1



STUDIU DE CAZ
COPILUL CU DIFICULTATI DE INVATARE
DEFICIENTA DE VAZ



PREZENTARE

Numele elevului: Luca Silviu
Sex: masculin
Varsta: 9 ani
Clasa: a. III-a


MOTIVUL INTOCMIRII PREZENTULUI STUDIU DE CAZ:
             Elevul L.S., în ultimele trei luni prezintă tot mai dese lacune în pregătirea lecţiilor (greşeli de gramatică, probleme de învăţare).
OBIECTIVE:
-    identificarea problemei care influenţează rezultatele scăzute la învăţătură;
-    alegerea unei strategii corespunzătoare pentru valorificarea potenţialului intelectual al elevului.
DATE  FAMILIALE:
Structura şi componenţa familiei
      Elevul L.S. s-a născut în anul 2000, în oraşul B unde locuieşte şi acum. Elevul provine dintr-o familie organizată, de condiţie socio-profesională medie: tatăl L.C., şofer la societatea de transporturi ................, mama L.I., confecţioner la intreprinderea de confecţii ................. . Familia L. Mai are în întreţinere încă doi elevi minori, în vârstă de 14 ani şi respectiv 17 ani, fraţii elevului L.S. . Aceste date fac ca familia L. să de-ţină condiţii materiale medii, dar satisfăcătoare creşterii şi educării celor trei copii.
Atmosfera şi climatul educativ
      In cadrul familiei L., atmosfera şi climatul educativ este unul general pozitiv. Relaţiile normale dintre părinţi cât şi cele părinţi-copii sunt tulburate uneori de mici conflicte interfamiliale datorate unor neajun-suri materiale, dar au caracter temporar. Datorită programului şi condiţiilor de lucru al părinţilor, cât şi pro-priei pregătiri modeste, aceştia nu se implică activ în demersul educativ al copiilor, dar colaborează cu ca-drele didactice ori de câte ori sunt solicitaţi de aceştia, fiind alături de copii participând la evenimentele şcolare. Fraţii se ajută foarte mult între ei, colaborând la pregătirea lecţiilor. Toţi trei au rezultate bune şi foarte bune la învăţătură.
Condiţii de viaţă şi învăţare
    
1 Elevul L.S., locuieşte împreună cu familia sa, într-un apartament cu trei camere. Spaţiul locativ este a-menajat astfel încât copiii să beneficieze de condiţii bune de învăţare şi petrecerea timpului liber. Au la dis-poziţie mijloace de învăţare şi recreere moderne (calculator cu internet, televizor, dvd, etc.). Elevul L.S., a dovedit aptitudini deosebite pentru desen şi lectură, obţinând rezultate foarte bune şi la celelalte materii în-că din primul an de şcoală. Dar de câteva luni pare că nu a mai acordat suficientă atenţie temelor şi nici va-lorificării aptitudinilor sale.
Influenţe extra familiale
       Elevul L.S. este comunicativ, are prieteni de vârsta lui, se înţelege bine cu colegii. Relaţiile de priete-nie se bazează atât pe interese şi preocupări comune, de ordin şcolar, cât şi de petrecere a timpului liber. Dar am observat că, în ultima lună participă tot mai puţin la jocurile cu colegii din timpul pauzelor, stă mai mult singur.
DATE  MEDICALE         
        In afara problemelor medicale inerente creşterii şi dezvoltării, elevul nu era în evidenţă cu afecţiuni clinice şi/sau cronice.
        În urma discuţiei cu părinţii elevul a fost dus la medic. Acesta l-a diagnosticat pe elevul L.S. cu tulbu-rări ale refracţiei oculare şi anume miopie cu astigmatism. Acest lucru presupune că elevul L.S. va trebui să poarte ochelari în regim de permanenţă.
DEZVOLTARE  FIZICA
         Greutatea şi înălţimea sunt în limitele normale ale vârstei. Rezistenţa la efort fizic este relativ bună.
EXPERIENTE  RELEVANTE
Anterioare
        Clasele a I-a şi a II-a le-a urmat în acelaşi colectiv, în cadrul căruia s-a integrat uşor. A dovedit de la început interes pentru învăţătură, aptitudini pentru desen şi lectură.

Curente
        In prezent elevul L.S. , diagnosticat cu miopie cu astigmatism, prezintă stări psihice de disconfort generate de necesitatea purtării permanente a chelarilor şi a „inconştientelor răutăţi” ale colegilor (aprecieri verbale pe seama handicapului: chiorule, ochelaristule, etc.). Acest lucru se manifestă prin: tendinţa de au-toizolare; greutate în concentrare; accese de nervozitate.
        Prezintă o uşoară îmbunătăţire a rezultatelor la învăţătură, manifestând interes în acest sens.  
METODE  SI  STRATEGII  UTILIZATE
Metode: observaţia, interviul, grilă de observaţie a comportamentului.
Strategii: mutarea elevului într-o poziţie mai apropriată de tablă, monitorizarea evoluţiei şcolare şi perso-nale ale elevului, discuţii cu consilierul şcolar si cu părinţii, repartizarea de sarcini corespunzătoare.
PLAN DE INTERVENTIE
        Asigurarea unui confort psihic şi înţelegere, în vederea determinării unei evoluţii pozitive a persona-lităţii:
-    discuţii cu colectivul de elevi în vederea explicării implicaţiilor tulburărilor de vedere;
-    antrenarea elevului în activităţi în care să îşi pună în valorea abilităţile intelectuale;
-    urmărirea efectuării periodice a consultaţiilor medicale şi de consiliere şcolară;
-    urmărirea elevului în timpul pauzelor pentru a preveni antrenarea acestuia în implicarea în acciden-te ce pot agrava problema medicală.
CONCLUZII
        Elevul L.S. are un prognostic favorabil pentru îmbunătăţirea situaţiei la învăţătură, dezvoltarea în continuare a capacităţilor intelectuale şi de aptitudini. Ii recomand un efort susţinut în învăţare şi refacerea încrederii în propriile capacităţi.