1
UNIVERSITATEA ,,SPIRU HARET”

Master Marketingul şi managementul operaţiunilor logistice


GESTIUNEA STOCURILOR

REFERAT


Analiza sistemului existent




1. Prezentarea  unităţii

2. Descrierea activităţii în cadrul firmei

3. Studiul sistemului de conducere - Organigrama unităţii

4. Modelul fizic al sistemului existent

5. Modelul logic al sistemului existent

6. Direcţii de perfecţionare a sistemului actual

7. Catalogul cerinţelor


1.    Prezentarea succintă a unităţii  economice

Denumire: S.C.A.P. Corporate Investments S.R.L.
Obiect de activitate : comerţ intern, import-export
Sediul central: Bucureşti, Strada Ştirbei Vodă, nr. 142, sector 1
Forma juridică: societate comercială cu răspundere limitată
Cod fiscal: AL 5222776
Nr. angajaţi : 150 repartizaţi pe mai multe filiale: Bucureşti (sediu central şi depozite), Cluj, Timisoara, Iaşi, Braşov, Craiova, Brăila).
Firma are conturi deschise la urmatoarele bănci :
- Banca Comercială Română
- RAIFFESSEIN Bank
- Banca Ion Ţiriac
Firma S.C.A.P. Corporate Invesments S.R.L. a fost înfiinţată în anul 1991 având ca principală activitate comercializarea uleiurilor sintetice şi minerale (B .P.) importate din Anglia.
În 1992  se extinde aducând spre vânzare şi anvelope Dunlop aduse din Anglia. În anul următor va aduce pe piaţă camere auto  marca KUMHO din Koreea.
În 1995 firma ofera pe piata românească  autovehicule KIA fabricate in Koreea. Aceasta are ca rezultat înfiinţarea  în 1999 a unor ateliere auto pentru maşinile importate.
În 2000 se lărgeşte substanţial obiectivul de activitate al firmei prin importarea şi desfacerea pe piaţă a următoarelor produse: amortizoare BOGE din Germania, filtre auto FRAM din Germania, bujii auto (autolite), elemente ale instalaţiei de frânare BENDIX.

2.    Descrierea activităţii în cadrul firmei

Societatea are prevăzut în statut ca obiect de activitate desfăşurarea următoarelor activităţi:
- import/export de produse finite, semifabricate, subansamble industriale, agro-alimentare, animale vii, produse ale regnului vegetal, produse alimentare, precum şi maşini, aparate, utilaje, agregate, dispozitive, echipamente electrice, electrotehnice şi electronice,  părţi sau anexe ale acestora, instrumente şi aparate optice, fotografice, piese de schimb, efectuarea de operaţiuni în lohn, intermediere, mandat şi depozit, bunuri de larg consum, comision, precum şi alte bunuri legate de activitatea societăţii;
- comercializarea produselor industriale, agro-industriale, agro-alimentare, precum şi a altor bunuri de larg consum  se va face en-gros şi / sau cu amănuntul prin depozite, respectiv şi / sau prin magazine proprii, alte magazine, case de comenzi cu vânzare în Bucureşti şi alte localităţi, operaţiuni de consignaţie, producerea de produse agro-alimentare, de cofetărie, desfacerea de alimente şi preparate servite la persoane şi la domiciliu, precum şi băuturi alcoolice, răcoritoare, de fructe şi alte produse îmbuteliate în vase şi la pahar;
- lucrări de construcţii, construcţii industriale şi agrozootehnice, întreţinerea obiectivelor cu caracter industrial, agricol, de transporturi, prestaţii turistice;
- desfăşurarea activităţii de mică industrie cu caracter de prelucrare şi fabricare a produselor din metal, lemn, materii şi materiale plastice, sticlă, cartonaje şi hârtie, textile, pielărie şi a altor subproduse rezultate din prelucrarea plantelor textile, fibre textile vegetale;
- servicii de transport, agrement, alimentaţie publică şi de orice alta natură solicitate de populaţie, societăţi şi alţi beneficiari doritori de diverse servicii; comisionar   vama şi în zone libere, reprezentare comercială;
- efectuează operaţiuni comerciale interne şi internaţionale, barter, compensaţie, clearing, plaţi prin schimb cu orice fel de mărfuri sau servicii, operaţiuni de închiriere (leasing);
- orice alte activităţi ce au legătură directă sau indirectă cu obiectivul de activitate al societăţii inclusiv prin comerţul stradal sau în târguri, prin tonete ori în alte forme permise in cadrul reglementarilor în vigoare.

3.    Studiul sistemului de conducere

Societatea "MULTINATIONAL CORPORATE INVESTMENTS LIMITED" în calitate de asociat unic exercită drepturile şi obligaţiile ce revin potrivit legii române.  
Asociatul unic este persoana juridică străină din Emiratele Arabe Unite şi are următoarele atribuţii:
a)    aprobă structura organizatorică a societăţii şi numărul de posturi
b)    decide majorarea sau reducerea capitalului social
c)    decide asupra modificării obiectului de activitate al societăţii
d)    decide schimbarea sediului social al societăţii
e)    decide fuziunea cu alta societate
f)    decide dizolvarea anticipată a societăţii
g)    decide orice modificare a statutului sau în orice altă problemă privind societatea, aflată în competenţa sa, potrivit legii sau prezentului statut
h)    decide asupra transferului părţilor sociale
i)    aprobă politica generală a societăţii
j)    numeşte şi revocă administratorul societăţii
k)    discută, aprobă, modifică raportul anual prezentat de administrator şi determină dividendele
l)    trasează sarcinile, răspunderea şi nivelul de salarizare al administratorului
m)    descarcă administratorul de răspunderea sa referitoare la administrarea societăţii în cursul anului financiar deja încheiat
n)    aprobă bilanţul şi contul de profit şi pierderi
o)    aprobă bugetul pentru anul următor
p)    numeşte lichidatorii
q)    decide gajarea, închirierea, concesionarea sau dizolvarea uneia sau mai multor unităţi ale societăţii
Hotărârile  asociatului unic adoptate în scopul îndeplinirii atribuţiilor prevăzute sunt luate de către Consiliul de Administrare al societăţii "MULTINATIONAL CORPORATE  INVESTMENTS  LIMITED" .
Administratorul are următoarele atribuţii:
a)    defineşte şi decide politica de credite a societăţii împreună cu asociatul unic;
b)    supraveghează întocmirea bilanţului şi a contului de profit şi pierderi în conformitate cu prevederile legale în vigoare
c)    pregăteşte raportul anual
d)    angajează şi concediază personalul societăţii, îi defineşte  drepturile şi obligaţiile precum şi nivelul de salarizare
e)    aprobă toate tranzacţiile financiare şi comerciale pe care le consideră ca depăşesc nivelul de competenţă al angajaţilor
În 27.05.1997, printr-o hotărâre judecătorească administratorul unic, dl. Bodoc Ilie se înlocuieşte cu un consiliu de administraţie format din: Alexandru Pandeli - Preşedinte; Joseph Christian Pandeli - vicepreşedinte, Anton Papaianopol - vicepreşedinte. Preşedintele are puteri depline.
Defăşurarea diagramei pe subnivele este reprezentată în figura nr. 1.
În cadrul sistemului condus, responsabilităţile şi deciziile se iau conform  diagramelor nr. 2 şi 3.



MATRICEA ENTITATE

                                            
    Client    Lucrari    PiesaLipsa    Inventar    Consumuri    Factura    Pret    PretLucrari    Aprovizionare    FinanciarContabil
Client                                        
Lucrari    *                                    
PiesaLipsa                                        
Inventar                                        
Consumuri        *    *                            
Factura    *    *                                
Pret                                        
PretLucrari        *            *    *    *            
Aprovizionare            *    *                        
Financiar Contabil                *        *    *            

Client            - entitate externa;
Lucrari        - cod lucrare, beneficiar, descriere, dimensiuni, specificatii tehnice;
Piesa lipsa        - cod piesa, denumire piesa;
Inventar        - cod piesa, denumire piesa, cantitate;
Consumuri        - data, cod piesa, denumire piesa, cantitate;
Factura - număr factură, data factură, cod client, mod de plată, denumire produs, unitate de măsură, cantitate, preţ unitar, valoare produs, valoare tva, valoare totală, delegat, act de identitate, serie act, număr act, transport, număr transport;
Preţ - cod piesa, pret piesa
Preţ lucrări     - cod lucrare, beneficiar, preţ
Aprovizionare - entitate externă;
Financiar Contabil - entitate externă.

CORESPONDENŢĂ STOCURI DE DATE- ENTITĂŢI

STOCURI DE DATE    ENTITATI
M1: LUCRARE



 
5. Modelul logic al sistemului existent
Pornind de la modelul fizic, se derivă modelul logic.

Modelul logic:
•    pune în evidenţă ce face sistemul, eliminând detaliile referitoare la modul cum functionează sistemul în implementarea actuală;
•    pune în evidenţă funcţiunile de bază ale sistemului;
•    permite identificarea şi eliminarea problemelor legate de redundanţă datelor şi duplicarea proceselor de prelucrare;
•    permite stabilirea cu o mai mare precizie a graniţelor sistemului prin eliminarea proceselor manuale care nu pot fi automatizate complet.

Derivarea modelului logic al sistemului existent
Construirea modelului logic presupune numai transformarea diagramei de flux a datelor fizică în diagrama de flux a datelor logică. Procesul de derivare a diagramei logice va începe de la ultimul nivel de descompunere alcătuit de la procesele "frunză" şi va continua prin agregarea proceselor către nivelurile superioare.

          
1 Paşi:
•    identificarea stocurilor logice de date se face pe modelul logic al datelor prin gruparea într-un stoc logic de date a entităţilor înrudite sau utilizate frecvent.
După identificarea stocurilor logice de date se construiesc:
- diagrama  de corespondenţă între stocurile logice şi entităţile din modelul logic
- diagrama  de corespondenţă între stocurile fizice şi logice de date.
•    înlăturarea dependenţelor fizice şi temporale din denumirea proceselor şi a fluxurilor de date: din DFD la nivel fizic (se observă că nu există referinţe fizice şi temporale în aplicaţia decontări).

Derivarea proceselor logice:
•    scoaterea în afara graniţelor sistemului a proceselor manuale care nu pot fi automatizate (deciziile);
•    înlocuirea proceselor care nu realizează nici o transformare asupra fluxurilor de date cu fluxurile propriu-zise;
•    combinarea proceselor care realizează prelucrări asemănătoare sau multiple care se execută împreună sau în secvenţă;
•    înlăturarea proceselor care ţin de implementarea actuală şi a proceselor redundante.

  Derivarea fluxurilor logice care presupune înlocuirea numelui de document numai cu fluxul de informaţii utilizate efectiv de proces.

Gruparea proceselor elementare şi transformarea diagramei fizice în diagramă logică, aplicând cei 5 paşi.
În cazul aplicatiei decontări, se obţine următoarea DFD logică:
Nivelul elementar al DFD logice:
Nivelele superioare ale DFD logice sunt identice cu cele ale modelului fizic.


Corespondenţă stocuri fizice - stocuri logice


STOCURI FIZICE    STOCURI LOGICE
M1: LUCRARE

M7: PRET  LUCRARE
    D1: LUCRARE
M2: PIESA LIPSA

M3: INVENTAR

M4: CONSUM
URI    D3: STOC
M6: PRET
    D4: PRET
M5: FACTURA

    D5: FACTURA
 

 Analiza sistemului actual şi identificarea punctelor critice existente în funcţionare

În urma analizei sistemului se desprind următoarele probleme şi obiective:
a)    se impune cunoaşterea în orice moment a stadiului în care se află stocurile. Specificul activităţii impune operativitate şi viteză de răspuns sporite;
b)    nu există un sistem de gestiune a comenzilor în aşteptare;
c)    este necesară determinarea  operativă a stocurilor, a ritmicităţii consumului de repere. În acest scop se va introduce un model de gestiune a stocului fizic. Intrările şi ieşirile se vor gestiona automat, pornind de la documentele de intrare respectiv ieşire;
d)    apariţia frecventă a rupturilor de stoc pentru unele  materiale;
e)    în cadrul serviciilor de reparaţii, timpul de realizare reprezintă o restricţie importantă a activităţii desfăşurate;  
f)    existenţa unor lucrări urgente care intervin pe parcursul zilei de lucru şi perturbă desfăşurarea activităţii;
g)    întârzierea predării unor situaţii sau completarea lor cu o periodicitate mai mică decât ar trebui. Se impune ca sistemul să automatizeze o serie de informaţii de rutină cum ar fi: întocmirea facturilor, înregistrarea lor, a fişelor de consum, a notelor de predare.


6. Direcţii de perfecţionare a sistemului actual

a)    se va crea o bază de date în care se va ţine evidenţa lucrărilor de reparaţii şi a informaţiilor despre comenzi şi importuri. Se vor ataşa indicatori de stare;
b)    asigurarea unui suport pentru gestiunea lucrărilor şi comenzilor în asteptare; de exemplu, dacă în stoc nu există piesele de schimb necesare unei reparaţii, acestea vor fi inventariate şi trecute în starea de asteptare. Se va asigura programarea automată a lucrărilor în aşteptare pe măsură ce se importă piesele de schimb necesare;
c)    se va introduce un model de gestiune a stocului fizic. Intrările şi ieşirile se vor gestiona automat, pornind de la documentele de intrare respectiv ieşire;
d)    se va introduce un modul de previziune  a evoluţiei consumului de piese de schimb şi alte mărfuri din stocuri;
e)    se impune automatizarea procesului de distribuire a lucrărilor pe posturi de lucru  şi evidenţa automată a lucrărilor de reparaţii;
f)    sistemul trebuie să asigure suport pentru gestionarea activităţilor conform unor priorităţi;
g)    se impune ca sistemul să automatizeze o serie de informaţii de rutină cum ar fi: întocmirea facturilor, înregistrarea lor, a fişelor de consum, a notelor de predare.

 

 
7.  Catalogul cerinţelor
NR.
CRT.    CERINŢĂ / PROBLEMĂ    SURSA    SOLUŢIA
1.    Se impune cunoaşterea în orice moment a stadiului în care se află execuţia lucrărilor.
Specificul activităţii impune operativitate şi viteză de răspuns sporite.
    Operator dispecerat

Şeful de atelier     Se va introduce un nou stoc de date în care se vor înregistra informaţii despre comenzi. Lucrările vor avea asociat un indicator de stare.
2.    Nu există un sistem de gestiune a comenzilor în aşteptare fapt ce face ca unele lucrări să fie inventariate de două ori.    Şeful de atelier    Sistemul va asigura suport pentru gestionarea lucrărilor în aşteptare. Astfel, dacă nu există în stoc piesele necesare executării unor lucrări, acestea vor fi inventariate şi trecute în stare de aşteptare. Se va asigura programarea automată a lucrărilor în aşteptare pe masură ce se realizează aprovizionarea cu piesele necesare.

3.    Sistemul trebuie să permită determinarea operativă a stocului de piese, precum şi a ritmicităţii consumului de repere, baza de pornire pentru determinarea ştiinţifică a necesarului de aprovizionat.
    Şef serviciu aprovizionare    Se va introduce un modul de gestiune a stocului fizic de piese. Intrările se vor face pe baza NIR-ului primit de la aprovizionare odată cu piesele, iar ieşirile pe baza consumurilor calculate automat din specificaţiile tehnice menţionate în raportul de producţie.

4.    Apariţia frecventă a rupturilor de stoc la profile de rame    Şef serviciu aprovizionare    Se va introduce un modul de previziune a evoluţiei consumului de piese (în special pentru cele cu mişcare rapidă).

5.    Timpul de realizare reprezintă o restricţie importantă a activităţii desfăşurate în atelier    Seful de atelier

Operator dispecerat
    Se propune automatizarea procesului de distribuire a lucrărilor pe posturile de lucru, eliminând astfel timpul pierdut cu multiplicarea specificaţiilor tehnice. Pentru aceasta este necesară devansarea activităţilor de inventariere si caşerare faţă de celelalte operaţii. Se aşteaptă să se obţină o  creştere a operativităţii şi eficienţei activităţii desfăşurate; creşterea productivităţii muncii.






6.    Existenţa unor lucrări urgente care intervin pe parcursul zilei de lucru şi perturbă desfăşurarea activităţii conform planului de producţie.
    Seful de atelier    Sistemul va asigura suport pentru gestionarea lucrărilor conform priorităţilor specificate.
7.    Se impune existenţa unor sisteme de analiză a activităţii de producţie.    Directorul Tehnic    Pe baza datelor referitoare la activitatea de producţie, sistemul va permite realizarea unor analize şi prognoze cantitative şi valorice la nivel de tip al produselor, client, centru de distribuţie şi pe total.

8.    Întârzierea predării unor situaţii sau completarea lor cu o periodicitate mai mică decât ar trebui.    Directorul Tehnic    Sistemul va automatiza o serie de operaţii de rutină, cum ar fi intocmirea fişelor de consum, a notelor de predare şi a facturilor.

8.    Întârzierea predării unor situaţii sau completarea lor cu o periodicitate mai mică decât ar trebui.    Directorul Tehnic    Sistemul va automatiza o serie de operaţii de rutină, cum ar fi intocmirea fişelor de consum, a notelor de predare şi a facturilor.




Cele mai ok referate!
www.referateok.ro