Mecanismul de tranzacţionare în pieţele futures

    
Toate tranzacţiile futures şi cu opţiuni pe futures au loc în spaţii special amenajate pentru această activitate, locuri numite ringuri (pit-uri).
La BMFMS contractele sunt tranzacţionate în ringuri, în funcţie de tipul de activ tranzacţionat. În fiecare ring se tranzacţionează un singur activ şi acesta este singurul loc unde pot avea loc tranzacţiile cu activul respectiv. În imediata apropiere a ringurilor sunt birourile agenţiilor de brokeraj. Aici sunt primite prin fax, ordine de la investitorii individuali sau de la mari investitori comerciali, clienţi ai agenţilor de brokeraj din toată ţara, pentru a fi duse în ringurile de tranzacţionare unde vor fi executate de brokerul agenţiei de brokeraj. Fiecare ring este subdivizat în etaje, fiecare pentru o altă dată de scadenţă a contractului. Pentru prima lună (data cea mai apropiată de scadenţă şi cea mai activ tranzacţionată), este nevoie de un spaţiu mai mare. În ringul ROL/DEM de exemplu, prima lună ocupă aproximativ 3/4 din suprafaţa totală. Tranzacţionarea contractelor cu o scadenţă mai îndepărtată ocupă o suprafaţă mai mică din ring.
Brokerii stau pe treptele ringului de tranzacţionare strigând sau anunţând prin semne cantităţile şi preţurile lor de cumpărare sau de vânzare.
În apropierea ringurilor de tranzacţionare se află tabele pe care se afişează preţurile la care sunt efectuate tranzacţiile şi ora exactă. Motivul adoptării acestui sistem este de a stabili cu precizie timpul în care tranzacţiile au avut loc, aceasta în eventualitatea apariţiei unor divergenţe. De asemenea, există numeroase monitoare sau tabele electronice pe care se transmit informaţii suplimentare cum ar fi cele referitoare la preţurile de la alte burse sau pieţe, sau diverse anunţuri.
Tranzacţionarea la bursă nu este altceva decât cumpărarea şi vânzarea de contracte futures şi opţiuni. Acestea sunt tranzacţionate folosind norme de ofertare prin strigări codificate sau semne, printr-un sistem denumit licitaţie prin strigare.
Regula de bază în pieţele futures este să cumperi la preţ scăzut şi să vinzi la preţ ridicat, indiferent în ce ordine.
Tranzacţiile cu contracte futures şi opţiuni nu presupun contactul direct între participanţi deoarece acestea au loc între reprezentanţii lor - brokerii agenţiilor de brokeraj - direct pe pieţele organizate în acest scop.
Participanţii pe pieţele futures sunt speculatori şi hedgeri (producători şi furnizori de materii prime, importatori şi exportatori de mărfuri şi servicii, societăţile de valori mobiliare şi cele bursiere, băncile, fondurile de investiţii şi instituţiile financiare) care tranzacţionează în mod liber aceste contracte în scopul obţinerii de profituri şi avantaje economice, sau de a se proteja împotriva riscului de variaţie a preţului într-un viitor determinat. Interesele lor sunt diferite: speculatorii urmăresc obţinerea unui profit din diferenţa de preţ între momentul iniţierii contractului şi momentul lichidării lui, iar hedgerii urmăresc conservarea valorii activelor lor.

 

Elementele mecanismului de tranzacţionare futures

Schema mecanismului de tranzacţionare futures conţine elemente de bază ale unei asemenea pieţe şi este împărţită în patru nivele, pe baza principiului interacţiunii dintre ele.
Primul nivel notifică necesitatea existenţei unei legături constante între clienţi (producători, engros-işti, investitori) şi agenţiile de brokeraj.
Ea se materializează prin transferul constant de informaţii în ambele sensuri. Urmează stabilirea strategiei de piaţă şi, după achitarea garanţiilor şi a comisioanelor, deschierea canalului necesar fluxului de ordine şi răspunsuri ce leagă clientul de brokerul de ring, facilitându-i primului accesul la piaţă. Canalul este monitorizat în permanenţă de către funcţionarii din cadrul agenţiei din care face parte brokerul ales de client să-l reprezinte. Clientul primeşte din partea acestora, în mod constant, informaţii brute, analize şi prognoze.
Decizia aparţine numai clientului, profitul sau pierderea fiind în raport direct cu riscurile pe care şi le asumă.
Al doilea nivel notifică legătura constantă dintre agenţiile bursiere şi bursă.
Brokerii de ring preiau şi execută în bursă ordinele clienţilor lor. În felul acesta ei realizează tranzacţii la cele mai bune preţuri găsite în momentul executării ordinelor şi oferă informaţii absolut necesare desfăşurării unei vieţi economice sănătoase. Materialul rezultat în urma prelucrării de către funcţionarii bursei a informaţiilor adunate pe parcursul şedinţei de tranzacţionare este oferit agenţiilor în scopul realizării unui flux informaţional către clienţi.
Agenţiile bursiere operează pe piaţă conform ordinelor venite de la clienţi şi pe contul propriu şi garantează operaţiunile pe care le desfăşoară. Identitatea clienţilor nu depăşeşte primul nivel.
Al treilea nivel notifică întrepătrunderea dintre bursă şi casa de compensaţie, relaţie ce defineşte activitatea pieţelor futures.
Activitatea desfăşurată în bursă de agenţiile de brokeraj este garantată cu fonduri depuse în conturi speciale, la care au acces agenţiile bursiere şi organismul de clearing.
Variaţia sumelor din contul de marjă reflectă înregistrarea de câştiguri sau pierderi ca urmare a operaţiunilor desfăşurate în piaţa futures şi a modificărilor suferite de preţul de cotare al activelor ce formează subiectul contractelor tranzacţionate.
Al patrulea nivel notifică faptul că organismul de clearing (la BMFMS este Casa Română de Compensaţie) supervizează toate tranzacţiile, facilitând administrarea riscurilor asumate în activitatea bursieră prin acceptarea de garanţii şi menţinerea constantă a echilibrului dintre activitatea desfăşurată în bursă şi capacitatea de asumare a riscului.
Conturile de marjă aparţin agenţiilor bursiere, fondurile depuse provin de la clienţi, modificările suferite de nivelurile lor sunt notificate agenţiilor bursiere.
Casa de compensaţie poate verifica, din punct de vedere financiar, atât situaţia agenţiei bursiere cât şi relaţia financiară dintre aceasta şi clienţii săi. Verificările includ toate fazele activităţii desfăşurate pe piaţa bursieră. Ele încep cu ordinele transmise de clienţi (referindu-se la natura ordinului, conţinutul, data, ora, minutul acestuia), continuă cu modul lor de executare în ringul bursei prin intermediul anunţului făcut de brokerul de ring (natura anunţului, conţinutul, data, ora, minutul acestuia).
Se verifică de asemenea contextul momentului faţă de natura şi conţinutul ordinului, nivelul şi modul de garantare, relaţiile angajaţilor agenţiei cu firmele ale căror active se tranzacţionează în bursă, dar şi cu alte firme ce acţionează pe piaţa bursieră şi care sunt implicate în acţiunea supusă verificării.

Schema mecanismului de tranzacţionare futures

Ca urmare a extinderii ariei de acţiune, activitatea bursieră s-a transformat  într-o industrie internaţională în cadrul căreia interesele clienţilor converg către un punct comun: facilitarea transferului de mărfuri servicii, active monetare şi financiare, pentru obţinerea de profit.

Identificarea operatorilor din ringuri

 

Brokerii şi traderii din ring pot fi identificaţi după culoarea sacoului şi după ecuson. Aceştia ajung să se cunoască unii pe alţii dar în agitaţia tranzacţiilor este necesar un mijloc de identificare mai simplu decât numele.
Singurul mod de identificare adoptat este prin ecusoane care indică numărul cărţii de membru în numele căreia tranzacţionează brokerul.
În prezent există un singur tip de carte de membru al BMFMS. Cartea de membru al BMFMS (locul de broker) dă deţinătorului dreptul de a realiza tranzacţii pe produsele ce se cotează în ringurile bursei, atât pe pieţele futures cât şi pe pieţele cu opţiuni.
În ring, numerele înscrise pe ecuson reprezintă simbolul sau "numele" lor. Simbolul fiecărui broker este unic. Atunci când doi brokeri încheie o tranzacţie, fiecare îşi notează numărul celuilalt pe carnetul de tranzacţionare pentru a şti exact cu cine a negociat.
Dacă fiecare membru are propriul lui cod alcătuit din cifre, posibilitatea producerii unor confuzii este redusă considerabil. Confuziile pot duce la nevalidarea unor tranzacţii. Acestea se constată la sfârşitul sesiunii de tranzacţionare atunci când numărul vânzătorilor şi al cumpărătorilor nu este acelaşi sau când preţurile de executare ale tranzacţiilor diferă.
În ring există brokeri ai agenţiilor de brokeraj, funcţionari fără drept de tranzacţionare (angajaţi ai bursei şi ai casei de compensaţie), angajaţi ai firmelor membre (runneri, deckeri) şi traderi.
Sacourile, mai exact culoarea lor, reprezintă cea mai importantă parte a sistemului de identificare în ring. Ele sunt împărţite în următoarele grupuri principale: cele pentru brokeri, cele pentru angajaţii agenţiilor de brokeraj şi cele pentru personalul bursei.
Sacourile roşii purtate de către brokeri sunt impuse de către bursă. Sacourile portocalii sunt destinate traderilor.
Mai există şi angajaţi ai agenţiilor de brokeraj care au propriile sacouri prin care de disting (de regulă verzi).
Sacourile albastre sunt purtate de către reporteri la piaţă sau de alţi angajaţi ai bursei care stau în ringuri sau la echipamentul de calcul urmărind evoluţia situaţiei din ring.
Sacourile de culoare verde deschis îi indică pe funcţionarii care nu tranzacţionează şi care reprezintă firmele participante în rezolvarea problemelor ce apar în activitatea de tranzacţionare. Aceştia sunt angajaţi ai agenţiilor de brokeraj.
Ei îndeplinesc următoarele roluri:
- răspund la telefoanele de la birourile de lângă ringuri;
- comunică informaţiile din ringuri celor de la telefoane, prin intermediul semnelor manuale;
- transmit ordine şi alte informaţii la brokeri şi de la brokeri;
- păstrează ordinele de la clienţi pentru brokeri.
Ringurile pot găzdui fiecare peste 40 de persoane deodată. Însă numărul exact al oamenilor care lucrează în ringuri variază de la o zi la alta, chiar de la o oră la alta.
Cineva poate fi într-un ring timp de câteva ore, apoi să părăsească ringul şi să se întoarcă la închiderea tranzacţiilor. Dacă o piaţă este deosebit de activă, brokerii şi traderii nu vor dori să părăsească ringul şi acesta va fi mai animat.
Într-o zi obişnuită există numeroase persoane în ringuri: brokeri, traderi, supraveghetori, iar în imediata lor apropiere deckeri, runneri, angajaţi ai firmelor membre şi reporteri la piaţă.
Brokerii  sunt persoane fizice ce au în atribuţia lor exclusiv licitarea ofertelor de vânzare şi de cumpărare în numele unei agenţii de brokeraj. Ei sunt angajaţi ai membrilor bursei.
Traderii sunt persoane fizice care tranzacţionează numai în nume propriu şi pe contul lor.
Aceştia pot fi clasificaţi  în funcţie de metodele lor de tranzacţionare:
- traderul de poziţie (position trader) poate fi un trader public sau profesional care iniţiază poziţii în pieţele futures sau cu opţiuni, poziţii pe care le menţine deschise o anumită perioadă de timp (zile, săptămâni sau luni);
- traderul de o zi (day trader) deschide poziţii doar în cursul sesiunii de tranzacţionare şi le lichidează la sfârşitul ei (în aceeaşi zi);
micul speculator (scalperul) tranzacţionează în ring la fluctuaţii minime, obţinând profituri şi pierderi mici.

Determinarea preţurilor în tranzacţiile futures

 

Fiecare broker în ring este un licitator, care îşi anunţă propriile preţuri de cumpărare şi de vânzare. Semnele manuale sunt folosite şi ele pentru a indica dacă se cumpără sau se vinde. Palmele ţinute înspre ceilalţi brokeri indică vânzarea, iar palmele îndreptate spre corp înseamnă că se cumpără.
Dacă toţi brokerii licitează la cumpărare la acelaşi preţ, vânzătorul va vinde aceluia pe care îl aude primul.
Există un sistem prin care numai celor mai bune preţuri de cumpărare şi de vânzare le este permis să iasă la suprafaţă în piaţă. Dacă brokerul doreşte să plătească preţul cel mai mare, va anunţa acest lucru şi cei care oferă preţuri mai mici nu vor mai licita sau îşi vor reînnoi ofertele.
Nu este permis să se ceară la cumpărare un preţ mai mic decât preţul cerut de altcineva şi nu se poate oferi la vânzare un preţ mai mare decât preţul oferit de altcineva.
Preţurile contractelor futures şi primele opţiunilor sunt determinate de cumpărători şi vânzători, cu alte cuvinte de cerere şi ofertă. Dacă cumpărătorii sunt mai numeroşi decât vânzătorii preţurile tind să crească. Când situaţia este inversă, preţurile tind să scadă.
Într-o piaţă liberă preţurile sunt determinate prin ceea ce vânzătorul poate obţine de la cumpărător. Preţurile sunt determinate prin cât doreşte cineva să plătească pentru un anumit produs.

Exprimarea preţurilor futures diferă de la un contract la altul. Rezultatul şedinţelor de tranzacţionare se finalizează zilnic cu un sumar  al tranzacţiilor care arată cum a evoluat piaţa în ziua respectivă.
Sumarul tranzacţiilor cuprinde:
- preţ deschidere (open): preţul corespunzător primei tranzacţii a zilei;
- preţ maxim (high): preţul cel mai ridicat înregistrat pentru o tranzacţie în timpul şedinţei;
- preţ minim (low): preţul cel mai scăzut înregistrat pentru o tranzacţie în timpul şedinţei;
- preţ închidere (last): preţul corespunzător ultimei tranzacţii a zilei respective;
- preţ de cotare (settle): preţul la care se realizează marcarea la piaţă în acea zi de tranzacţionare;
- variaţia (change): diferenţa netă dintre preţul de cotare al zilei respective şi cel al zilei anterioare de tranzacţionare;
- poziţii deschise (open interest): numărul total de poziţii futures care nu au fost lichidate;
- volumul (volume): numărul total al contractelor futures tranzacţionate în ziua respectivă;
- valoarea tranzacţiilor (trading value): valoarea contractelor futures tranzacţionate în acea zi, exprimată în lei.

Un alt aspect esenţial este modul de comunicare a informaţiilor despre preţ.
În fiecare dintre ringurile de tranzacţionare ale BMFMS se află angajaţi ai bursei numiţi reporteri la piaţă.
Când în cursul unei sesiuni de tranzacţionare se produce o schimbare a preţului, aceşti observatori anunţă personalul departamentului de calculatoare care se află într-un loc special din apropierea ringului.
Schimbarea de preţ va fi imediat înregistrată şi prin vor fi transmise noile date pe monitoarele de afişare a cotaţiilor.
La ora actuală preţurile la care se încheie tranzacţiile sunt scrise pe o tabelă aflată în imediata apropiere a ringului. Pe aceeaşi tabelă sunt actualizate în timp real informaţiile necesare desfăşurării în bune condiţii a activităţii din ring, informaţiile preluate de pe piaţa interbancară, de la Bursa de Valori Bucureşti şi de la bursele de mărfuri americane.
Dar informaţia nu se opreşte la afişarea pe tabelă. Prin aceeaşi reţea se pot transmite informaţii pretutindeni în lume prin sistemele de cotaţie, dând brokerilor şi clienţilor posibilitatea de a urmări piaţa. Monitoarele din ringuri au rolul de a arăta brokerilor situaţia din ringurile futures, actualizată permanent.

 

 

 

 

 

Cele mai ok referate!
www.referateok.ro