1                        Poluarea fonica


Zgomotul ester un complex de sunete fără un caracter periodic cu  insurgenţă dezagreabilă aleatoare , care afectează starea psihologică şi biologică a oamenilor şi a altor organisme din natură . Aceste noxe acustice  afectează toate colectivită ţile umane . Ele sunt prezente mai ales în mediu urban . Transporturile terestre şi aeriene, şantierele de construcţii şi industriale degajează în atmosferă zgomote insuportabile cu o mare variabilitate decibelică  . Datorită lor locuitorii oraşelor sunt supuşi unui stres aproape permanent . Bombardaţi cu astfel de semnale oamenii cu rosturi superioare şi embematic organizaţi se adaptează temporar ş alţi nu o pot face. Sursele de zgomot sunt neiertătoare. Intervin în casă, în birouri, în uzine şi fabrici, în cazangerii, în grădiniţe, şcoli, licee şi baruri etc. Scapă de aceste noxe ministerele care au o bună izolare fonică sau sunt amplasate azonal zgomotelor puternice. Sunt cartiere urbane unde zgomotul le învăluie 24  de ore din 24.
Efectele patologice ale zgomotului sunt: surditatea traumatică şi perturbări ale sistemului nervos, cu evoluţie lentă sau agresivă. Expunerea excesivă la zgomot intens şi pe perioade lungi de timp determină surditatea. Ea este întâlnită mai ales la mincitorii din cazangerii care nu poartă căşti fonice de protecţie.
Frecvenţele înalte ale zgomotelor sunt mai periculoase decât cele joase. Surditatea intervine la persoanele care se află în imediata apropiere a sursei puternice de zgomot. Zgomotele stradale cele mai acute sunt produse de camioane, autobuze, de miile de autoturisme, motociclete, metrou, căi ferate. Un singur camion cu remorcă generează un zgomot de 90 decibeli, iar o coloană de camioane mai  mult de 100 decibeli; un avion cu reacţie, generează la decolare un zgomot de 115-120 decibeli. În cartierul de locuinţe pragul zgomotului nu trebuie să depăşească 50 decibeli. El nu este respectat niciodată. Intermitenţa zgomotului de intensitate diferită, deranjează liniştea locuitorilor. Acest aspect este întâlnit şi noaptea. Zgomotele peste 65 decibeli implică modificări psihice manifestate mai ales prin oboseală şi slăbirea atenţiei. La peste 90 decibeli oboselii, lipsei de atanţie li se adaugă leziuni ale organului auditiv extern (leziuni ale timpanului), creşte tensiunea arterială intracraniană, diminuează reflexele, determină tulburări ale sistemului cardiovascular cu instalarea hipertensiunii cronice, tulburări fiziologice ale aparatului digestiv de cele mai multe ori cu apariţia ulcerului, tulburări ale glandelor endocrine, se accelerează pulsul şi ritmul respiraţiei etc.
Avioanele aduc mari prejudicii sonore faunei şi florei regiunilor pe care le survolează, datorită undelor de şoc, fenomenului de reflexie  şi de difracţie produs de denivelările terenului. Avioanele supersonice produc detunătura balistică şi bangul sonic  care loveşte solul cu un covor de zgomote extrem de chinuitoare pentru populaţie. Efectele suprapresiunii sonice sunt extrem de dăunătoare pentru clădiri şi pentru persoanele din zona măturată de bang ce atinge lărgimi de 80-100 km2. Manifestările fiziologice negative ale organismului uman sunt cele menţionate anterior.
                               
Astăzi se caută soluţii pentru a evita producerea şi transmiterea zgomotelor. Maşinile sau motoarele ce vor fi construite este de dorit să producă un zgomot minim. Blocurile care se vor construi trebuie să posede un strat fonoabsorbant antiimpact. Ideal ar fi introducerea unor perdele izolante de arbori în jurul surselor industriale de zgomot şi în jurul cartierelor de locuit. Până în prezent, în România nu s-au stabilit norme de calitate sonoră  a mediului.