1
Amintiri din copilărie
Umorul
Ion Creangă
Umorul “Amintirilor din copilărie” are ca sursă, īn primul rānd,
comicul de situaţie, căci unele īntāmplări sunt hazlii prin īnsăşi
natura lor. Astfel sunt momentul plecării la Iaşi, īntāmplarea de la
rohatca Păcurari, īnfăţişarea dezolantă, aproape grotească, a “zmeilor”
lui moş Luca sau imaginea dăscălimii adunate la seminarul de la Socola.
Diferenţa dintre intenţie şi realitate, neconcordanţa dintre aparenţă
şi esenţă, nepotrivirea dintre situaţii şi rezolvarea lor īn mod
neaşteptat sunt tot atātea surse ale umorului care au ca urmare
opoziţiile īntre diverse īntāmplări, situaţii şi fapte.
Astfel apar opoziţiile dintre gāndurile de călugărie ale lui Nică şi
imposibilitatea comunicării lor, tristeţea celor hărăziţi surghiunului
şi bucuria fetelor şi a flăcăilor rămaşi īn sat, dintre tulburarea lui
moş Luca şi bucuria din final a copiilor.
Deosebit de semnificativă este şi imaginea reală a “smārţoagelor de
cai” ai bătrānului īn evidentă discrepanţă cu părerea Smarandei care
vedea īn ei “doi cai ca doi zmei”.
Sursă a umorului este şi trecerea de la lucrurile serioase la glumă,
schimbarea registrului rememorării, evitānd totodată şi “căderea īn
urācioasa īntristare”.
Astfel, evocānd liric universul satului, pentru a nu cădea īn
melancolie, Creangă introduce o vorbă de duh: “... şi cāte alte
petreceri pline de veselie nu se făceau pe la noi, de-ţi părea tot anul
zi de sărbătoare! Vorba unei babe: Să dea Dumnezeu tot anul să fie
sărbători şi numai o zi de lucru, şi atunci să fie praznic şi nuntă”.
[!...]
Umorul lui Creangă, realizat printr-o diversitate de procedee, are
calitatea de a pune īn evidenţă dragostea faţă de oameni, el nu
sancţionează, nu dă verdicte morale, ci priveşte cu īngăduinţă micile
defecte omeneşti.
Cele mai ok referate! www.referateok.ro |