1 Civilizatia industriala
 si mediul ambiant

 


         Urmarind acelasi scop respective identificarea de solutii, lester Brown unul dintre cercetatorii care au pus bazele conceptului de « dezvoltare durabila » a creat doua instute consacrate studierii si monitorizarii problemelor globale, World Watch Institute in 1974 si Earth Policy Institute ( institutul pentru Politica Pamantului in 2000)
         In lucrarile sale Eco-economia, Planul B2.0 pentru salvarea unei planete sub presiune si a unei civilizatii in impas, si planul 3.0 – Mobilizare generala pentru salvarea civilizatiei, Laster Brown a relevat importanta integrarii si asumarii de catre fiecare stat, a unei strategii privind dezvoltarea durabila, ale carei componente esentiale sunt: stabilizare populatiei, reducerea dependentei de petrol, dezvoltarea resurselor de enrgii regenerabile, conservarea solului, protejarea sistemelor biologice ale Pamantului reciclarea materialelor.
         Planul B 3.0 presupune o serie de solutii inspirate de conceptual “dezvoltarii durabile” pentru depasirea crizei iminete care ar intervene in ipoteza in care tendintele actuale iminete cxare ar intervene in ipoteza in care tendintele actuale se vor mentine respective (Planul A) ; stabilizarea climei, a populatiei eradicarea saraciei si refacerea ecosistmelor Pamantului.
         In viziunea lui Lester Brown omul detine tehnologiile necesare pentru a contracara amenintarea reprezentata de conflictul dintre dezvoltarea continua a civilizatiei industriale si mediul ambient, principala provocare a guvernelor lumii fiind de a identifica vointa politica necesara punerii in aplicare a unui stfel de plandincolo de interesele proprii fiecarui stat.

         Cum este afectata Romania

         Asemenea tuturor statelor lumii si tara noastra trebuie sa faca fata unor provocari precum poluarea, schimbarile climatice sau scaderea resulrelor.
         Principala problema a autoritatilor romane este poluarea. Nu intamplator, un raport al Consiulului Europei despre Marea neagra din iunie avertizeaza ca industrializarea excesiva a oraselor de coasta, activitatea portuara si deversarea de substante toxice si chiar radioctive in mare au creat o poluare fara precent, tarile riverane fiind indemnate sa se mobilizeze si sa colaboreze nu nu mai la un nivel national (intre guverne) ci mai ales regional, pentru a impiedica un dezastru ecologic.Raportul mai arata ca 21 din cele 26 de specii de pesti cunoscute in Marea Neagra au disparut in ultimele decenii din cauza poluarii si a supraexploatarii.
         De altfel, mass-media nationale publica periodic articole de prezentare a stadiului deplorabil in care se afla rezervatiile naturale (cu titlu de exemplu, Delta Dunarii, Vama Veche Fantanita, Murtflar ) in special din cauza turismului « ingaduit » in aceste zone (incluzand constructiile ilegale pe plaja, sporturile acvatice, poluarea realizata de catre turistii)
         In Delta, cea mai mare rezervatie de tinuturi umede din Europa, inclusa in 1991 in patrimoniul UNESCO desi a fost inceputa cu succes o reconstructie ecologica, in sensul redarii in circuitul natural a unor importante amenajari folosite in agricultura, fapt privit ca o solutie de cantracarare a efectelor posibil devastatoare ale canalului ucrainean Bastroe, precesul este lent. In plus, locuitorii zonei sunt in continuare in pericol, in ipoteza unor inundatii, precum cele catastrofae din 2006, din cauza lipsei unor diguri de protec tie. Pescuitul industrial si braconajul reprezinta alte elemente care pericliteaza serios situatia deltei, fapt relevat de un ONG activ in zona protectiei mediului, Asociatia « Salvati Dunarea si Delta »
         Zona rosie Montana a fost salvata cel putin deocamdata, de la dezastrul ecologic la care ar fi supusa in cazul in care firmei canadiene « Gabriel Resources » i s-a permite sa aextraga aur din mina folosind tehnica separarii aurului prin cianura, prin declararea sa si arheologica. Procesul de extractie ar presupune distrugerea unei suprafete totale de 16 km patrati, ce include cinci munti, patru biserici si cimitire, ruinele cetatii romane Alburnus Mior, precum si poloarea zonei la un nivel ce ar dura sute de ani, fata de durata maxima de productie a minei, estimata la 15 ani.
         O alta problema reala in Romania este amplificarea fenomenului de desertificare, asociat cu actiunile distructive de defrisare a padurilor derulare de « mafia » din domeniu, a carro existenta este recunoscuta de autoritati. Potrivit unor date recente ale Administratiei Nationale de Meteorologie, schimbarile curente de clima, incluzand secetele frecvente, degradarea continua a solului, din cauza unor practici necorespunzatoare, taierea intr-un mod haotic a padurilor au dus la distrugerea sistematica a milioane de hectare de culturi agricole, la existenta unor cantitati tto mai mici de apa in sol si cel mai grav la asparitia fenomenuluide desertificare. Astfel, Romania este prima tara europeana situata la nord de paralele 44 confruntata la modul serios cu fenomenul de desertificare, o reala amenintare in primul rand la adresa securitatii alimentare a populatiei.
         Autoritatile Statului actioneaza cu succes impotriva unei palete largi de spete, care include si poluarea, defrisarile ilegale, acordarea unor autorizatii ilegale de constructie in zone protejate etc. Serviciul Roman de Informatii contribuind aportul prin furnizarea oprotuna si in timp optim de informatii din surse specifice benefiarilor ilegali.
         Nu este de neglijat faptul ca un numar important de informatii in acest domeniu provin din mediul presei, exploatarea resurselor deschise fiind o metoda de lucru a carei importanta se afla pe un trend ascendent in cadrul Serviciului, alaturi de celelalte surse specifice.

Cele mai ok referate!
www.referateok.ro