1    Evoluţia şi prognosticul AVC-ului Hemoragic


Prognosticul hemoragiei cerebrale este dezastruos, atât prin mortalitatea ridicată, cât şi prin sechelele grave la cazurile care supravieţuiesc. Mortalitatea este estimată la 60-80% din cazuri; din ansamblu cazurilor letale 65%mor in primele trei zile, 90% in prima săptămână, iar restul peste pana la 4 săptămâni. În hemoragia supraacută, mortalitatea este de 100% în primele ore, maximum în primele 3 zile prin fenomene de suferinţă a trunchiului cerebral, consecutiv edemului mare emisferic. În hemoragiile acute şi subacute rata de mortalitate este mai redusă. Gravitatea prognosticului este data de următoarele elemente: etatea înaintată, hipertensiunea arteriala malignă, debutul brutal, coma profundă, hipertermia înaltă, ictusurile repetate, precocitatea escarelor, paroxismele convulsive care însoţesc ictusul, hemoragiile retiniene, LCR intens sanguinolent, apariţia infecţiilor (în special bronhopulmonare si urinare).
Cazurile de hemoragie cerebrala care supravieţuiesc rămân cu grave sechele, recuperarea funcţională este mult redusa, iar o parte dintre hemiplegici au si afazie. Prognosticul îndepărtat este similar căci dintre supravieţuitori mulţi prezintă recidive letale.
Recuperarea bolnavilor cu A.V.C
Recuperarea poate fi considerată a treia dimensiune a medicinii,primele două fiind profilaxia si tratamentul clasic al bolilor prin metode medicale sau chirurgicale. Recuperarea impune munca în echipa, în care alături de medici de diferite specialităţi lucrează şi asistente medicale, asistente sociale, psihologi, logopezi, profesori de cultura fizică medicala. Activitatea de recuperare presupune cunoştinţe intense în domeniul patologiei medicale specifice fiecărui bolnav în parte, precum şi o temeinica pregătire în domeniul medicinii fizice. În evaluarea parametrilor potenţialului de reabilitare trebuie sa se ia în considerare diversele manifestări patologice: deficitul motor, spasticitatea, ataxia, algiile, fenomene afazice şi apracto-agnozice, deficitele vizuale, auditive, tulburările sfincteriene, deficitele de schemă corporală şi de orientare spaţiala, instabilitatea emotivă, tulburări psihice, recuperarea motorie, terapia ocupaţională (ergoterapia), combaterea spasticităţii, distrofia simpatică reflexă,  tulburările sfincteriene, reabilitarea afaziei.