1 Bulgarii

Bulgarii deţin multe elemente folcloristice comune cu românii datorită rădăcinilor tracice parţial comune.Bulgarii au o serie de tradiţii specifice precum colindatul băieţilor cu betleemul de Crăciun, colindatul fetelor de florii, Baba marta, farsangul.Farsangul la bulgarii  este sărbătoarea de lăsatul secului. Potrivit obiceiurilor, petrecerea durează până la Miercurea cenuşii, când începe Postul Paştelui. În tot acest timp în localităţile unde locuiesc bulgari se organizează baluri mascate şi spectacole.
Sărbătoarea cea mai spectaculoasă din calendarul popular bulgăresc este Baba Marta, care, ca şi Baba Dochia, personifică primăvara. La sfârşitul lui februarie, bulgarii fac curăţenie generală în case, deoarece se spune că Baba Marta nu vizitează decât casele ingrijite. Batrânii nu trebuie să iasă prea devreme din casă, pentru că bătrâna doreşte să intâlnească doar fete tinere şi femei. În ultima zi a lunii februarie, copiii din mediul rural aprind un foc cât se poate de mare. Ei strigă: «Baba Marta, eu te incălzesc pe tine azi, iar tu să mă încălzeşti pe mine mâine!» şi se adună în jurul focului, cu diverse strigături, iar când focul se stinge, sar peste el. Focul trebuie sa ardă cât mai mult şi cât mai sus ca să o încălzească pe Baba Marta, care personifică şi soarele care poate să ardă feţele oamenilor.
Una din sarbatorile cele mai cunoscute in comunitatile bulgaresti este Martisorul, asemanator de altfel cu traditia romaneasca. Legenda martisorului este foarte veche, datind din perioada hanului Asparuh, cel care i-a condus pe bulgari pe teritoriul actualei lor tari, in anul 681. Cei doi au reusit sa fuga, insa in apropiere de malul Dunarii, Boian fiind ucis de urmaritori, Huba a dat drumul soimului care avea legat de picior firul de ata alba inrosit de singele fratelui sau, pentru a-i da de veste hanului despre moartea fratelui sau. La aflarea vestii, de durere, Asparuh a poruncit ostasilor sa poarte un fir de lina alba si unul de lina rosie pentru a-i feri de necazuri, eveniment care ar fi avut loc la 1 martie 681.

Martisorul bicolor sau multicolor, incarcat cu valente magice, reprezinta un talisman mai cu seama in civilizatiile arhaice. Culoarea alba a snurului reprezinta femeia, simbolizind viata lunga, iar cea rosie reprezinta barbatul, simbolizind forta fizica. De cele doua fire rasucite intre ele se agata monede, par din coada de cal, margele, usturoi, carcase de melci si altele, realizindu-se o amuleta protectoare ("martenita") impotriva spiritelor rele. Ca si in Moldova si in Bucovina, in unele comunitati bulgaresti exista obiceiul ca fetele sa ofere iubitilor un snur simplu, in cele doua culori. Bulgarii poarta martisoarele intreaga luna martie, fie la reverul hainei, fie prinse la incheietura miinii, existind si particularitati de ordin social: fetele nemaritate in partea stinga a rochiei, fetele batrine la degetul mic al miinii stingi, iar barbatii casatoriti la soseta dreapta. Scoaterea martisoarelor a fost legata de practicile de previziune a vremii, fiind agatate in copacii care urmeaza sa infloreasca. Este marcata astfel tranzitia intre iarna si primavara si credinta fiecaruia ca toate vor fi mai bune in anul ce incepe.
În ceea ce priveşte obiceiurile bulgarilor ele sunt legate, aproape în întregime, de riturile bisericii romano-catolice şi de sfintele sărbători şi corespund, aproape integral.





BABA MARTA

Poate că sărbătoarea cea mai spectaculoasă din calendarul popular al bulgarilor o reprezintă Baba Marta. În data de 28 sau 29 februarie (depinde cum cade, dacă este an bisect sau nu) copiii aprind din tulei şi din tot ce se poate aprinde un foc mare - mare, cât se poate de mare.
Focul trebuia să ardă cât mai mult şi cât mai sus ca să o încălzească pe baba Marta. Copiii strigă: „Baba Marta, eu te încălzesc petine azi, iar tu să mă încălzeşti pe mine mâine!” Şi se adunau în jurul focului, strigă diverse strigături, şi când focul este pe stinse se sare peste el.

FLORIILE

În sâmbăta Floriilor, fetele îmbrăcate în port popular, merg pe la cunoscuţi şi le cântă despre învierea lui Lazăr, primindîn schimb ouă, pentru a fi vopsite de Paşi. Tot atunci, oamenii duc la biserică rămurele de salcie, pentru a fi sfințite; le aduc apoi acasă, ele având rolul de a feri casa de tunete şi trăsnete. În Joia Mare se face de pază la ormântul lui Iisus până sâmbătă seara când se termina Învierea.Băieții sunt îmbrăcați încostume populare şi au nişte puşti din lemn cu care păzesc mormântul amenajat în mijlocul bisericii.

Cele mai ok referate!
www.referateok.ro