1

BRAZILIA

 

 


Cea mai mare tara din America de Sud, formata din 23 state federale si
singura de limba portugheza.


În partea central-estica a Americii de Sud cu deschidere la Oceanul
Atlantic (7400 km2). Tarmurile sunt scaldate de curenti calzi, fara
prea mare influenta climatica. În vest, frontiera ajunge aproape de
Muntii Anzi. Partea nordica ocupa bazinul Amazonului.

 

Este a cincea tara din lume (dupa Rusia, Canada, China, S.U.A.) si are
suprafata de 8 511 965 km2 (aproape cât Europa si jumatate din America
de Sud).

 

În N - Guyana Franceza, Surinam, Guyana si Venezuela, în N-V -
Columbia, în V - Peru, în S-V - Bolivia, Paraguay si Argentina, în S -
Uruguay, iar in E - Oceanul Atlantic.

 

Are 153 332 000 loc., 18 loc./km2, 75% din populatie este urbana si se
vorbeste limba portugheza.

 

Tarmul atlantic este în general jos si putin fragmentat, cu exceptia
marelui estuar al Amazonului, unde apar si foarte multe insule, cea
mai mare fiind Marajo. La sud de Capul Rocco si Capul Branco, linia de
tarm este mai articulata si mai înalta, cu numeroase porturi (Recife,
Salvador, Rio de Janeiro, Santos, Porto Alegre). În largul oceanului
se gaseste insula Trinidade.

Reliful are altitudini medii joase, aproape 2/3 fiind sub 300 m.
Domina doua tipuri majore: podisurile si câmpiile. Podisul Braziliei
ocupa partea central-estica, cu o altitudine medie de 800 m. În vestul
sau se individualizeaza Podisul Mato Grosso (media de 800 m), iar în
sud, de-a lungul coastei Atlanticului, sunt culmi mai înalte (pâna la
2 800 m), ca Serra do Mar, Serra Espinaco. La nord de fluviul Amazon,
Brazilia ocupa putin si din Podisul Guianelor, cu vârful cel mai înalt
din toata tara, Pico de Neblina (3 014 m).

A doua categorie de relief cuprinde Câmpia Amazonului (peste 50% din
teritoriul Braziliei), întinzându-se si prin vestul Podisului Mato
Grosso, unde face jonctiunea (peste Bolivia si Paraguay) cu Câmpia
Parana-Paraguay.


Clima are urmatoarele tipuri: ecuatoriala (în Bazinul Amazonului),
subecuatoriala (la nord si zona ecuatoriala a Amazonului), semiarida
calda (în N-E) si temperat calda (în sud).

Fluviile principale sunt Amazonul (cu afluenti foarte mari: Rio Negro,
Yapura, Tapajos, Madeira s.a.), Sao Francesco (cu o cascada ce îi
împarte cursul navigabil în doua sectoare) si Parana care trece în
Argentina. Râurile Podisului Braziliei dispun de cascade si de un mare
potential energetic.

Vegetatia este dominata în nord de padurea ecuatoriala numita aici
selvas (ocupa 1/3 din padurile lumii si produce o mare parte din
oxigenul atmosferei). Pe platouri se dezvolta vegetatia de savana si
stepa, cu ierburi înalte sau scunde, cu tufisuri si arbori rari, ale
caror radacini ajung pâna la 20 m adâncime. Aceste asociatii poarta
diferite denumiri: campos (în sud, acum cu plantatii de cafea, bumbac,
fructe sau cu pasuni), sertao (la N-E de campos, cu vegetatia mai
xerofila - cactusi mari, arbusti spinosi), caatinga (cu arbori mici,
ale caror frunze cad în anotimpul arid).

 

1 În Brazilia domina albii (60%) proveniti din portughezi, spanioli,
italieni, germani s.a. Urmeaza metisii (30%), negrii (6%),
amerindienii (2%) si mulatrii (1,8%). Peste 80% din populatie
locuieste în fâsia atlantica, mai ales în sud-est. Jumatate din
teritoriu are o densitate sub 1 loc./km2, cu precadere în Amazonia si
în Podisul Mato Grosso. Aici exista grupuri etnice specifice.

Sub aspect religios, 88% sun catolici, apoi protestanti, ortodocsi
s.a. 75% din populatie traieste la oras, dar multi în arealele
periferice, sarace.

Principalele orase sunt situate în est: Sao Paulo (15,2 milioane
loc.), Rio de Janeiro (10,2 mil.), Salvador (92,1 mil.), Brasilia (1,8
mil.) s.a. Este vestit în lume Carnavalul de la Rio care are loc de
Lasata Secului.

Brazilia este a opta putere economica a lumii, desi înca dependenta de
economia S.U.A. si de cea europeana. Totodata, Brazilia a acumulat
numeroase datorii externe.

Agricultura este de tip latifundiar. Se practica monocultura, cu
productii pentru export, ce duc la secatuirea solului. O alta cultura,
pe spatii mari, este cea a arborilor de cauciuc, în special în
Amazonia. Se mai cultiva cacao, porumb, orez, manioc, batate, fasole,
oleaginoase, fructe tropicale (ananas, banane). Dispune de mult lemn
(locul III pe Glob), cu specii deosebite, ca pinul de Parano.

La bovine (140 mil. capete), Brazilia detine locul I pe Glob. Se mai
cresc ovine ( 21 mil. capete), porcine (33 mil. capete), caprine (12
mil. capete), cabaline. Pescuitul atinge 900 000 tone/an.

Resursele minerale sunt bogate: petrol, aur, diamante, sare, fier,
nichel, uraniu, bauxita, tungsten, staniu. Se exporta mult fier si
bauxita. Brazilia are numeroase hidrocentrale (acopera 70% din
necesarul intern).

Industria s-a dezvoltat mai ales cu capital strain, dominant din
S.U.A. Periodic au existat cresteri si recesiuni. Brazilia are
siderurgie, metalurgie neferoasa, masini, aeronautica, dispune de
numeroase santiere navale, industrie textila si alimentara. Se importa
unele produse alimentare, petrolifere si se exporta cafea, fier,
zahar, cacao, lemn, ulei vegetal, tutun, pielarie etc.

Turismul este impulsionat de potentialul reprezentat de plajele
Atlanticului si de arealul Rio de Janeiro, în special în perioada de
carnaval.

Caile de comunicatii se bazeaza mult pe reteaua fluviala, reprezentata
în special prin Amazon si afluentii sai. Brazilia dispune si de flota
oceanica. Soselele au o lungime de peste 400 000 km, între care se
numara si Transamazonia. Caile ferate sunt mai putine (30 000 km) si
domina în ariile industriale. Traficul aerian este intens, Brazilia
dispunând de peste 20 de aeroporturi.

 

Regiunea de sud-est si de sud este cea mai dezvoltata. Se compune din
doua subregiuni:

Triungiul Belo Horizonte - Rio de Janeiro - Sao Paulo reprezinta inima
economica si politica a tarii. În cadrul sau, statul federal Minas
Gerais este cel mai puternic industrializat, fiind loc de covergenta
între nordul sarac si susul bogat, între litoralul suprapopulat si
interiorul Braziliei, înca neexploatat. Aici s-a dezvoltat mult
industria mecanica si textila. Sao Paulo este primul oras al Americii
de Sud, populat de urmasii europenilor si ai celor din Orientul
Apropiat. În centura verde a metropolei s-au asezat multi japonezi.
Sao Paulo a prosperat pe baza productiei de cafea si detine astazi 4/5
din productia industriala a Braziliei. Are, totodata, numeroase
orase-satelit.

Subregiunea sudica este localizata în climat temperat, cu paduri de
pin si savane care fac trecerea spre pampa argentiniana. Portughezii
au parasit în trecut majoritatea acestor locuri, apoi au fost
colonizate, în sec. al XIX-lea, de imigranti germani, urmati de
italieni, polonezi s.a. Domina cresterea vitelor pentru carne, a
porcilor, cultura orezului si vita-de-vie.

Regiunea central-vestica a cunoscut o crestere progresiva a populatiei
si o integrare economica dupa înfiintarea noii capitale, Brasilia.

Regiunea centrala prezinta conditii dificile de mediu (mai ales în
Moto Grosso). În prezent, se remarca o usoara tendinta de crestere a
populatiei, regiunea fiind pusa în valoare agricol si minier.

Regiunea amazoniana cuprinde nordul Braziliei (40% din tara, dar are
numai 15 mil. loc.). Se caracterizeaza prin ploi, caldura si padure.
Nu se preteaza pentru agricultura; exista totusi plantatii de cauciuc
si palmier de cocos. Drumurile sunt greu de utilizat, iar exploatarile
miniere dificil de realizat.

Regiunea de nord-est prezinta o fasie litorala, fertila si spre
interior un climat semiarid. Aici s-au fixat primii colonisti si s-au
facut primele plantatii de trestie de zahar, utilizând sclavi negri.
Totodata, aici s-a introdus bumbacul si cafeaua. Cele mai mari
suprafete se folosesc pentru cresterea animalelor. Aceasta regiune
traverseaza o puternica criza economica.

Cele mai ok referate!
www.referateok.ro