1 PROIECT TURISM INTERNAŢIONAL





Republica POLONIA















Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir” – BRAŞOV
- 2002 -
    Polonia în cifre
 
-    Harta politică a Europei –
•    Polonia este stat democratic
•    Drapelul naţional al Poloniei: două benzi egale pe orizontală - în partea su¬pe¬ri¬-oa¬ră culoarea albă, iar în partea inferioară roşu. Asemănător cu drapelul In¬do¬ne-siei şi al sta¬tului Monaco, acestea au însă culoarea roşie în partea superioară şi albul în partea inferioară.
•    Preşedinte:     Aleksander Kwasniewski
•    Zi naţională:     3 mai – Ziua Constituţiei (1791)
•    Capitala:        Varşovia (Warszawa), 2.200.000 locuitori
•    Populaţia:    39.000.000 locuitori (~10.000.000 trăiesc în afara graniţelor
ţării, majoritatea în SUA)
rata de creştere ~0,36%
rata natalităţii ~13,34%/1000 locuitori
rata mortalităţii ~9,23%/1000 locuitori
•    Divizii administrative: 49 de provincii
•    Limba naţională: poloneza
•    Religie: romano-catolici 95%, ortodoxi, protestanţi, alte minorităţi religioase 5%
•    Moneda: zlot (zl); 1USD=3,50 zl.
•    Suprafaţă:    312,680 km2, din care 304,510 km2 de uscat
•    Locaţie:         Europa Centrală, în estul Germaniei, la Marea Baltică.
•    Graniţe:        total    3,054 km
Rusia    210 km
Lituania 103 km
Belarus  416 km
Ucraina  529 km
Slovacia 539 km
Cehia    790 km
Germania 467 km
•    Ţărm:         528 km
•    Clima: temperată, cu ierni friguroase, ceţoase şi cu precipitaţii frecvente; veri blân¬de cu ploi frecvente şi furtuni cu descărcări electrice, un amestec între cli¬ma-tul maritim în vest şi climatul continental în est. În ianuarie, temperatura la Varşovia este în medie de –3°C, iar în luna iulie la 18,6°C.
•    Relief: majoritară zona de câmpie; munţi – sub 1.500 m înălţime – în sud
•    Industrii: constructoare de maşini şi a prelucrării metalelor, extractivă, chimică, co¬n¬¬s¬trucţii navale, sticlei şi ceramicii, alimentară (important exportator de produ¬se din porc), textilă, prelucrării lemnului.
•    Agricultura: 7% din PIB, 75% din câştiguri provin din fermele particulare, restul de 25% provin de la fermele de stat. Productivitatea rămâne scăzută în com¬pa¬ra-ţie cu standardele europene. Lider european în producţia de secară, rapiţă şi car-tofi.
•    Ape interioare:  3.997 km râuri navigabile şi canale.
•    Căi ferate: total 25.528 km, din care 11.496 km electrificată.
•    Şosele: total 367.000 km din care 235.247 km asfaltaţi
•    Porturi: Gdansk, Gdynia, Gliwice, Kolobrzeg, Szczecin, Swinoujscie.
•    Resurse: cărbune, sulf, cupru, gaze naturale, argint, sare
Teren arabil: 48%
Pajişti şi păşuni: 13%
Păduri: 28%
Altele 13%  
•    Produsul intern brut: 227 miliarde USD (1998), 5800 USD/cap de locuitor.
•    Împărţirea etnică: polonezi 98%
    alte naţionalităţi (ucrainieni, bieloruşi, germani, evrei,
    slo¬va¬ci, lituanieni) 2%
•    Structura pe vârste: 0-14 ani 23%
       15-64 ani 66%
       peste 65 ani 11%
•    Durata medie a vieţii:  68,1 ani bărbaţi; 76,6 ani femei

Relieful, fauna, flora şi clima Poloniei
Polonia este una dintre cele mai întinse ţări din Europa Centrală. Două treimi din su¬pra¬¬faţa sa, înspre nord, este acoperită de câmpie şi coline (formate din de¬po¬zi¬te gla¬cia¬le). Treimea dinspre sud este alcătuită din dealuri şi munţi: în SV Munţii Su¬deţi. În¬spre est, la graniţa cu Cehia, se ridică M-ţii Carpaţi,iar în continuarea lor Mun¬ţii Bes¬-chizii Apuseni. Cel mai înalt vârf din Polonia este Rysy (2499 m) în Munţii Ta¬tra. Cel mai lung râu este Vistula; traversează pe o lungime de 1069 km întreaga Po¬lo¬nie p⬬nă la Marea Baltică. Râul Odra este cel de-al doilea râu important ca lungime (742 km) al Poloniei şi îşi are îzvoarele în Cehia. Nu există lacuri importante pe te¬ri¬to¬riul Po¬¬loniei, dar în partea de nord sunt câteva lacuri de dimensiuni mai mici de ori¬gi¬ne gla¬¬ciară. Aproximativ un sfert din teritoriu este împădurit, majoritatea fiind aco¬pe¬rit cu ar¬buşti cu frunze necăzătoare, inclusiv pini şi molizi. În categoria copacilor cu fru¬n¬¬ze că-zătoare se înscriu fagii şi stejarii. Speciile de animale întâlnite pe te¬ri¬to¬ri¬ul Po¬¬lo¬niei sunt asemănătoare cu cele din ţările Europei Centrale: căprioare, porci mis¬¬treţi, câteva specii de castori şi elani, alături de marmote, urşi, capre negre, râşi şi lin¬xi, în Carpaţi, iar ca specii de păsări: ierunca, lebăda, cocori. În râuri se în¬tâl¬ne¬sc păs¬trăvi, ştiuci, bibani, ţipari şi plătici.      

Populatia şi cultura
În timpul celui de-al doilea război mondial 6 milioane de oameni (~1/6 din po¬-pulaţie) au decedat, inclusiv aproximativ 3 milioane de evrei exterminaţi în la¬gă¬re¬le din Ger¬ma¬nia. Duoă război, mare parte din populaţia de origine germană a fost ex¬-pulzată, în vre¬me de o parte a ucrainienilor s-au restabilit în URSS. Ca rezultat al emi¬-grării pe sca¬ră largă în sec. XVIII-XIX, numeroşi polonezi trăiesc în afara gra¬ni¬ţe¬lor ţării, în spe¬¬¬cial în SUA. Aproximativ 60% din populaţia Poloniei trăieşte la oraş. Edu¬-caţia în şcoli este obli¬ga¬to¬rie la copiii cu vârste cuprinse între 7-15 ani.
Nume sonore în cultura poloneză: Frederic Chopin, Artur Rubinstein, Mikolaj Ko¬¬pernik (Nicolaus Copernicus), Maria Cu¬ri¬e-Sklodowska.

Descrierea cererii şi a ofertei turistice
Tabel 1. Participarea rezidenţilor polonezi în turism
          (număr de turişti - milioane)
Tipul excursiei    1998    1999    2000
Vacanţe interne    11,4    11,2    10,6
Sejur scurt    11,9    13,1    11,5
Excursii în străinătate    3,7    4,2    4,5
Alte tipuri de excursii    18,8    19,5    18,6
Sursa: Ministerul Turismului din Republica Polonia
Numărul polonezilor rezidenţi în Polonia care şi-au petrecut vacanţele pe te¬ri¬to-riul ţării lor în 1999 a scăzut cu 1,72% faţă de anul de reper 1998, scăderea fiind şi mai mar¬cantă în 2000, faţă de acelaşi an de reper, cu 7,02%. O creştere s-a con¬s¬ta-tat în 1999 faţă de 1998 în ceea ce priveşte numărul tu¬riş¬tilor re¬¬zidenţi care şi-au pe-trecut sejururi scurte în Polonia, acesta crescând cu 10,8%, creş¬tere urmată în 2000 de o scădere cu 12,2% faţă de 1999 şi cu 3,36% fa¬ţă de 1998. Evoluţia po¬zi¬ti¬vă constantă s-a constatat şi în cazul excursiilor în afara gra¬ni¬ţe¬lor ţă¬rii a rezidenţilor în perioada 1998-2000. Astfel, în 1999 s-a înregistrat o creş¬te¬re cu 13,5% faţă de anul 1998 şi cu 21,62% în 2000 faţă de acelaşi an de reper, 1998. În ceea ce pri¬veş¬te categoria mai vastă a altor tipuri de excursii, anul 1999 a în¬¬re¬¬gis¬trat o creştere cu 3,72% faţă de anul precedent, dar creşterea a fost urmată de o scădere cu 1,06% în 2000.

Tabel 2. Participarea rezidenţilor polonezi la vacanţe interne pe grupe de vârste (%)

Grupa de vârstă    1998    1999    %
(1999/1998)    2000    %
(2000/1999)
16 – 24 ani    60    50    -  16,6    46    - 8
25 – 34 ani    35    42    + 20    38    - 9,52
35 – 44 ani    39    36    - 7,69    32    - 11,11
45 – 54 ani    34    32    - 5,88    32    -
55 – 64 ani    24    26    + 8,33    27    + 3,84
peste 65 ani    21    22    + 4,76    23    + 4,55
          Sursa: Ministerul Turismului din Republica Polonia

În perioada 1998-2000 s-a înregistrat o scădere permanentă a participării la turism a turiştilor cu vârste cuprinse între 16-22 ani şi o evoluţie alternativă a celor cu vârste între 25-34 ani.
Participarea turiştilor cu vârste între 45 şi 55 ani au cunoscut iniţial o scădere în 1999 faţă de 1998 (cu 5,88%), aceasta rămânând constantă şi în 2000.
Creşteri au cunoscut turiştii cu vârste peste 55 de ani, în medie cu 6,55% în 1999 şi cu 4,19% în 2000.





Tabel 3. Sosiri de turişti rezidenţi polonezi în toate tipurile de destinaţii turistice, pe tipuri de unităţi
(număr de turişti)
Unităţi de cazare    1998    1999    %
(1999/1998)    2000    %
(2000/1999)
Hoteluri     8.489    6.020    -29,1    26.980    +348,1
Hoteluri     328.159    368.070    +12,16    314.483    -14,56
Hoteluri     1.832.393    1.332.796    -27,26    1.824.033    +36,85
Hoteluri     1.148.861    933.160    -18,78    1.154.314    +23,7
Hoteluri     876.128    551.719    - 37,02    666.730    +20,85
Moteluri     341.773    254.257    -25,6    275.866    +8,5
Centre de vacanţă    2.028.263    1.763.821    -13,03    1.799.444    +2,01
Internate şcolare    185.976    165.461    -11,03    168.510    +1,84
Vile/case de vacanţă închiriate    668.150    530.517    -20,6    162.854    -69,30
     Sursa: GUS “Turystyka w 2000” – “Turismul în 2000” şi ediţiile precedente

Anul 1999, comparativ cu anul anterior, 1998, a cunoscut în medie o scădere a numărului de sosiri de turişti polonezi în toate tipurile de destinaţii turistice (ex¬cep¬t⬬¬nd hotelurile de patru stele care au înregistrat o creştere de 12,16% a acestora), în¬¬să anul următor, 2000 a înregistrat o creştere în toate tipurile de destinaţii tu¬ris¬ti¬ce, pe tipuri de unităţi. O creştere consistentă în anul 2000, de 348,1% a re¬pre¬zen¬ta¬¬¬t-o numărul de turişti polonezi cazaţi în hotelurile de cinci stele. O scădere con¬s¬ta¬n¬¬¬tă a fost constatată în cazul cazărilor la vile/case de vacanţă închiriate.

Tabel 4. Înnoptări ale turiştilor rezidenţi în toate tipurile de destinaţii turistice, pe tipuri de unităţi
(număr de turişti)
Unităţi de cazare    1998    1999    %
(1999/1998)    2000    %
(2000/1999)
Hoteluri     12.526    8.792    -29,81    12.417    +41,23
Hoteluri     523.914    484.225    -0,92    492.349    +1,67
Hoteluri     3.138.365    2.312.726    -26,31    2.832.459    +22,5
Hoteluri     2.067.703    1.645.401    -20,42    2.003.562    +21,76
Hoteluri     1.843.489    1.236.411    -32,93    1.700.273    +37,5
Moteluri     527.608    356.046    -32,5    392.004    +10,09
Centre de vacanţă    15.743.647    13.203.239    -16,14    13.497.382    +2,23
Internate şcolare    2.454.421    1.909.753    -22,19    2.121.394    +11,08
Vile/case de vacanţă închiriate    3.487.651    2.291.255    -34,30    2.987.100    +30,36
     Sursa: GUS “Turystyka w 2000” – “Turismul în 2000” şi ediţiile precedente

Tendinţa de scădere s-a înregistrat şi în cazul înnoptărilor turiştilor rezidenţi în toa¬te tipurile de destinaţii turistice, pe tipuri de unităţi, în 1999 comparativ cu anul 1998, însă media înnoptările acestora a acresut în anul 2000 comparativ cu anul an¬te-rior, cea mai mare creştere (+41,23%) fiind înregistrată tot în cazul hotelurilor de cinci stele.

Calculul coeficientului de utilizare a capacităţii de cazare:
                                                   Nr. înnoptări turist
                      CUC  = ---------------------------------- x 100    %
                                   Nr. locuri disp. x 365 zile

CUC1998 = 37,53%
CUC1999 = 18,91%
CUC2000 = 18,93%

Tabel 5. Sosiri ale turiştilor non-rezidenţi în toate tipurile de destinaţii turistice, pe luni şi trimestre
 (număr turişti)
    1998    1999    %
(1999/1998)    2000    %
(2000/1999)
TOTAL    3.561.797    2.574.151    -27,72    3.117.146    +21,09
Primul trim.    642.993    520.248    -19,08    450.989    -13,31
Ianuarie    184.948    153.108    -17,22    131.329    -14,22
Februarie     195.345    150.200    -23,11    136.447    -9,15
Martie     262.700    216.940    -17,41    183.213    -15,54
Al doilea trim.    1.050.485    925.020    -11,94    935.605    +1,14
Aprilie     285.761    232.744    -18,55    236.737    +1,72
Mai     372.217    335.129    -9,96    339.403    +1,28
Iunie     392.507    357.147    -9    366.465    +2,61
Al treilea trim.    1.213.473    1.128.883    -6,97    1.143.311    +1,28
Iulie     416.022    388.338    -6,65    397.970    +2,48
August     457.730    402.657    -12,03    398.543    -1,02
Septembrie     339.721    337.888    -0,54    346.798    +2,63
Al patrulea trim.    654.846    0    -    587.241    -
Octombrie     286.751    .    -    258.166    -
Noiembrie     202.048    .    -    180.625    -
Decembrie     166.047    .    -    148.450    -
     Sursa: GUS “Turystyka w 2000” – “Turismul în 2000” şi ediţiile precedente
Lipsă: al patrulea trimestru din 1999


1 Cel mai important număr de sosiri în Polonia ale turiştilor non-rezidenţi s-a în-re¬¬gistrat, cum era de aşteptat, în trimestrul am treilea în toţi cei trei ani studiaţi, lu¬na în care aceştia au fost cei mai numeroşi fiind august.
Anul 1999 a cunoscut o scădere vizibilă a numărului turiştilor non-rezidenţi in-traţi în Polonia, pentru ca anul următor, 2000, să cunoască o creştere începând cu tri-mestrul al doilea.

Calculul coeficientului de intensitate a traficului turistic/trimestru
- se calculează ca raport între sosirile de turişti din momentele de maxim şi sosirile de turişti din momentele de minim.
      TM
Cit = ------
       Tm

Pentru 1998:    Cit = 1.213.473/642.993 = 1,88
Pentru 1999:  Cit = 1.128.883/520.248 = 2,16
Pentru 2000:  Cit = 1.143.311/450.989 = 2,53








Tabel 6. Sosiri ale turiştilor non-rezidenţi în toate tipurile de unităţi turistice, pe ţări în anul 2000
(număr turişti)
    TOTAL    HOTELURI    Alte unităţi de cazare
Germania     1.050.520    846.184    204.336
Ucraina     207.552    89.316    118.236
USA    184.538    166.666    17.872
Marea Britanie    177.181    152.063    25.118
Franţa     124.816    100.798    24.018
Rusia     121.381    83.191    38.190
Italia     109.726    93.119    16.607
Suedia     97.938    84.869    13.069
Israel     92.857    86.734    6.123
Olanda     90.952    67.271    23.681
Danemarca     86.772    70.604    16.168
Lituania     54.249    30.051    24.198
Austria     49.711    42.799    6.912
Rep. Cehia     45.944    31.066    14.878
Belgia     40.312    32.727    7.585
Norvegia     40.087    35.104    4.983
Elveţia     35.191    32.181    3.010
Finlanda     34.595    29.603    4.992
Spania     33.016    28.131    4.885
Japonia     30.631    27.466    3.165
Ungaria     26.177    15.879    10.298
Estonia     21.082    6.146    14.936
Canada     17.666    14.268    3.398
Slovacia     17.620    11.132    6.488
ROMÂNIA    13.236    7.240    5.996
Moldova     11.238    5.059    6.179
Bulgaria     9.298    6.220    3.078
Australia     9.091    5.910    3.181
Portugalia     8.113    7.458    655
Irlanda     7.827    5.763    2.064
Grecia     6.043    5.310    733
Altele      159.097    137.358    21.739
Sursa: GUS “Turystyka w 2000” – “Turismul în 2000” şi ediţiile precedente

Cel mai mare pondere de sosiri în Polonia, în anul 2000, a fost reprezentată de turiştii de naţionalitate germană (1.050.520 persoane), aceştia fiind cazaţi în ma¬re parte (80,5%) în hoteluri de una sau mai multe stele. Turiştii de naţionalitate gre¬a¬¬că au intrat în număr relativ mic (6.043) în Polonia în anul 2000. Majoritatea tu¬riş¬ti¬lor ucrainieni (56,9%) şi estonieni (70,82%) sosiţi în anul 2000 în Polonia au pre¬ferat alte forme de cazare decât hotelurile.
Numărul turiştilor români intraţi în Polonia în anul 2000 a fost de 13.236.






Calculul duratei medii a sejurului:
                                     Nr. înnoptări turist
                    Durata medie a sejurului = ----------------------------     zile
                                      Nr. total al turiştilor

Tabel 7. Durata medie a sejurului (zile):

             1998             1999             2000
Nr. înnoptări turist    29.799.324    23.447.848    26.038.940
Nr. total turişti    10.979.989    8.261.052    8.905.018
Dms [zile]    2,71    2,83    2,92


Calculul indicatorului densităţii turistice:
a.    în raport de populaţie:    
                                                   Nr. turişti
                           dp = ----------------------     %        
                                     populaţia totală

b. în raport de suprafaţă
                                         Nr. turişti
                           dt =   ----------------------    km2     
                                     suprafaţa totală

Tabel 8. Calculul indicatorului densităţii turistice în raport cu populaţia şi cu su¬pra¬fa¬ţa Poloniei:

             1998             1999             2000
Nr. total turişti    10.979.989    8.261.052    8.905.018
Populaţia Poloniei    39.000.000    39.000.000    39.000.000
Suprafaţa Poloniei    312.680    312.680    312.680
dp [loc]    0,2815    0,2118    0,2283
dt [km2]    0,3511    0,2642    0,2847


Tabel 9. Sosiri în Polonia în funcţie de  căile de acces pe care s-a trecut gra¬ni¬ţa:
(mii de turişti)
    1998    1999    2000
TOTAL    88.592    89.118    84.515
Şosea/auto    84.186    83.891    78.638
Cale ferată/tren    1.821    2.502    2.952
Pe apă/nave    1.574    1.656    1.765
Cale aeriană/aeronave    1.011    1.069    1.161
Sursa: catalogul anual “Tourism in 2000”, Oficiul Central de Statistică

Potrivit datelor din tabelul 9, majoritatea turiştilor (94,08%) au sosit în Po¬lo¬ni¬a cu au¬tomobilele (pe şosele).

Tabel 10. Turism receptor şi turism emiţător în perioada 1998–2000, pe luni, în ca¬zul Poloniei (milioane de turişti înregistraţi la graniţă)

                                      PLECĂRI                    SOSIRI
    1998    1999    2000    1998    1999    2000
Ianuarie    3.308    3.212    3.680    5.562    5.311    5.744
Februarie     3.516    2.949    3.874    5.911    4.951    6.268
Martie     3.545    3.701    3.996    7.116    6.856    7.073
Aprilie     3.782    3.764    4.664    7.351    6.706    7.496
Mai     4.210    4.473    4.740    7.786    7.479    7.119
Iunie     4.232    4.890    4.907    7.385    7.305    7.156
Iulie     5.530    6.711    6.642    8.768    9.090    8.627
August     5.772    7.989    6.814    8.891    9.328    8.303
Septembrie     4.275    4.775    4.644    7.550    8.090    6.927
Octombrie     3.857    4.307    4.300    8.368    8.736    7.290
Noiembrie     3.616    4.138    3.946    7.164    7.562    6.269
Decembrie     3.687    4.186    4.473    6.741    7.704    6.243
TOTAL    49,3    55,1    56,7    88,6    89,1    84,5
Sursa: Biroul Statistic Central; Oficiul vamal.

Tabelul 11. Oferta de cazare în Polonia, toate tipurile de unităţi de cazare

    1998    1999    2000
Total în hoteluri    911    906    903
Hoteluri     3    1    1
Hoteluri     31    35    36
Hoteluri     305    331    339
Hoteluri     247    263    281
Hoteluri     326    276    258
Moteluri     135    130    128
Internate şcolare    289    266    261
Vile/case de vacanţă închiriate    4.943    4.490    4612
Agroturism     608    755    936
Sursa: GUS  “Turystyka w 2000” – “Turismul în 2000” şi ediţiile precedente

Tabelul 12. Număr de paturi – toate tipurile de unităţi de cazare

    1998    1999    2000
Total în hoteluri    90.178    91.853    91.853
Hoteluri     621    523    614
Hoteluri     9.747    11.270    13.002
Hoteluri     39.511    40.674    42.614
Hoteluri     19.982    22.015    24.075
Hoteluri     20.938    17.371    19.640
Moteluri     6.619    5.842    6.199
Pensiuni in staţiuni balneo-climaterice     23.792    22.590    24.739
Cabane montane şi refugii    5.168    4.326    6.004
Internate şcolare    43.460    36.116    39.015
Agroturism    5.509    7.172    9.042
Altele, neclasificate    48.777    79.991    100.056
Sursa: GUS  “Turystyka w 2000” – “Turismul în 2000” şi ediţiile precedente
În ceea ce priveşte numărul de paturi, în toate tipurile de unităţi de cazare din tu¬ris¬mul polonez, acesta a fost în permanentă creştere în intervalul 1998-2000, o scă-dere fiind înregistrată în 1999 la numărul de locuri din hotelurile cu cinci stele, pro-vocată fiind de reducerea numărului hotelurilor de cinci stele de la trei la unul singur.


Potentialul turistic al Poloniei
    Încă din cele mai vechi timpuri ale istoriei Poloniei, Castelul Wawel, din Cra¬co-via, a fost centrul puterii eclesiastice. Iniţial a fost ridicată catedrala, apoi Castelul Wa-wel a funcţionat ca reşedinţă a regilor poloni de la mijlocul secolului XI până la sfârşitul secolului al XVII-lea. Structura actuală cuprinde considerabile amprente ale sti¬lului gotic, cu toate că cea mai mare parte a actualei sale forme a dobândit-o în pe-rioada 1504-1535, în timpul conducerii regilor Alexandru (1501-1506) şi Sigis¬mu¬nd I cel Bătrân (1506-1548). Construcţia castelului a fost începută de Maestrul Eber¬ha¬rd Rosemberger – responsabil pentru actuala formă a construcţiei – şi Francesco Flo¬-rentinul, care a avut responsabilitatea creării decoraţiunilor şi galeriilor cu arcade.
    Munca lor a fost continuată de Maestrul Benedikt şi un alt florentin, Bar¬to¬lo¬me¬o Berrecci. Aceşti artişti au creat, împreună, unul dintre cele mai impresionante mo¬-numente renascentiste din Europa.
În timpul celui de-al doilea război mondial, Castelul Wawel a fost locuit de că¬tre autorităţile ocupante ale Guvernului Central şi reşedinţă a lui Hans Frank. Imediat du¬¬¬¬pă eliberarea ţării, muzeul a fost redeschis, în mare parte acesta păstrându-se pâ¬nă astăzi. În anul 1992 castelul şi o parte a catedralei au suportat importante pro¬ce¬se de restaurare şi conservare, încheiate în anul 2000.
Polonia beneficiază de un număr mare de castele medievale, o bază de sus¬ţi-ne¬¬¬re a turismului, şi implicit a economiei poloneze, acestea atrăgând un număr im¬pr¬e¬¬-sionant de turişti anual.


Bibliografie
www.intur.com.pl/itenglish/users.htm
www.intur.com.pl/itenglish/current.htm
www.intur.com.pl/itenglish/accomm.htm

Cele mai ok referate!
www.referateok.ro