1

MICHAEL FARADAY

 

            La 22 septembrie 1791,la Newington Butts,līngă Londra,familia unui fierar sărac,James Faraday,a sporit cu īncă un fiu:Michael.La şcoală el a īnvăţat doar să scrie, să citească şi să socotească.

            Fratele său mai mare a devenit fierar, īnvăţīnd meseria de la tatăl său.După moartea tatălui său,micul Michael,īn loc să meargă la şcoală,a trebuit să muncească.Pentru a-şi ajuta familia,a īnceput să vīndă ziare.Fiind un copil slăbuţ,n-a putut face faţă muncilor grele din fierărie. Īn 1804,la vīrsta de numai 13 ani,a izbutit cu greu să fie angajat ucenic la un librar,care īn acelaşi timp era şi legător de cărţi.Acolo a īnvăţat meseria,devenind calfă;opt ani a lucrat īn subsolul din casa unde patronul avea prăvălia.Īn tot acest timp,frămīntat de o nepotolită dorinţă de a īnvăţa,citea pe nerăsuflate carte după carte: le alegea dintre cele aduse de clienţi la legat.Pe cele care-l interesau mai mult le studia temeinic,făcīndu-şi īnsemnări care exprimau "aprobarea sau dezaprobarea teoriilor care mereu apar īn lumea ştiinţelor",după cum scria īn caietul de notiţe.Lectura Enciclopediei britanice l-a familiarizat cu fizica.

            Numai cititul cărţilor nu putea īnsă potoli setea de a şti a lui Michael.Ajutat de fratele său,a reuşit să plătească taxele pentru a frecventa un ciclu de conferinţe publice serale de fizică şi astronomie.Īmpreună cu cīţiva prieteni care urmau şi ei aceste cursuri,a īntemeiat un fel de asociaţie intitulată "Societatea filozofică a oraşului",īn cadrul căreia ţineau adevărate prelegeri despre ceea ce audiau,citeau sau experimentau,căci tīnărul legător īşi instalase un mic laborator īn podul unei case.

            Un eveniment de seamă īn viaţa lui Faraday a fost audierea lecţiilor cunoscutului chimist Davy,pe care Faraday le-a expus apoi īn rezumat īn faţa prietenilor săi.Faraday simţea să-şi consacre tot timpul īnvăţăturii şi ştiinţei.Năzuia să lucreze la Institutul Regal,a cărei activitate ştiinţifică o conducea Davy,dar nu ştia ce să facă pentru a ajunge acolo.

            La 25 de ani Faraday a publicat pentru prima oară rezultatele unei lucrări efectuate de el.De atunci numărul comunicărilor publicate a crescut an cu an. Muncea fără răgaz,de dis-de-dimineaţă şi pīnă-n noapte.Descriind īntr-o scrisoare adresată unui prieten viaţa pe care o ducea,Faraday īl prevenea: "Să nu mă īnţelegi greşit -nu mă plīng .cu cīt am mai mult de lucru,cu atīt īnvăţ mai mult…." Īn această perioadă a avut loc călătoria īn Europa īn care Faraday l-a īnsoţit pe Davy,călătorie ce a durat doi ani şi a jucat un rol de seamă īn dezvoltarea tīnărului om de ştiinţă.El a putut lua cunoştinţă  nemijlocit de situaţia existentă īn ştiinţa europeană,să vadă laboratoarele din principalele centre de cercetări ale Europei continentale şi să  stabilească  relaţii personale cu o serie de mari savanţi ai vremii. Trăgīndu-se dintr-o familie de muncitori,el īnsuşi muncitor īn tinereţe,Faraday era pătruns de concepţii democratice.El sublinia că"Ştiinţa nu poate să progreseze decīt īntr-o republică ".

            Cīnd curtea I-a oferit titlu de nobleţe şi rangul de  pair al Angliei,el l-a refuzat.Atunci a declarat "Tatăl meu a fost meseriaş,fratele meu este de asemenea meseriaş,iar eu am fost cīndva lucrător īntr-o legătorie de cărţi.Mă cheamă Michael Faraday şi aşa vreau să stea scris o dată şi o dată pe piatra mea de mormīnt." Democratismul lui Faraday s-a exprimat şi īn neobosita lui activitate de popularizator.Marele savant se socotea dator să transmită celor din rīndurile cărora se ridicase cīt mai mult din cunoştinţele pe care el īnsuşi le căpătase.Munca īncordată,activitatea continuă depusă de Faraday din frageda

tinereţe,preocupările ştiinţifice de care nu se rupea nici īn perioadele de odihnă sau boală au avut urmări grele asupra sănătăţii sale.Īncă de la vīrsta de 29 de ani a īnceput să-l supere şi,o dată cu trecerea timpului şi cu creşterea surmenajului,din ce īn ce mai grav-slăbirea memoriei.Pentru Faraday,care vedea īn cercetările ştiinţifice sensul vieţii sale,astenia nervoasă de care suferea era"un zid īntre mine şi ceea ce doresc să īnfăptuiesc".

            Īn 1836 a trebuit să plece să-şi īngrijească sănătatea īn condiţiile unui repaus complet īn Elveţia. Dar şi atunci nu-şi putea opri mintea să lucreze.Īn jurnalul său aminteşte că tocmai īn timp ce admira peisajul cu gheţari şi zăpezi ce se topeau īn zilele de sfīrşit de iarnă petrecute īn Elveţia I-a venit ideea explicaţiei teoretice  a inducţiei electrice.El nu s-a lăsat copleşit nici de piedicile pe care i le punea sănătatea zdruncinată.Īnainte de a-l angaja īn laboratorul său, Davy l-a sfătuit să nu renunţe la meseria de legător de cărţi,cu care putea să cīştige destul de bine şi l-a prevenit că ştiinţa este o stăpīnă ingrată,care recompensează rău pe cei care o slujesc,şi că dacă ar rămīne pe totdeuna la Institutul Regal,ar ajunge să moară de foame. Īn ciuda acestui sfat,Michael n-a ezitat să-şi părăsească vechea meserie,deşi patronul legătoriei īi promisese că-l va lăsa moştenitor.

1

La 25 august 1867 a murit acela care,după caracterizarea dată de F.Engels şi pe deplin confirmată īn istorie ,a fost "A fost cel mai mare cercetător īn domeniul electricităţii". Dar roadele muncii sale titanice,experimentale şi teoretice,trăiesc astăzi atīt īn nenumăratele aplicaţii ale electrificării,care contribuie hotīrītor la eliberarea oamenilor de o mare povară eforturilor fizice cīt şi īn cele mai īnaintate cercetări teoretice ale fizicii cīmpului,care lasă să se īntrevadă orizonturile unui progres nelimitat al cunoaşterii umane şi al tehnicii. Marele fizician englez a făcut mari descoperiri experimentale, fundamentale īn electricitate:

-inducţia electromagnetică(1831);

-legile electrolizei(1833);

-autoinducţia(1834);

-liniile de forţă electrice si dielectrice(1837-1838);

-schimbarea planului de polarizare a luminii sub acţiunea unui cīmp magnetic(1845);

-descoperirea diamagnetismului si paramagnetismului(1846); 

            Fiecare dintre aceste descoperiri a antrenat lucrări teoretice -experimentale generatoare de aplicaţii practice esenţiale pentru tehnica modernă;ele au constituit totodată baze de plecare īn dezvoltarea unor direcţii noi,esenţiale,ale fizicii moderne,care au dus la cunoaşterea ştiinţifică,la marile descoperiri cu privire la structura fizică a materiei.

            Primul dinam-principiul dinamului

            Un obiectiv separat al cercetărilor lui Faraday era de a explica fenomenul magnetismului rotaţional descoperit de Arago. Īn acest scop el a realizat o nouă maşină electrică,folosind magnetul Societăţii Regale.Un disc de cupru,fixat īntr-un ax de bronz,montat astfel īncīt să poată fi rotit īn diferite poziţii faţă de polii magnetului,era legat la un galvanometru prin doi conductori:unul pleca de la axul discului celălalt de la un colector care era apăsat cu mīna pe marginea discului.Īn clipa cīnd discul a fost rotit,acul galvanometrului a deviat şi devierea s-a menţinut tot timpul cīt a durat īnvīrtirea discului,fiind mai mare sau mai mică,după iuţeala cu care era rotit discul. Această experienţă a dovedit pe deplin că mişcarea mecanică produce curenţi induşi.Aparatul-un adevărat transformator al energiei mecanice īn energie electrică-este prototipul generatorului de curent continuu(dinamul). La sfīrşitul memoriului din 24 noiembrie 1831 Faraday dă şi explicaţia fenomenului descoperit de Arago:īn discul metalic īnvīrtit īn apropierea acului magnetic sau a unui magnet ce se poate roti īn jurul axului,deci care taie liniile de forţă magnetice,se produc curenţi electrici induşi.La rīndul lor, curenţii electrici induşi īn disc şi acul sau magnetul alcătuiesc un motor electric:de aceea are loc şi īncīrtirea acului sau a magnetului. 

Se poate trage deci concluzia că pīnă īn 1831 Faraday a făcut descoperiri de importanţă principală,care īn asamblu alcătuiesc cea mai mare parte din bazele electrotehnicii.

            De la conductibilitate la electroliză

            Faraday,in urma experienţelor efectuate stabileşte că toate corpurile,de la metale pīnă la lichide şi gaze,conduc electricitatea,dar īn grade diferite;căldura influenţează conductibilitatea,

mărind-o sau micşorīnd-o īn funcţie de substanţa corpului. Īn mod deosebit I-a atras atenţia schimbarea conductibilităţii la trecerea unui corp din stare solidă īn stare lichidă(primul corp studiat a fost apa, care cīnd īngheaţă,nu mai este bună conductoare de electricitate ).

            După Faraday,īn electroliză descompunerile s-ar datora forţelor interne din molecule.Curentul electric modificīnd afinitatea chimică dintre particulele de substanţă din electrolit,īn aceasta apar descompuneri şi recompuneri.Se formează anioni şi cationi din care,la electrozi,apar particulele descompuse ale corpului supus electrolizei.Dezvoltarea ulterioară a cercetărilor a arătat că ionii se formează īn electrolit īnainte de intervenţia curentului electric.Această dezvoltare a fost īnsă posibilă tocmai datorită lucrărilor lui Faraday asupra electrolizei.

            Īn urma experienţelor,Faraday ajunge la concluzia că electrolitul trebuie să fie format din doi ioni pe care-i liberează īn timpul descompunerii electrochimice.Pe baza măsurătorilor efectuate īn cursul a nenumărate experienţe,adesea repetate,el stabileşte că īn procesul descompunerii electrochimice ionii se dezvoltă la anod sau la catod īn anumite proporţii;numerele care indică aceste proporţii le numeşte echivalenţi electrochimici. Exemplificīnd, Faraday spune:"… Hidrogenul, noxigenul, clorul, iodul,plumbul,staniul…sunt ioni,iar numerele 1,8,36,125,104,58 sunt echivalenţii lor electrochimici."

            Inducţia,factor fundamental    

            Īn secolul al XX-lea,Faraday exprimă īn mod clar convingerea că:"orice fenomen care depinde de puterile materiei anorganice şi,poate,chiar de cele mai multe dintre puterile legate de viaţa vegetală şi animală este subordonat electricităţii". Iar īn cadrul fenomenelor electricităţii, arată Faraday,inducţia"are cea mai mare influenţă generală asupra fenomenelor electrice,ea pare să fie legată de fiecare din ele şi are īn realitate caracterul unui principiu prim,esenţial şi fundamental." Īn urma a numeroase experienţe,Faraday a stabilit că nu se poate electriza un corp cu un fel de electricitate fără ca,prin inducţie,să se producă şi celălalt fel de electricitate.Aceasta l-a dus la convingerea că există o strīnsă legătură īntre inducţie şi faptul,constatat  experimental şi de alţi oameni de ştiinţă,că īn fenomenele electrice sunt prezente īntotdeauna două feluri, două forme ale electricităţii, opuse şi totodată inseparabile. Concepīnd fenomenele electrice īn mod dialectic,ca o unitate a contrariilor, Faraday vedea tocmai īn inducţie acel factor care asigură unitatea celor două forţe,forme sau sensuri ale electricităţii,apariţia şi existenţa lor inseparabilă.

Cele mai ok referate!
www.referateok.ro