

d.      otrăvire  =  poluare gravă cu substanţe toxice.

3.      după modul de producere a poluării:

a.       naturală;

b.      artificială (antropică). Poluarea artificială cuprinde: poluarea urbană, industrială, agricolă, radioactivă şi termică.

4.      după natura substanţelor impurificatoare:

a.       poluare fizică (poluarea datorată apelor termice);

b.      poluarea chimică (poluarea cu reziduuri petroliere, fenoli, detergenţi, pesticide, substanţe cancerigene, substanţe chimice specifice diverselor industrii );

c.       poluarea biologică (poluarea cu bacterii patogene, drojdii patogene, protozoare patogene, viermii paraziţi, enterovirusurile, organisme coliforme, bacterii saprofite, fungii, algele, crustaceii etc.); 

d.      poluarea radioactivă.

Fenomenele de poluare a apei pot avea loc:

-          la suprafaţă (ex. poluare cu produse petroliere);

-          în volum (apare la agenţi poluanţi miscibili sau în suspensie).

            Deoarece poluanţii solizi, lichizi sau gazoşi ajung în apele naturale direct, dar mai ales prin intermediul apelor uzate, sursele de poluare a apei sunt multiple [].

Clasificarea surselor de poluare a apei se face după mai multe criterii:

1)      Acţiunea poluanţilor în timp; după acest criteriu distingem următoarele surse:

a)       continue (ex. canalizarea unui oraş, canalizările instalaţiilor industriale etc)

b)      discontinue temporare sau temporar mobile (canalizări ale unor instalaţii şi obiective care funcţionează sezonier, nave, locuinţe, autovehicule, colonii sezoniere etc.)

c)       accidentale (avarierea instalaţiilor, rezervoarelor, conductelor etc.)

2)      Provenienţa poluanţilor. Acest criteriu împarte sursele de poluare a apei în: a) surse de poluare organizate, şi b) surse de poluare neorganizate (tabelele 3.7 şi 3.8).

a)      sursele de poluare organizate sunt următoarele:

·         surse de poluare cu ape reziduale menajere;

·         surse de poluare cu ape reziduale industriale.

b)      sursele de poluare neorganizate sunt următoarele:

·         apele meteorice;

·         centrele populate amplasate în apropierea cursurilor de apă ce pot deversa:

a) reziduuri solide de diferite provenienţe;

b) deşeuri rezultate dintr-o utilizare necorespunzătoare.

Tabelul 3. 7 Surse de poluare a apei şi procesele de provenienţă a acestora

Categoria

Sursa

Procesul generator de poluare

Agenţii poluanţi

Ape uzate industriale

Industria minieră

Prepararea minereurilor metalifere şi nemetalifere;

Preparaţiile de cărbune;

Flotaţiile;

Extracţia şi prelucrarea minereurilor radioactive.

-săruri de metale grele;

-particule în suspensie (argilă, praf de cărbune);

-produşi organici folosiţi ca agenţi de flotaţie;

-deşeuri radioactive.

Industria metalurgică

Procedee pirometalurgice şi

Hidrometalurgice;

Procese de răcire;

Procese de spălare.

-suspensii insolubile;

- ioni de metale grele;

- fenoli;

- cianuri;

- sulfaţi;

Industria chimică

Apa de răcire, dizolvare şi reacţie din procesele tehnologice de fabricare a substanţelor organice şi anorganice

- acizi;

- baze;

- săruri;

- cenuşă;

- suspensii;

- coloranţi;

- detergenţi.

Industria petrolului şi petrchimică

Extracţia ţiţeiului, transpotul şi depozitarea ţiţeiului şi fracţiunilor sale, transportul naval, accidentele tancurilor petroliere

-petrol;

-produse petroliere;

- compuşi fenolici şi aromatici;

-hidrogen sulfurat;

- acizi naftenici.

Industria

termoenergetică

Deversarea lichidelor calde din sistemele de răcire a instalaţiilor sau centralelor electrice

- lichide calde (poluare termică)

Industria alimentară

 Procese de fabricare şi prelucrare

-substanţe  organice;

-germeni patogeni.

Industria celulozei şi hârtiei

Procesele de fabricare şi prelucrare

- acizi organici;

- răşini;

- zaharuri;

- coloranţi;

-compuşi cu sulf;

-suspensii;

-celuloză.

Ape uzate menajere

Locuinţe

Înstituţii publice

Băi spălători

Spitale şcoli

Hoteluri

Unităţi comerciale şi de alimentaţie

Folosirea apei ca agent de spălare şi curăţare

-produse petroliere;

- detergenţi;

- pesticide;

- microorganisme;

-paraziţi;

- substanţe minerale.

Ape uzate agrozootehnice

Agricultura

Irigarea terenurilor agricole

- îngrăşăminte;

- pesticide;

- suspensii.

Zootehnia

Adăparea animalor;

Salubrizarea crescătoriilor de animale.

-suspensii organice;

- agenţi patogeni.

Ape meteorice

Ploaia

Zăpada

Contactul precipitatiilor

- ploi acide;

- îngrăşminte;

- pesticice;

-reziduuri animale.

Tabelul 3.8 Clasificarea efluenţilor industriali

Apele reziduale

Tipul apei reziduale

Sursa industrială

Cu compuşi anorganici

Industria chimică anorganică

Ceramică

Metalurgie

Cu compuşi organici

Industria alimentară

Farmaceutică

Cu compuşi organici toxici

3

Uzine cocsochimice

Rafinării

Industria organică de sinteză

Cu compuşi micşti

Combinate chimice

Petrochimice

Procese complexe de prelucrare