1                                              Junimea
                                    Convorbiri literare

Junimea=societate culturară constituită la Iaşi prin 1863-1864,după opinia fondatorilor ei,cinci tineri intelectuali:Titu Maiorescu,Petre Carp,Iacob Negruzzi,Vasile Pogor şi Theodor Rosetti pe care afinităţile dintre personalităţile lor īi unesc īntr-un cenaclu īn care se dezbat public probleme culturale de seamă din epoca de după 1860:probleme de ortografie şi limbă,proiectarea unei antologii de poezie romānească,organizarea unor conferinţe prin care să răspāndească īn public o serie de cunoştinţe istorice,politice,economice şi de cultură.
   Junimea reprezintă cea mai importantă grupare literară din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea.Tudor Vianu apreciază că Junimea reuneşte cele mai mari personalităţi intelectuale ale vremii.
Istoric:
1.1864-1874 cu un caracter polemic,vizānd problemele legate decultură,literatură,limbă.
2.1874-1885 etapa formărilor marilor clasici : Eminescu,Creangă,Caragiale,Slavici etc. .
  Īn 1870-1890 literatura atinse apogeul īn cele trei compartimente ale sale:proză,poezie
  şi dramaturgie=epoca nmarilor clasici.
3.după 1885,"Junimea" şi redacţia de la "Convorbiri literare" se mută la Bucureşti.Revista cercetează īnspecial filozofia,istoria,geografia;dobāndeşte un caracter academic.

Convorbiri literare=revista cu cea mai mare longevitate;apare īntre 1867 şi 1944,
constituind cel mai important moment al presei romāneşti.
Perioade:
1.1867-1886 reprezintă perioada de glorie.
2.1886-1944 apare la Bucureşti,avāndu-l ca redactor pe Iacob Negruzzi,predānd apoi conducerea unui comitet format din foşti elevi ai lui Titu Maiorescu(Mihail Dragomirescu,Simon Mehedinţi,P.P.Negulescu,Rădulescu-Motru).
Scopul revistei:
-răspāndirea spiritului de critică literară autentică.
-īncurajarea liteaturii naţionale.
-combaterea imitaţilor operelor străine.
Colaboratori:
-Mihai Eminescu publică majoritatea poeziilor sale.
-Ion Creangă "subpublică" primele trei părţi ale "Amintirilor" şi poveşti.
-Ion Luca Caragiale "subpublică" majoritatea comediilor sale.
-Ioan Slavici publică nuvele şi poveşti.
-Vasile Alecsandri,George Coşbuc,Panait Cerna,Octavian Goga,Dinu Zamfirescu,
 I.Al.Brătescu Voineşti şi alţi scriitori reprezentativi ai vremii.
Asemănīri cu paşoptiştii:
-dorinţa de a realiza o cultură şi o civilizaţie autentic romānească,dar cu deschidere spre Europa.
-păstrarea elementului autohton naţional(nu prin imitaţie).
Deosebiri faţă de paşoptişti:
1.atitudine:
      paşoptişti:exaltare,frenezie.
      junimişti:spirit critic,analitic,măsură,luciditate.
2.vārstă:
      paşoptişti:aproape adoleşcenţi.
      junimişti:tinereţe maturizată.
3.configurare estetică:
      paşoptişti:romantism.
      junimişti:adaugă romantismului elemente clasiciste dar şi realism īn stadiul incipient.

                                            Titu Maiorescu
                     -īndrumător al culturii şi literaturii romāne-

    Numele lui Titu Maiorescu este legat de societatea Junimea,care a fost īntemeiată de Titu Maiorescu,P.P.Carp,Theodor Rosetti,Iacob Negruzzi şi Vasile Pogor.La societatea Junimea Titu Maiorescu şi-a īnceput activitatea prin introducerea unei antologii a poeziei romāneşti ,antologie ce cuprindea poezii ale lui Vasile Alecsandri,Grigore Alexandrescu.
    Criterile după care Titu Maiorescu īşi realiza critica literară se vroiau exclusiv estetice.
Īn societate Titu Maiorescu era un mentor,lansānd şi susţinānd nume care s-au īnscris īn istoria literaturii .
    Īn ceea ce priveşte problemele limbii,Maiorescu a īnchegat un sistem ortografic raţio-
nal prezentat īn "Despre scrierea limbei romāne",articol īn care criticul luptă īmpotriva publiciştilor ardeleni şi bucovineni,continuitori ai tradiţiilor latinizate.O altă problemă lansată de Titu Maiorescu este "Teoria formelor fără fond".Zoe Dumitrescu Buşulenga consideră că această teorie are un "dublu tăiş".Teoria se referea la ideea că :instituţiile īmprumutate din alte părţi,din alte culturi,nu pot dăinui ca forme,"nu pot trăi decāt dacă cresc din rădăcini autohtone".
  
1 Īn privinţa folclorului criticul junist vede īn folclor temelia pe care se poate īnălţa o cultură durabilă,plină de specific naţional.Īncepānd cu Titu Maiorescu critica literară capătă rigoare,deşi uneori ea era prea aspră("Intră cine vrea,rămāne cine poate"),
prea judecătorească ,dar a fost necesară "īntr-un moment de creştere al litraturii".
   Īn calitate de critic,Titu Maiorescu a fixat terminologia de specialitate īn critică şi estetică;analizele pe care le-a făcut operelor lui Eminescu,Caragiale,Sadoveanu,Goga vor fi exacte şi pertinente(adevărate),dar īn teoriile generale estetice el va rămāne īntr-un tărām depăşit,acela al "artei pentru artă".
   Eugen Lovinescu vorbind despre Titu Maiorescu considera:"critica lui Maiorescu a fost exclusiv culturală,normativă şi s-a exercitat numai īn cadrele orientărilor generale.Ea a plecat de la constatarea unei realităţi."
   Tudor Vianu atrage atenţia asupra justeţii judecăţilor lui Maiorescu şi asupra nuanţelor pe care criticul ştia să le pună īn caracterizarea unor autori atāt de diferiţi ca valuare.
   Cāt despre "O cercetare critică asupra poeziei de la 1867" :"Poezia,ca toate artele este chemată să exprime frumosul spre deosebire de ştiinţă care se ocupă de adevăr."
Ideea:deosebirea īntre artă şi ştiinţă,rolul poeziei şi al ştiinţei.
    Īn concepţia lui Maiorescu,"ideea sau obiectul exprimat prin poezie este īntotdeauna un simţămānt sau o pasiune şi niciodată o cugetare exclusiv intelectuală".
Ideea:ideea din poezie este reprezentată de sentimente.
   "Limba este materia primă a literaturii,aşa cum piatra sau bronzul pentru sculptură,
culorile pentru pictură,sunetele pentru muzică".
   Din punctul de vedere al lui Titu Maiorescu există cuvinte poetice şi nepoetice.Unele trezesc imagini sensibile,altele nu.
   "Observări polemice"este unul din studile critice cele mai īnchegate.Autorul nu este antitradiţionalist,dar critica lui Maiorescu este pertinentă acolo unde exagerarea şi entuzi-
asmulsupervicial tind să strāmbe adevărul.
   "Poeţi şi critici"-unul dintre cele mai controversate ale lui Ttu Maiorescu.Esenţa criticului de a fi flexibil la impresile poeţilor.Esenţa poetului este de a fi inflexibil īn propria sa impresie.
A făcut aprecieri despre:

Vasile Alexandri:
-"cap al poeziei noastre literare".Apreciază calitatea sa de culegător şi de poet ce a scris "doine şi lăcrimioare".Elogiază volumul "Pasteluri" pe care īl consideră "podoabă a literaturii noastre īnsufleţite de simţire curată şi puternică a naturii".Observă că acestea "sunt scrise īntr-o limbă frumoasă"."Rapsod al evenimentelor epocii īn care a trăit".

Andrei Mureşian:
-a scris multe versuri dar s-a făcut cunoscut prin publicarea "Deşteptării Romāniei".

Octavian Goga:
-publicase volumul "Poezii " īn 1805 şi īl propune pentru premierea academiei.
Elogiază forma frumoasă a versurilor,emoţile izvorāte din viaţa naţională.

Ioan Slavici:
-"Prin nuvele a dat bătrānei Europe prilejul unei emoţii esteticedin chiar izvorul cel curat al vieţii poporulut nostru".

Ion Creangă:
-era considerat un mare povestitor pe care īl putea aşeza alături de Floubert,Niev şi Dickens.

Mihail Sadoveanu:
-Este original prin:tipologie,descriere de natură,umor sobru,fond naţional,valoare morală.
Referirile sunt făcute la "Dureri īnăbuşite","Crāşma lui Moş Precu","Povestiri","Şoimii" etc.

 

Cele mai ok referate!
www.referateok.ro