1
PROIECT TURISM INTERNAŢIONAL
Republica POLONIA
Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir” – BRAŞOV
- 2002 -
Polonia în cifre
- Harta politică a Europei –
• Polonia este stat democratic
• Drapelul naţional al Poloniei: două benzi egale pe
orizontală - în partea su¬pe¬ri¬-oa¬ră culoarea albă, iar în partea
inferioară roşu. Asemănător cu drapelul In¬do¬ne-siei şi al sta¬tului
Monaco, acestea au însă culoarea roşie în partea superioară şi albul în
partea inferioară.
• Preşedinte: Aleksander
Kwasniewski
• Zi naţională: 3 mai – Ziua
Constituţiei (1791)
• Capitala:
Varşovia (Warszawa), 2.200.000 locuitori
• Populaţia: 39.000.000 locuitori
(~10.000.000 trăiesc în afara graniţelor
ţării, majoritatea în SUA)
rata de creştere ~0,36%
rata natalităţii ~13,34%/1000 locuitori
rata mortalităţii ~9,23%/1000 locuitori
• Divizii administrative: 49 de provincii
• Limba naţională: poloneza
• Religie: romano-catolici 95%, ortodoxi,
protestanţi, alte minorităţi religioase 5%
• Moneda: zlot (zl); 1USD=3,50 zl.
• Suprafaţă: 312,680 km2, din care
304,510 km2 de uscat
• Locaţie:
Europa Centrală, în estul Germaniei, la Marea Baltică.
• Graniţe:
total 3,054 km
Rusia 210 km
Lituania 103 km
Belarus 416 km
Ucraina 529 km
Slovacia 539 km
Cehia 790 km
Germania 467 km
• Ţărm: 528 km
• Clima: temperată, cu ierni friguroase, ceţoase şi
cu precipitaţii frecvente; veri blân¬de cu ploi frecvente şi furtuni cu
descărcări electrice, un amestec între cli¬ma-tul maritim în vest şi
climatul continental în est. În ianuarie, temperatura la Varşovia este
în medie de –3°C, iar în luna iulie la 18,6°C.
• Relief: majoritară zona de câmpie; munţi – sub
1.500 m înălţime – în sud
• Industrii: constructoare de maşini şi a prelucrării
metalelor, extractivă, chimică, co¬n¬¬s¬trucţii navale, sticlei şi
ceramicii, alimentară (important exportator de produ¬se din porc),
textilă, prelucrării lemnului.
• Agricultura: 7% din PIB, 75% din câştiguri provin
din fermele particulare, restul de 25% provin de la fermele de stat.
Productivitatea rămâne scăzută în com¬pa¬ra-ţie cu standardele
europene. Lider european în producţia de secară, rapiţă şi car-tofi.
• Ape interioare: 3.997 km râuri navigabile şi
canale.
• Căi ferate: total 25.528 km, din care 11.496 km
electrificată.
• Şosele: total 367.000 km din care 235.247 km
asfaltaţi
• Porturi: Gdansk, Gdynia, Gliwice, Kolobrzeg,
Szczecin, Swinoujscie.
• Resurse: cărbune, sulf, cupru, gaze naturale,
argint, sare
Teren arabil: 48%
Pajişti şi păşuni: 13%
Păduri: 28%
Altele 13%
• Produsul intern brut: 227 miliarde USD (1998), 5800
USD/cap de locuitor.
• Împărţirea etnică: polonezi 98%
alte naţionalităţi (ucrainieni, bieloruşi, germani,
evrei,
slo¬va¬ci, lituanieni) 2%
• Structura pe vârste: 0-14 ani 23%
15-64 ani 66%
peste 65 ani 11%
• Durata medie a vieţii: 68,1 ani bărbaţi; 76,6
ani femei
Relieful, fauna, flora şi clima Poloniei
Polonia este una dintre cele mai întinse ţări din Europa Centrală. Două
treimi din su¬pra¬¬faţa sa, înspre nord, este acoperită de câmpie şi
coline (formate din de¬po¬zi¬te gla¬cia¬le). Treimea dinspre sud este
alcătuită din dealuri şi munţi: în SV Munţii Su¬deţi. În¬spre est, la
graniţa cu Cehia, se ridică M-ţii Carpaţi,iar în continuarea lor
Mun¬ţii Bes¬-chizii Apuseni. Cel mai înalt vârf din Polonia este Rysy
(2499 m) în Munţii Ta¬tra. Cel mai lung râu este Vistula; traversează
pe o lungime de 1069 km întreaga Po¬lo¬nie p⬬nă la Marea Baltică.
Râul Odra este cel de-al doilea râu important ca lungime (742 km) al
Poloniei şi îşi are îzvoarele în Cehia. Nu există lacuri importante pe
te¬ri¬to¬riul Po¬¬loniei, dar în partea de nord sunt câteva lacuri de
dimensiuni mai mici de ori¬gi¬ne gla¬¬ciară. Aproximativ un sfert din
teritoriu este împădurit, majoritatea fiind aco¬pe¬rit cu ar¬buşti cu
frunze necăzătoare, inclusiv pini şi molizi. În categoria copacilor cu
fru¬n¬¬ze că-zătoare se înscriu fagii şi stejarii. Speciile de animale
întâlnite pe te¬ri¬to¬ri¬ul Po¬¬lo¬niei sunt asemănătoare cu cele din
ţările Europei Centrale: căprioare, porci mis¬¬treţi, câteva specii de
castori şi elani, alături de marmote, urşi, capre negre, râşi şi
lin¬xi, în Carpaţi, iar ca specii de păsări: ierunca, lebăda, cocori.
În râuri se în¬tâl¬ne¬sc păs¬trăvi, ştiuci, bibani, ţipari şi plătici.
Populatia şi cultura
În timpul celui de-al doilea război mondial 6 milioane de oameni (~1/6
din po¬-pulaţie) au decedat, inclusiv aproximativ 3 milioane de evrei
exterminaţi în la¬gă¬re¬le din Ger¬ma¬nia. Duoă război, mare parte din
populaţia de origine germană a fost ex¬-pulzată, în vre¬me de o parte a
ucrainienilor s-au restabilit în URSS. Ca rezultat al emi¬-grării pe
sca¬ră largă în sec. XVIII-XIX, numeroşi polonezi trăiesc în afara
gra¬ni¬ţe¬lor ţării, în spe¬¬¬cial în SUA. Aproximativ 60% din
populaţia Poloniei trăieşte la oraş. Edu¬-caţia în şcoli este
obli¬ga¬to¬rie la copiii cu vârste cuprinse între 7-15 ani.
Nume sonore în cultura poloneză: Frederic Chopin, Artur Rubinstein,
Mikolaj Ko¬¬pernik (Nicolaus Copernicus), Maria Cu¬ri¬e-Sklodowska.
Descrierea cererii şi a ofertei turistice
Tabel 1. Participarea rezidenţilor polonezi în turism
(număr de
turişti - milioane)
Tipul excursiei 1998
1999 2000
Vacanţe interne 11,4
11,2 10,6
Sejur scurt 11,9 13,1
11,5
Excursii în străinătate 3,7
4,2 4,5
Alte tipuri de excursii 18,8
19,5 18,6
Sursa: Ministerul Turismului din Republica Polonia
Numărul polonezilor rezidenţi în Polonia care şi-au petrecut vacanţele
pe te¬ri¬to-riul ţării lor în 1999 a scăzut cu 1,72% faţă de anul de
reper 1998, scăderea fiind şi mai mar¬cantă în 2000, faţă de acelaşi an
de reper, cu 7,02%. O creştere s-a con¬s¬ta-tat în 1999 faţă de 1998 în
ceea ce priveşte numărul tu¬riş¬tilor re¬¬zidenţi care şi-au pe-trecut
sejururi scurte în Polonia, acesta crescând cu 10,8%, creş¬tere urmată
în 2000 de o scădere cu 12,2% faţă de 1999 şi cu 3,36% fa¬ţă de 1998.
Evoluţia po¬zi¬ti¬vă constantă s-a constatat şi în cazul excursiilor în
afara gra¬ni¬ţe¬lor ţă¬rii a rezidenţilor în perioada 1998-2000.
Astfel, în 1999 s-a înregistrat o creş¬te¬re cu 13,5% faţă de anul 1998
şi cu 21,62% în 2000 faţă de acelaşi an de reper, 1998. În ceea ce
pri¬veş¬te categoria mai vastă a altor tipuri de excursii, anul 1999 a
în¬¬re¬¬gis¬trat o creştere cu 3,72% faţă de anul precedent, dar
creşterea a fost urmată de o scădere cu 1,06% în 2000.
Tabel 2. Participarea rezidenţilor polonezi la vacanţe interne pe grupe
de vârste (%)
Grupa de vârstă 1998
1999 %
(1999/1998) 2000 %
(2000/1999)
16 – 24 ani 60 50
- 16,6 46 - 8
25 – 34 ani 35 42
+ 20 38 - 9,52
35 – 44 ani 39 36
- 7,69 32 - 11,11
45 – 54 ani 34 32
- 5,88 32 -
55 – 64 ani 24 26
+ 8,33 27 + 3,84
peste 65 ani 21 22
+ 4,76 23 + 4,55
Sursa:
Ministerul Turismului din Republica Polonia
În perioada 1998-2000 s-a înregistrat o scădere permanentă a
participării la turism a turiştilor cu vârste cuprinse între 16-22 ani
şi o evoluţie alternativă a celor cu vârste între 25-34 ani.
Participarea turiştilor cu vârste între 45 şi 55 ani au cunoscut
iniţial o scădere în 1999 faţă de 1998 (cu 5,88%), aceasta rămânând
constantă şi în 2000.
Creşteri au cunoscut turiştii cu vârste peste 55 de ani, în medie cu
6,55% în 1999 şi cu 4,19% în 2000.
Tabel 3. Sosiri de turişti rezidenţi polonezi în toate tipurile de
destinaţii turistice, pe tipuri de unităţi
(număr de turişti)
Unităţi de cazare 1998
1999 %
(1999/1998) 2000 %
(2000/1999)
Hoteluri 8.489
6.020 -29,1
26.980 +348,1
Hoteluri 328.159
368.070 +12,16
314.483 -14,56
Hoteluri 1.832.393
1.332.796 -27,26
1.824.033 +36,85
Hoteluri 1.148.861
933.160 -18,78
1.154.314 +23,7
Hoteluri 876.128
551.719 - 37,02
666.730 +20,85
Moteluri 341.773
254.257 -25,6
275.866 +8,5
Centre de vacanţă 2.028.263
1.763.821 -13,03
1.799.444 +2,01
Internate şcolare 185.976
165.461 -11,03
168.510 +1,84
Vile/case de vacanţă închiriate 668.150
530.517 -20,6
162.854 -69,30
Sursa: GUS “Turystyka w 2000” – “Turismul în
2000” şi ediţiile precedente
Anul 1999, comparativ cu anul anterior, 1998, a cunoscut în medie o
scădere a numărului de sosiri de turişti polonezi în toate tipurile de
destinaţii turistice (ex¬cep¬t⬬¬nd hotelurile de patru stele care au
înregistrat o creştere de 12,16% a acestora), în¬¬să anul următor, 2000
a înregistrat o creştere în toate tipurile de destinaţii tu¬ris¬ti¬ce,
pe tipuri de unităţi. O creştere consistentă în anul 2000, de 348,1% a
re¬pre¬zen¬ta¬¬¬t-o numărul de turişti polonezi cazaţi în hotelurile de
cinci stele. O scădere con¬s¬ta¬n¬¬¬tă a fost constatată în cazul
cazărilor la vile/case de vacanţă închiriate.
Tabel 4. Înnoptări ale turiştilor rezidenţi în toate tipurile de
destinaţii turistice, pe tipuri de unităţi
(număr de turişti)
Unităţi de cazare 1998
1999 %
(1999/1998) 2000 %
(2000/1999)
Hoteluri 12.526
8.792 -29,81
12.417 +41,23
Hoteluri 523.914
484.225 -0,92
492.349 +1,67
Hoteluri 3.138.365
2.312.726 -26,31
2.832.459 +22,5
Hoteluri 2.067.703
1.645.401 -20,42
2.003.562 +21,76
Hoteluri 1.843.489
1.236.411 -32,93
1.700.273 +37,5
Moteluri 527.608
356.046 -32,5
392.004 +10,09
Centre de vacanţă 15.743.647
13.203.239 -16,14
13.497.382 +2,23
Internate şcolare 2.454.421
1.909.753 -22,19
2.121.394 +11,08
Vile/case de vacanţă închiriate 3.487.651
2.291.255 -34,30
2.987.100 +30,36
Sursa: GUS “Turystyka w 2000” – “Turismul în
2000” şi ediţiile precedente
Tendinţa de scădere s-a înregistrat şi în cazul înnoptărilor turiştilor
rezidenţi în toa¬te tipurile de destinaţii turistice, pe tipuri de
unităţi, în 1999 comparativ cu anul 1998, însă media înnoptările
acestora a acresut în anul 2000 comparativ cu anul an¬te-rior, cea mai
mare creştere (+41,23%) fiind înregistrată tot în cazul hotelurilor de
cinci stele.
Calculul coeficientului de utilizare a capacităţii de cazare:
Nr. înnoptări turist
CUC = ---------------------------------- x 100 %
Nr. locuri disp. x 365 zile
CUC1998 = 37,53%
CUC1999 = 18,91%
CUC2000 = 18,93%
Tabel 5. Sosiri ale turiştilor non-rezidenţi în toate tipurile de
destinaţii turistice, pe luni şi trimestre
(număr turişti)
1998 1999 %
(1999/1998) 2000 %
(2000/1999)
TOTAL 3.561.797
2.574.151 -27,72
3.117.146 +21,09
Primul trim. 642.993
520.248 -19,08
450.989 -13,31
Ianuarie 184.948
153.108 -17,22
131.329 -14,22
Februarie 195.345
150.200 -23,11
136.447 -9,15
Martie 262.700 216.940
-17,41 183.213 -15,54
Al doilea trim. 1.050.485
925.020 -11,94
935.605 +1,14
Aprilie 285.761
232.744 -18,55
236.737 +1,72
Mai 372.217 335.129
-9,96 339.403 +1,28
Iunie 392.507 357.147
-9 366.465 +2,61
Al treilea trim. 1.213.473
1.128.883 -6,97
1.143.311 +1,28
Iulie 416.022 388.338
-6,65 397.970 +2,48
August 457.730 402.657
-12,03 398.543 -1,02
Septembrie 339.721
337.888 -0,54
346.798 +2,63
Al patrulea trim. 654.846
0 - 587.241
-
Octombrie 286.751 .
- 258.166 -
Noiembrie 202.048 .
- 180.625 -
Decembrie 166.047 .
- 148.450 -
Sursa: GUS “Turystyka w 2000” – “Turismul în
2000” şi ediţiile precedente
Lipsă: al patrulea trimestru din 1999
1
Cel mai important număr de sosiri în Polonia ale turiştilor
non-rezidenţi s-a în-re¬¬gistrat, cum era de aşteptat, în trimestrul am
treilea în toţi cei trei ani studiaţi, lu¬na în care aceştia au fost
cei mai numeroşi fiind august.
Anul 1999 a cunoscut o scădere vizibilă a numărului turiştilor
non-rezidenţi in-traţi în Polonia, pentru ca anul următor, 2000, să
cunoască o creştere începând cu tri-mestrul al doilea.
Calculul coeficientului de intensitate a traficului turistic/trimestru
- se calculează ca raport între sosirile de turişti din momentele de
maxim şi sosirile de turişti din momentele de minim.
TM
Cit = ------
Tm
Pentru 1998: Cit = 1.213.473/642.993 = 1,88
Pentru 1999: Cit = 1.128.883/520.248 = 2,16
Pentru 2000: Cit = 1.143.311/450.989 = 2,53
Tabel 6. Sosiri ale turiştilor non-rezidenţi în toate tipurile de
unităţi turistice, pe ţări în anul 2000
(număr turişti)
TOTAL HOTELURI
Alte unităţi de cazare
Germania 1.050.520
846.184 204.336
Ucraina 207.552 89.316
118.236
USA 184.538 166.666
17.872
Marea Britanie 177.181
152.063 25.118
Franţa 124.816 100.798
24.018
Rusia 121.381 83.191
38.190
Italia 109.726 93.119
16.607
Suedia 97.938 84.869
13.069
Israel 92.857 86.734
6.123
Olanda 90.952 67.271
23.681
Danemarca 86.772
70.604 16.168
Lituania 54.249 30.051
24.198
Austria 49.711 42.799
6.912
Rep. Cehia 45.944
31.066 14.878
Belgia 40.312 32.727
7.585
Norvegia 40.087 35.104
4.983
Elveţia 35.191 32.181
3.010
Finlanda 34.595 29.603
4.992
Spania 33.016 28.131
4.885
Japonia 30.631 27.466
3.165
Ungaria 26.177 15.879
10.298
Estonia 21.082 6.146
14.936
Canada 17.666 14.268
3.398
Slovacia 17.620 11.132
6.488
ROMÂNIA 13.236 7.240
5.996
Moldova 11.238 5.059
6.179
Bulgaria 9.298 6.220
3.078
Australia 9.091 5.910
3.181
Portugalia 8.113 7.458
655
Irlanda 7.827 5.763
2.064
Grecia 6.043 5.310
733
Altele 159.097
137.358 21.739
Sursa: GUS “Turystyka w 2000” – “Turismul în 2000” şi ediţiile
precedente
Cel mai mare pondere de sosiri în Polonia, în anul 2000, a fost
reprezentată de turiştii de naţionalitate germană (1.050.520 persoane),
aceştia fiind cazaţi în ma¬re parte (80,5%) în hoteluri de una sau mai
multe stele. Turiştii de naţionalitate gre¬a¬¬că au intrat în număr
relativ mic (6.043) în Polonia în anul 2000. Majoritatea tu¬riş¬ti¬lor
ucrainieni (56,9%) şi estonieni (70,82%) sosiţi în anul 2000 în Polonia
au pre¬ferat alte forme de cazare decât hotelurile.
Numărul turiştilor români intraţi în Polonia în anul 2000 a fost de
13.236.
Calculul duratei medii a sejurului:
Nr. înnoptări turist
Durata medie a sejurului =
---------------------------- zile
Nr. total al turiştilor
Tabel 7. Durata medie a sejurului (zile):
1998
1999
2000
Nr. înnoptări turist 29.799.324
23.447.848 26.038.940
Nr. total turişti 10.979.989
8.261.052 8.905.018
Dms [zile] 2,71 2,83
2,92
Calculul indicatorului densităţii turistice:
a. în raport de populaţie:
Nr. turişti
dp = ----------------------
%
populaţia totală
b. în raport de suprafaţă
Nr. turişti
dt = ----------------------
km2
suprafaţa totală
Tabel 8. Calculul indicatorului densităţii turistice în raport cu
populaţia şi cu su¬pra¬fa¬ţa Poloniei:
1998
1999
2000
Nr. total turişti 10.979.989
8.261.052 8.905.018
Populaţia Poloniei 39.000.000
39.000.000 39.000.000
Suprafaţa Poloniei 312.680
312.680 312.680
dp [loc] 0,2815 0,2118
0,2283
dt [km2] 0,3511 0,2642
0,2847
Tabel 9. Sosiri în Polonia în funcţie de căile de acces pe care
s-a trecut gra¬ni¬ţa:
(mii de turişti)
1998 1999 2000
TOTAL 88.592 89.118
84.515
Şosea/auto 84.186
83.891 78.638
Cale ferată/tren 1.821
2.502 2.952
Pe apă/nave 1.574 1.656
1.765
Cale aeriană/aeronave 1.011
1.069 1.161
Sursa: catalogul anual “Tourism in 2000”, Oficiul Central de Statistică
Potrivit datelor din tabelul 9, majoritatea turiştilor (94,08%) au
sosit în Po¬lo¬ni¬a cu au¬tomobilele (pe şosele).
Tabel 10. Turism receptor şi turism emiţător în perioada 1998–2000, pe
luni, în ca¬zul Poloniei (milioane de turişti înregistraţi la graniţă)
PLECĂRI
SOSIRI
1998 1999
2000 1998 1999
2000
Ianuarie 3.308 3.212
3.680 5.562 5.311
5.744
Februarie 3.516 2.949
3.874 5.911 4.951
6.268
Martie 3.545 3.701
3.996 7.116 6.856
7.073
Aprilie 3.782 3.764
4.664 7.351 6.706
7.496
Mai 4.210 4.473
4.740 7.786 7.479
7.119
Iunie 4.232 4.890
4.907 7.385 7.305
7.156
Iulie 5.530 6.711
6.642 8.768 9.090
8.627
August 5.772 7.989
6.814 8.891 9.328
8.303
Septembrie 4.275 4.775
4.644 7.550 8.090
6.927
Octombrie 3.857 4.307
4.300 8.368 8.736
7.290
Noiembrie 3.616 4.138
3.946 7.164 7.562
6.269
Decembrie 3.687 4.186
4.473 6.741 7.704
6.243
TOTAL 49,3 55,1
56,7 88,6 89,1
84,5
Sursa: Biroul Statistic Central; Oficiul vamal.
Tabelul 11. Oferta de cazare în Polonia, toate tipurile de unităţi de
cazare
1998 1999 2000
Total în hoteluri 911
906 903
Hoteluri 3 1
1
Hoteluri 31 35
36
Hoteluri 305 331
339
Hoteluri 247 263
281
Hoteluri 326 276
258
Moteluri 135 130
128
Internate şcolare 289
266 261
Vile/case de vacanţă închiriate 4.943
4.490 4612
Agroturism 608 755
936
Sursa: GUS “Turystyka w 2000” – “Turismul în 2000” şi ediţiile
precedente
Tabelul 12. Număr de paturi – toate tipurile de unităţi de cazare
1998 1999 2000
Total în hoteluri 90.178
91.853 91.853
Hoteluri 621 523
614
Hoteluri 9.747
11.270 13.002
Hoteluri 39.511
40.674 42.614
Hoteluri 19.982
22.015 24.075
Hoteluri 20.938
17.371 19.640
Moteluri 6.619 5.842
6.199
Pensiuni in staţiuni balneo-climaterice
23.792 22.590 24.739
Cabane montane şi refugii 5.168
4.326 6.004
Internate şcolare 43.460
36.116 39.015
Agroturism 5.509 7.172
9.042
Altele, neclasificate 48.777
79.991 100.056
Sursa: GUS “Turystyka w 2000” – “Turismul în 2000” şi ediţiile
precedente
În ceea ce priveşte numărul de paturi, în toate tipurile de unităţi de
cazare din tu¬ris¬mul polonez, acesta a fost în permanentă creştere în
intervalul 1998-2000, o scă-dere fiind înregistrată în 1999 la numărul
de locuri din hotelurile cu cinci stele, pro-vocată fiind de reducerea
numărului hotelurilor de cinci stele de la trei la unul singur.
Potentialul turistic al Poloniei
Încă din cele mai vechi timpuri ale istoriei
Poloniei, Castelul
Wawel, din Cra¬co-via, a fost centrul puterii eclesiastice. Iniţial a
fost ridicată catedrala, apoi Castelul Wa-wel a funcţionat ca reşedinţă
a regilor poloni de la mijlocul secolului XI până la sfârşitul
secolului al XVII-lea. Structura actuală cuprinde considerabile
amprente ale sti¬lului gotic, cu toate că cea mai mare parte a actualei
sale forme a dobândit-o în pe-rioada 1504-1535, în timpul conducerii
regilor Alexandru (1501-1506) şi Sigis¬mu¬nd I cel Bătrân (1506-1548).
Construcţia castelului a fost începută de Maestrul Eber¬ha¬rd
Rosemberger – responsabil pentru actuala formă a construcţiei – şi
Francesco Flo¬-rentinul, care a avut responsabilitatea creării
decoraţiunilor şi galeriilor cu arcade.
Munca lor a fost continuată de Maestrul Benedikt şi
un alt
florentin, Bar¬to¬lo¬me¬o Berrecci. Aceşti artişti au creat, împreună,
unul dintre cele mai impresionante mo¬-numente renascentiste din
Europa.
În timpul celui de-al doilea război mondial, Castelul Wawel a fost
locuit de că¬tre autorităţile ocupante ale Guvernului Central şi
reşedinţă a lui Hans Frank. Imediat du¬¬¬¬pă eliberarea ţării, muzeul a
fost redeschis, în mare parte acesta păstrându-se pâ¬nă astăzi. În anul
1992 castelul şi o parte a catedralei au suportat importante pro¬ce¬se
de restaurare şi conservare, încheiate în anul 2000.
Polonia beneficiază de un număr mare de castele medievale, o bază de
sus¬ţi-ne¬¬¬re a turismului, şi implicit a economiei poloneze, acestea
atrăgând un număr im¬pr¬e¬¬-sionant de turişti anual.
Bibliografie
www.intur.com.pl/itenglish/users.htm
www.intur.com.pl/itenglish/current.htm
www.intur.com.pl/itenglish/accomm.htm
Cele mai ok referate! www.referateok.ro |