1
1.2.1. Activităţi productive – în domeniul industriei alimentare :
a) fabricarea de produse lactate şi băuturi răcoritoare din fructe ;
b) obţinerea de cofetărie şi patiserie ;
c) producerea de rachiuri naturale din fructe .
1.2.2. Activităţi în domeniul pestărilor de servicii :
a) prestări de lucrări agricole de toate tipurile ;
b) transport de marfă şi animale vii , cu mijloace auto proprii ;
c) intermedieri de vânzări-cumpărări de construcţii şi materiale de construcţii , de toate tipurile , în comision .
1.2.3. Activităţi în domeniul activităţilor de import
a) importul de produse alimentare de toate tipurile ;
b) importul de produse agro-alimentare ;
c) importul de produse industriale , electrice şi electro-tehnice ;
d) importul de materiale de construcţie ;
e) importul de utilaje agricole şi maşini agricole ;
f) importul de produse cosmetice ;
g) importul de ţigări , cafea , băuturi alcoolice şi nealcoolice .
1.2.4. Activităţi de comerţ
a) comercializarea prin reţeaua de magazine proprii , atât cu ridicata cât şi cu amănuntul , a produselor provenite din activitatea de import ( punctul 1.2.3. ) ;
b) comercializarea prin magazinele proprii a produselor prevăzute în paragraful anterior , provenite din producţia internă ;
c) comercializarea aceloraşi tipuri de produse în pieţe , târguri şi oboare, din ţară .
1.3. Capitalul social
CAPITOLUL II
CONTABILITATEA PRODUSELOR FINITE
2.1. Produsele finite
Activitatea desfăşurată de agenţii economici din sfera producţiei materiale se concretizează n obţinerea de produse finite , semifabricate , produse reziduale , lucrări şi servicii . Dacă la sfârşitul perioadei de gestiune producţia nu este finalizată , ea va âmbrăca forma producţiei neterminate sau în curs de execuţie .
Activele circulante
Activele circulante sunt bunuri consumabile într-o perioadă mai scurtă de un an , fără a depăşi intervalul de timp al unui ciclu de exploatare . Pentru un agent comercial , ciclul de exploatare începe din momentul cumpărării mărfurilor şi se încheie în momentul vânzării acestora . Pentru activitatea productivă ciclul de exploatare începe din momentul achiziţionării materiilor prime şi a materialelor auxiliare , continuă cu transformarea acestora în produse finite şi se încheie , din punct de vedere contabil cu înregistrarea acestor produse în documentele de stadiul în care se găsesc , activele circulante sunt de trei de evidenţă contabilă şi depozitarea lor .
Activele circulante se caracterizează prin :
a) au un caracter patrimonial ( reprezintă drepturile şi obligaţiile agentului economic care le deţine , asupra lor ) ;
b) au o durată scurtă de viaţă ( timp ) , deoarece pe măsura exploatării sunt încorporate în alte elemente patrimoniale destinate întrebuinţării sau valorificării ;
În funcţie forme :
A) valori din exploatare ;
B) valori realizabile pe termen scurt ;
C) disponibilităţi băneşti .
A) Valorile din exploatare
Valorile din exploatare sunt active circulante care au un conţinut material . Din categoria valorilor din exploatare fac parte :
a) stocurile de materiale ;
b) obiectele de inventar ;
c) producţia în curs de execuţie ;
d) produsele finite ;
e) mărfurile ;
f) ambalajele .
B) Valorile realizabile pe termen scurt
Valorile realizabile pe termen scurt sunt drepturi de creanţă asupra agentului economic asupra altor agenţi economici sau persoane fizice .
( Creanţa - este un drept al unei persoane fizice sau juridice pe care îl are de primit de la o altă persoană fizică sau juridică , la un anumit termen sau după o perioadă de timp ) .
Valorile realizabile pe termen scurt cuprind următoarele elemente:
a) clienţi ;
b) efecte comerciale de primit ;
c) valori mobiliare de plasament ;
d) decontări cu acţionarii sau asociaţii ;
e) debitori diverşi .
C)Disponibilităţile băneşti
Disponibilităţile băneşti ale agentului economic reprezintă toate mijloacele băneşti aflate în posesia acestuia , la un moment dat .
Mijloacele băneşti ale agentului economic apar în ultima fază a ciclului de exploatare , adică în urma încasării contravalorii produselor sau mărfurilor vândute , a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate . Între încasări şi plăţi trebuie să existe un echilibru permanent . partea din mijloacele băneşti făcută disponibilă în urma încasărilor şi plăţilor reprezintă trezoreria agentului economic .
Formele pe care le îmbracă disponibilităţile băneşti ale agentului economic sunt :
a) disponibilităţi băneşti aflate în casierie – casa ;
b) disponibil la bancă în lei şi devize ;
c) alte disponibilităţi băneşti ( carnete CEC , chitanţe de achitat , etc. ) .
Produsele finite
Produsele finite sunt acele bunuri materiale care au parcurs în întregime fazele procesului de fabricaţie şi nu mai necesită prelucrări ulterioare , în cadrul unităţii patrimoniale , fiind considerate corespunzătoare din punct de vedere calitativ . Ele pot fi depozitate în vederea livrării ulterioare sau pot fi expediate direct clienţilor .
Reflectarea în contabilitate a mişcării produselor finite se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 34 “ Produse “ . Deoarece procesul de producţie determină la un moment dat şi apariţia de semifabricate şi produse reziduale , grupa 34 “ Produse “ se desfăşoară pe mai multe conturi sintetice de gradul I şi anume :
· 341 “ Semifabricate “
· 345 “ Produse finite “
· 346 “ Produse reziduale “
· 348 “ Diferenţe de preţ la produse “ .
Produsele se obţin şi se predau la magazia de produse finite , în cursul lunii . Pentru luarea lor în evidenţă se folosesc costurile planificate sau antecalculate . La sfârşitul lunii , după determinarea costului efectiv al producţiei realizate se face compararea acestuia cu costul planificat .
Diferenţele care apar în urma acestei comparaţii sunt diferenţe de preţ la produse . Ele pot fi favorabile , când preţul efectiv este mai mic decât preţul planificat , caz în care înregistrarea diferenţei se face în roşu sau pot fi nefavorabile , când preţul efectiv este mai mare decât preţul planificat , caz în care înregistrarea se face în negru .
Înregistrarea acestor diferenţe are drept scop aducerea costurilor planificate ( folosite în cursul lunii ) , la nivelul costurilor efective . Din acest motiv contul 348 “ Diferenţe de preţ la produse “ este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a produselor finite .
Conturile din grupa 34 “ Produse “ au funcţia contabilă de activ , sunt conturi de bilanţ şi au rolul de a furniza informaţii de reflectare şi control gestionar, privind situaţia şi mişcarea stocurilor de produse .
Contul 345 “ Produse finite “ se debitează cu preţul de înregistrare al produselor finite intrate în gestiune , inclusiv plusurile constatate la inventariere . Se creditează cu preţul de înregistrare al produselor finite ieşite din gestiune spre vânzare sau spre altă destinaţie . Soldul debitor reprezintă preţul de înregistrare al produselor finite existente în stoc .
Conturile 341 “ Seamifabricate “ şi 346 “ Produse reziduale “ funcţionează după acelaşi reguli ca şi contul 345 “ Produse finite “ , ţinând însă evidenţa semifabricatelor şi respectiv a produselor reziduale .
Evaluarea şi înregistrarea în contabilitaten a stocurilor de produse se face la costuri de producţie efective sau la preţuri prestabilite ( standard ) .
În cazul în care se utilizează preţuri prestabilite pentru înregistrarea produselor , diferenţele dintre preţurile prestabilite ( standard ) şi costurile de producţie fective , calculate la sfârşitul lunii , se vor înregistra distinct într-un cont de diferenţe de preţ şi anume contul 348 “Diferenţe de preţ la produse“ . Acesta este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a produselor . Se debitează cu diferenţele în plus sau în minus aferente produselor ieşite din gestiune , în roşu sauCele mai ok referate! www.referateok.ro |