1 Foametea şi suferinţa de dupa război
 
Īn tot satul foarte multa lume nu avea nici un fel de hrana, din care cauza se alimenta cu borhot si loboda, si multi copii, ramasi fara parinti, umblau din casa īn casa, din sat īn sat, cersind si hranindu-se cu buruieni. Pāinea nu poate fi cumparata nicaieri. Toata populatia din sat manānca fān si vite moarte..." Multe familii din  tot satul nu aveau alta hrana decāt tescovina si ciocleje, chiar daca aveau cāte 5-6 hectare de pamānt. Aspectul cu adevarat oribil al foametei era canibalismul. Pe la īnceputul lunii iunie 1946, cāteva cazuri de canibalism au avut loc. Au fost constatate cazuri de furt al cadavrelor duse la cimitir si ramase neīnmormāntate. La multe cadavre gasite īn diferite alte locuri prin sat "li s-au luat muschii si membrele". Foametea a provocat o crestere īnspaimāntatoare a criminalitatii. Furturile, mai īntotdeauna de produse alimentare, devenisera fenomenul cel mai obisnuit, si aceasta īn asa masura, īncāt omul īsi putea usor pierde viata pentru o gura de pāine sau pentru un pumn de graunte.
 
Īn 1947, o taranca din sat a taiat, īn scopul de a-i mānca, doi din cei patru copii ai sai, o fetita de sase ani si un baietel de cinci ani. Un taran a chemat la el o vecina pe care a sugrumat-o si a māncat-o. Un alt om din sat
si-a omorāt nepotul de 12 ani, care venise la el, si l-a māncat.



 Interviu de la bunica mea Muşeţanu Ioana 1938
― Prin anii ’45 ’46 eu eram foarte mică aveam doar 8-9 ani dar unele amintiri le ţin minte şi acum. Pe atunci noi eram o familie puţin mai bogată, aveam 300 de oi, doi cai puternici şi iuţi. Tata era morar avea o moară de făină şi nu prea duceam foamea. Īn fiecare lună veneau soldaţi īn sat şi lu-au fară milă din toate casele tot ce gaseau de mīncare. El avea relaţii cu oameni de la conducere de aceea nu prea am avut probleme cu soldaţii, īnsă īntr-o zi au venit soldaţii şi pe la noi, tata era la moară, soldaţii ne lua  cīteva oi şi cīnd să plece sau īntīlnit cu el. Nu putea să stea făra să spue nimic a făcut gălagie să dea oile īnapoi s-a şi bătut puţin cu ei dar, ei fiind mulţi nu putea să-i oprească. Din ce īn ce veneau tot mai des şi lu-au tot ce găseau. Oamenii din sat se rugau īn genunchi să-i lase o bucată de pīine măcar pentru copii. Odată soldaţii au īnceput să strīngă toţi bărbaţii şi cai din sat pentru ai duce la război, tata a urcat pe un cal luīnd-ul de ham şi pe al doilea şi a fugit pe rīpă spre pădure, au tras cu armele după el lau şi rănit la un picior de atunci n-a mai putut mişca acel picior. Venia noaptea odată la cīteva zile lua mīncare şi se ascundea din nou. Dar īn scurt timp lau găsit şi lau īnchis la puşcărie. Īnainte de a se īntīmpla asta a săpat īntr-o noapte o gaură mare sub pat ca să ascundem acolo saci cu tărīţă pentru turte dar eau găsit şi acolo şi au luat tot. Toate aceste le duceau la Chişinău şi putrezeau acolo. Oamenii din sat flămīnzi mīncau porumb şi beeau apă se īnflau şi mureau. Foarte mulţi oameni au murit. Nimeni nu vroiau să sape mormīntul pentru oamenii morţi, dacă era un mormīnt mai mare se aruncau la zece oameni şi asa īi lăsau. Se creşteau animale păsări sub pămīnt pentru a nu vedea vecini şi a nu auzi nimic, dacă aflau se duceau la soldaţi şi le spune-au pentru asta le dădea o felie de pīine.
Acea perioadă a fost grea dar eu nu prea am īnţeles-o fiindcă eram mică, dar una am īnţeles ca război, foametea şi sărăcia toate duce spre un lucru şi anume spre moarte!

 

Cele mai ok referate!
www.referateok.ro