1

                                   STUDIU DE CAZ                                   

Judeţul Constanţa    

      1.   Judeţ în extremitatea sud estică a României, între Dunăre (la V) şi Marea Neagră (la E), la graniţa cu Bulgaria. Relieful predominat este de podiş tabular (Pod. Drobogei Centrale şi de Sud), sub 200 m altitudine, cu interfluvii largi, brăzdate de văi bine individualizate. Relief calcaros în Pod. Drobogei de Sud, evidenţiat prin martori de eroziune, pe aliniamentul Hârşova-Crucea-Gura Drobogei, chei, doline, peşteri.

       2.  Clima este temperat continentală, cu veri călduroase şi secetoase şi ierni reci. Temperatura medie anuală oscilează în jurul valorii de 11°C. Precipitaţiile sunt reduse cantitativ, sub 400 mm anual şi repartizate neuniform. Vânturile dominante sunt din N şi NE.

      3.   Reţeaua hidrografică are cursuri scurte, care seacă în anotimpul cald, cu excepţia râurilor Casimcea şi Topolog. Există şi numeroase limane fluviatile (Buceag, Gârliţa, Oltina, Dunăreni), fluvio-maritime (Istratia, Nuntaşi, Taşaul, Siutghiol) şi maritime (Mangalia, Tatlageacu Mare, Techirghiol).

      4.  Vegetaţia şi fauna sunt specifice regiunii temperate continentale, cu vegetaţie de stepă şi unele specii rare.

      5.    Peisaje puternic antropizate, aflate într-o continuă transformare, datorită aşezării. Intervenţia omului s-a făcut simţită în mai multe direcţii: agricultură, industrie, căi de comunicatie, turism, etc. Regiune bine populată, cu numeroase oraşe: Constanţa, Basarabi, Cernavodă, Eforie, Hârşova, Mangalia, Medgidia, Năvodari, Negru Vodă, Ovidiu, Techirghiol, şi 52 de comune. Are o suprafaţă de 7 055 km2, care reprezintă 2,97% din suprafaţa ţării. Populaţia este de 760 000 locuitori, din care 72% în mediul urban, cu o densitate de 91, 2 loc/km2.

             Condiţiile naturale şi ieşirea la Marea Neagră, au condiţionat concentrarea aşezărilor, a populaţiei. Mediul natural a fost intens modificat mai ales în cadrul oraşelor, sau ca urmare a poluării. Au apărut peisaje agricole în urma defrişării. Agricultura dispunea, în 1989, de un fond agricol mare (563 899 ha), din care 483   760 ha terenuri arabile. Viticultura are condiţii optime de dezvoltare prin podgoriile  Murfatlar, Medgidia, Nazarcea, Ostrov, Cochirleni. Livezile formează bazine pomicole în arealul localităţilor Medgidia, Basarabi (piersici), Nazarcea (caişi), Cuza Vodă, Lipniţa, Ostrov (pruni, meri, peri, cireşi, vişini).