1    1.CONSIDERATII TEORETICE    
   
    frecarea;
    forta de frecare;
    legile frecarii;
    µ(coeficient de frecare la alunecare);
    greutatea ;
    reactiunea planului(N) ;
    tensiunea in fir ;                                     
    firul ineal;

2.DISPOZITIVUL EXPERIMENTAL

3.MATERIALE NECESARE

4.MODUL DE LUCRU                        

•    etape
•    reprezentate grafica

5.INTERPRETATEA DATELOR

                              6.CONCLUZII

7.ERORI
                      
                

                          

                                     LUCRARE DE LABORATOR
                    

                  DETERMINAREA  COEFICIENTULUI  DE
                            FRECARE LA ALUNECARE



         ETAPELE LUCRARII:

      1.Consideratii teoretice

             Frecarea este fenomenul ce apare la contactul dintre doua corpuri datorita intrepatrunderii aspiritatilor si neregularitatilor microscopice ale corpurilor aflate in contact.
             
            Forta de frecare la alunecare are aceeasi directie cu directia de miscare si sens opus sensului vitezei cu care se deplaseaza corpurile.


     a
                                           N
    m     v
                Ff            


                                              G
    
              Legile frecarii:
Legea I a frecarii:Forta de frecare la alunecare dintre doua corpuri aflate nu depinde de aria suprafetei corpurilor aflate in contact,ci doar de natura materialelor suprafetelor aflate in contact.
Legea a II-a a frecarii :Forta de frecare la alunecare este direct proportionala cu normala la suprafata de contact :

                  
                  

    µ este o constanta numita coeficient de frecare la alunecare ;depinde de natura materialului si este adimensionala.
Greutatea este forta cu care orice corp este atras de Pamant.
G=m•g
-are directia razei Pamantului,sensul spre centrul Pamantului,iar modulul G=m•g, g=9,81 m/s2 la suprafata Pamantului.

    m

    G
Reactiunea planului(N)

N este forta cu care planul actioneazza asupra corpului si se numeste reactiune sau normala la plan.
Greutatea si normala sunt exemple de actiune si reactiune.

Tensiunea in fir(T) este o forta ce se exercita in anumite fire ce fac legatura intre corpuri.Aceasta forta are directia firului ,iar sensul de la punctul de legatura spre mijlocul firului.

Firul ideal este acel fir inextensibil si cu masa neglijabila.


     T
    T
        m
    T = -G
    T=G=mg
                                            G


2.Dispozitivul experimental

-determinarea coeficientului de frecare la alunecare (µ).

3.Materiale necesare

    plan drept(masa);
    corp din lemn cu M=119g;
    fir ideal si inextensibil(aţa);                                                     
    scripete fix;                                                                                
    cârlig;
    discuri metalice cu masele de 10g si 5g;
    tija metalica cu masa de 10g;
    foaie de hartie.


4.Modul de lucru
-Etapele urmate in timpul masuratorilor,reprezentare grafica,culegerea datelor experimentale si notarea lor in tabel;

   a.Etape:
    se montează dispozitivul experimental;
    se aseaza pe cârligul pentru greutati crestate,discuri, pana când mişcarea devine uniforma;
    se trec in tabel datele pentru M,respectiv m;
    se calculeaza   µ conform principiului al doilea al dimamicii(F=m•a);
    se calculeaza µ , Δ µ, Δ µ    ;
    scrierea erorilor intalnite in timpul calculelor sau in timpul culegerii datelor.


 b.Reprezentare grafica


             N                
                                T                           T      
      Ff     M    
    T
                       G1        
    T    
    
                                                                 T
                                                                   m
    
                                                                 G2    









1 5.Interpretarea datelor

                        

Lemn-
lemn    Nr det.     M(g)     m(g)        µ       µ   
  Δ µ     Δ µ   

     1    119g      35g    0,29    
 0,33     0,09    
0,13
     2    119g      40g    0,33         0,13    
     3    119g      45g    0,37         0,17    
Lemn-
metal     1    119g      70g    0,58    
 0,58     0,23    
 0,23
     2    119g      65g    0,54         0,19    
     3    119g      75g    0,63         0,28    
Lemn-
cauciuc     1    119g      80g    0,67    
 0,71     0,27    
 0,31
     2    119g      85g    0,71         0,31    
     3    119g        90g    0,75         0,35    
 

  µexact lemn-lemn = 0,2;
  µexact lemn-metal = 0,35;
  µexact lemn-cauciuc = 0,4.

µ -coeficient de frecare la alunecare;
µ - media aritmetica a valorilor lui µ;
Δ µ = µ - µexact;
Δ µ = media aritmetica a valorilor lui µ.


- Calcularea lui µ:

M: G1+N+Ff+T=M•a
     G1-N=0
     T-Ff=0→T=Ff   (1)
     Ff=µ•N=µ•G1
     G1=M•g=1190 N

m: G2+T=m•a
     G2-T=0→G2=T
     G2=m•g=35•10=350 N (2)

Din 1 si 2 → T= 350 N (Lemn-lemn)    
                      T=Ff= µ•1190    →µ=    350/1190
                                             → µ=0,29

    T= 400N →T=Ff=µ•1190→µ=    400/1190
                                                  → µ=0,33

    T= 450N→T=Ff=µ•1190→µ=450/1190
                                            → µ=0,37
Lemn-metal:

     T=700N→T=Ff=µ•1190→µ=700/1190
                                                 → µ=0,58
    
     T= 650 N→T=Ff=µ•1190→µ=650/1190
                                              → µ=0,54
    T=750N→T=Ff=µ•1190→µ=750/1190
                                                         → µ=0,63
               Lemn-cauciuc:
    T=800N→T=Ff=µ•1190→µ=800/1190
                                                          → µ=0,67
    T=850N→T=Ff=µ•1190→µ=850/1190
                                                          → µ=0,71
    T=900N→T=Ff=µ•1190→µ=900/1190
                                 → µ=0,75
              
-Calcularea lui µ:

µ lemn-lemn=( 0,29+ 0,33 + 0,37)/3 =0,33
µ lemn-metal=(0,58+ 0,54+ 0,63)/3 =0,58
µ lemn-cauciuc=(0,67+ 0,71+ 0,75)/3 =0,71

-Calcularea lui Δ µ
Δ µ = µ - µexact
Δ µlemn-lemn:
•    0,29-0,2= 0,09
•    0,33-0,2=0,13
•    0,37-0,2=0,17







Δ µlemn-metal:
•    0,58-0,35=0,23
•    0,54-0,35=0,19
•    0,63-0,35=0,28

Δ µlemn-cauciuc:
•    0,67-0,4=0,27
•    0,71-0,4=0,31
•    0,75-0,4=0,35

-Calcularea lui Δ µ

Δ µlemn-lemn=(0,09+0,13+0,17)/3 =0,13
Δ µlemn-metal=(0,23+0,19+0,28)/3=0,23
Δ µlemn-cauciuc=(0,27+0,31+0,35)/3=0,31



    6.Concluzii

    Daca mişcarea sistemului corpului si a maselor marcate (m,M) este uniforma,putem constata ca tensiunea in fir (T) este mereu egala cu greutatea maselor marcate(Mg sau mg).

    Coeficientul de frecare de alunecare (µ) este constant, fiind egal cu raportul dintre masa discurilor metalice(m) si masa corpului din lemn(M).

    Putem observa ca µ depinde de natura materialului;la lemn-lemn valoarea lui µ este mai mica deoarece  miscarea rectilinie uniforma este mai mica,la lemn-metal valoarea lui µ este mai mare ca cea a lui  µ de la lemn-lemn deoarece miscarea rectilie uniforma este mai mare,dar mai mica decat la lemn-cauciuc unde miscarea rectilinie uniforma este mai mare datorita materialului din care este confectionat corpul.

    Se poate afirma ca masa corpului mai mic (m) poate deplasa corpul cu masa mai mare (M) datorita scripetrlui fix si a pozitiei corpului mic care atarna,tragandu-l pe cel mare in jos.

    O alta afirmatie este ca coeficientul de frecare la alunecare (µ) este,conform legii a doua a frecarii,adimensional,deoarece nu are unitate de masura.
   

7.Erori

o    Erori accidentale: datorate deplasasii accidentale a pieselor aparatelor in timpul masuratorilor ;

o    Erori personale: datorate lipsei de deprindere si de dexteritate a experimentatorului.
     
o    Erori  de rotunjire:apar atunci cand in calcule intervin numere cu multe zecimale.
                    -calcularea lui µ, µ, Δ µ , Δ µ
                    -valoarea acceleratiei gravitationale (g =9,81 m/s2 ,iar noi am luat cu
valoarea g = 10 m/s2 ).                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                             

o    Erori sistematice:se produse in decursul determinarilor datorita imperfectiunii aparatelor,in acest caz a planului drept (masa) care nu este perfect dreapta.

Cele mai ok referate!
www.referateok.ro