1

Asigurarea de protecţie şi indemnizare

 

 

Asigurarea prin cluburile de P&I are, în principiu, funcţia de preluare a răspunderii armatorilor, într-un context de reciprocitate.

După caz, la cererea cluburilor, se pot lua măsuri pentru a preîntâmpina arestarea navelor asigurate, se pot pot procura sau emite scrisori de garanţii bancare.

Riscurile de răspundere a armatorilor în cadrul asigurării de P&I sunt precizate prin condiţiile de asigurare, după cum urmează:

ŕ răspunderea pentru coliziunea navei cu o ală navă – se are în vedere că asigurarea tradiţională e limitată la ľ din daunele provocate altei nave. Asigurarea de P&I realizează o acoperire a răspunderii armatorului ce depăşeşte Ľ din valoarea pagubei provocate altei nave fără ca aceasta să fie asigurată de o poliţă CASCO.

ŕ răspunderea armatorului pentru daune pricinuite prin coliziunea mărfurilor sau altor bunuri transportate cu nava sa – În principiu, această răspundere este integrată în asigurarea de P&I pentru că abordajul cauzat din culpă unei nave face ca repararea daunelor să cadă în sarcina navei ce le-a cauzat.

ŕ răspunderea pentru daunele pricinuite navelor şi bunurilor aflate la bordul acestora, altfel decât prin coliziune – Daunele pricinuite de neglijenţa în exploatarea şi asigurarea navei, de acţiunile ce au loc la bordul navei: incendiu, explozie, manevre defectuoase.

ŕ răspunderea în baza controlului de alimentare cu combustibil – Aceasta este preluată în asigurarea reciprocă, dar doar în limita contractelor de bunkeraj în porturi. Deci, asigurarea nu se extinde asupra riscurilor generate de alimentarea în afara porturilor.

ŕ răspunderea pentru daunele pricinuite obiectelor fixe sau plutitoare – Este preluată prin asigurarea de cluburile de P&I pentru că, conform legilor specifice şi normelor generale ale fiecărui stat, armatorul este chemat să răspundă pentru daunele pricinuite instalaţiilor portuare fixe sau mobile care au aparţinut terţilor, cu condiţia ca aceste riscuti să nu fi fost preluate printr-o asigurare contractuală.

ŕ răspunderea pentru îndepărtarea epavelor rezultate din naufragiu – Se preiau de asigurarea de cluburile de P&I următoarele elemente:

·         cheltuielile aferente ridicării, îndepărtării, distrugerii rămăşiţelor navelor avariate dacă acestea cad în sarcina armatorului;

·         cheltuielile impuse pentru ridicarea, îndepărtarea, distrugerea bunurilor de pe nava asigurată dacă aceste cheltuieli revin armatorului;

·         răspunderea armatorului faţă de terţe persoane, fizice sau juridice, derivând din operaţiunile de ridicare a navei, îndepărtarea rămăşiţelor, distrugerea resturilor navei ori bunurilor;

·         răspunderea armatorului în cazul neputinţei sale de a îndepărta sau distruge epava.

ŕ răspunderea derivată din contractele de închiriere a instalaţiilor şi utilajelor de încărcare/descărcare – Se pot asigura de către armator la cluburile de P&I având în vedere pericolele şi riscurile ce pot afecta bunurile închiriate, integritatea şi sănătatea operatorilor.

ŕ răspunderea pentru reasigurarea protecţiei şi conservării bunurilor transportate – Se au în vedere două aspecte ale răspunderii:

a)      răspunderea pentru pierderea totală a bunurilor;

b)      răspunderea pentru avarierea bunurilor transportate.

ŕ răspunderea pentru transportul mărfurilor în containere.

ŕ neîncasarea contribuţiei mărfii la avaria comună.

ŕ alte răspunderi ale armatorului ca:

·         răspunderea pentru amenzi aplicate armatorului de autorităţile portuare, vamale, de frontieră, instanţele de judecată, etc;

·         răspunderea pentru cheltuielile impuse în cazurile de carantină;

·         răspunderea pentru unele cheltuieli de exploatare a navei (ancheta privind dispariţia navei).

De remarcat că în acţiunea lor, cluburile de P&I respectă cu stricteţe principiul neamestecului în sfera asigurărilor contractuale, riscurile aferente unor asemenea asigurări nefiind preluate în asigurarea de P&I.

 

ASIGURAREA BUNURILOR ÎN TRANSPORTURILE TERESTRE ŞI AERIENE

 

1. ASIGURAREA BUNURILOR ÎN TRANSPORTUL TERESTRU

 

Obiectul asigurării:

Se asigură facultativ mărfurile obişnuite ce fac obiectul transportului pe căile ferate, cu vehicule sau prin poştă. În condiţii speciale se asigură şi mărfurile perisabile, periculoase, bunurile de valoare mare (bani, documente, hârtii de valoare, obiecte preţioase, colecţii, tablouri şi animale vii).

Riscurile asigurării:

Sunt acoperite următoarele riscuri:

-          incendiu, ploaie, trăsnet, grindină, explozie, inundaţii, furtună, avalanşe, etc;

-          accidente ale mijloacelor de transport – ciocniri, loviri, derapări, răsturnări;

-          acte de tâlhărie – spargere, scurgere/risipire sau furt al bunurilor asigurate, ca urmare a accidentului mijloacelor de transport;

-          accidente în timpul încărcării/descărcării bunurilor.

Excluderi: Nu se acordă despăgubiri pentru:

-          pagube produse din cauza unor însuşiri proprii bunurilor transportate;

-          pagube produse ca urmare a relei conservări, de către asigurat, a bunurilor transportate ca urmare a ambalării şi transportului bunurilor în stare deteriorată;

-          pagube produse bunurilor transportate de: insecte, ger, căldură, etc;

-          pagube produse bunurilor transportate ca urmare a predării spre expediere a unor bunuri excluse de la transport sub denumire falsă, inexactă, incompletă.

Suma asigurată:

La asigurearea de tip CARGO – suma poate fi formată din:

-          valoarea bunurilor potrivit facturii;

-          costul transportului şi costul asigurării dacă acestea nu sunt incluse în valoarea facturii;

-          cheltuielile şi taxele vamale;

-          supraasigurarea de 10% din valoarea bunurilor, doar dacă nu s-a convenit altfel, pentru acoperirea acelor cheltuieli ce nu pot fi prevăzute la încheierea asigurării.

Prima de asigurare:

Se determină prin înmulţirea sumei asigurate cu cota de primă ce variază în funcţie de felul transportului. Pentru protejarea bunurilor în timpul transportului terestru se pot încheia asigurări facultative de abonament (transportul  pe calea ferată, transportul cu vehicule, prin poştă sau în transportul combinat).

Asigurarea se încheie fără termen pentru sumele maxime stabilite de asigurător pe un vagon de cale ferată, un autovehicul, un colet.

Dacă la transport, valoarea bunurilor este mai mare decât cea prevăzută în asigurarea de abonament, pentru diferenţă se poate încheia o asigurare suplimentară.

Răspunderea societăţii de asigurare:

Începe şi încetează în mod diferenţiat şi specific. Ea începe după intrarea în vigoare a asigurării astfel:

·         la bunurile transportate pe calea ferată – din momentul primirii bunurilor de către transportator, cu respectarea regulamentului de transport;

·         la bunurile transportate cu vehicule – din momentul încărcării bunurilor în vehicule.

Răspunderea societăţii de asigurări încetează, de asemenea, în mod diferenţiat:

·         la bunurile transportate pe căile ferate – din momentul eliberării bunurilor către destinatar;

·         la bunurile transportate cu vehicule – din momentul descărcării acestora din vehicule la destinaţie.

Societatea de asigurări are dreptul să verifice siruaţia reală a bunurilor transportate şi să efectueze, pe această bază, regularizarea primelor de asigurare în funcţie de situaţia reală.

Constatarea, evaluarea şi stabilirea despăgubirii:

Are loc, în mod specific, dar cu încadrarea în coordonatele mecanismului asigurării de bunuri.

1

Constatarea pagubei are loc în urma sesizării organelor de poliţie şi înştiinţării societăţii de asigurări cu privire la producerea pagubei asigurate.

La opţiunile de constatare participă:

-          inspectorul de daune al societăţii de asigurare;

-          cărăuşul;

-          organele de poliţie;

-          asiguraţii sau reprezentanţii lui;

-          martorii (după caz).

Cu acestă ocazie se întocmeşte un proces verbal de constatare a pagubei. Evaluarea pagubei are loc în funcţie de cantitatea bunurilor prejudiciate şi de preţurile de evaluare la data producerii evenimentului asigurat.

Despăgubirea este, în principiu, cel mult egală cu paguba, cu condiţia să nu depăşească suma asigurată. Plata despăgubirii se efectuează în cadrul unui termen precizat în contractul de asigurare, în principiu în termen de 30 de zile, în caz de furt sau de dispariţie a bunurilor, de la data înştiinţării asupra cazului asigurat.

Dacă, ulterior, bunurile sunt recuperate, atunci sumele plătite ca despăgubiri se restituie societăţii de asigurări.

 

ASIGURAREA AUTOVEHICULELOR (auto CASCO)

 

Poate fi încheiată de persoanele fizice sau juridice cu domiciliu, sediu sau reşedinţa în România.

Obiectul asigurării:

Autovehiculele ce sunt înmatriculate conform dispoziţiilor legale privind circulaţia pe drumurile publice , respectiv:

-          autovehicule pentru transportul terestru de persoane;

-          autovehicule pentru transportul de bunuri;

-          autovehicule speciale pentru gospodărirea comunală;

-          tramvaiele sau alte mijloace de transport pe cale;

-          remorci auto trase de un vehicul asigurat.

Riscurile asigurării:

Autovehiculele sunt asigurate pentru riscurile la care sunt supuse atât timp cât circulă, cât şi în timpul asigurării ca:

-          accidente (ciocniri, izbiri, căderi, derapări);

-          incendiu, trăsnet, explozie;

-          calamităţi naturale;

-          furt.

La asigurarea autovehiculului pentru pagubele de furt sunt cuprinse:

-          furtul autovehiculului, al unor componente sau piese;

-          pagube produse ca urmare a furtului, tentativei de furt al unor componente sau piese, sau al unor bunuri din autovehicule;

-          pagube produse încăperii în care se afla autovehiculul ca urmare a furtului prin efracţie sau a tentativei de furt.

Se mai acordă despăgubiri pentru:

-          cheltuieli pentru transportul autovehiculelor la atelierul de reparaţii cel mai apropiat sau la locul de adăpost cel mai apropiat;

-          pagube produse autovehiculelor cu ocazia măsurilor luate în timpul producerii riscului asigurat, pentru salvarea autovehiculului sau a construcţiilor unde se află acesta;

-          cheltuielile făcute cu ocazia limitării pagubelor.

Mecanismul asigurării:

Asigurarea se încheie la solicitarea posesorului autovehiculului în baza declaraţiei de asigurare şi, respectiv, a contractului de asigurare.

Perioada de asigurare este de 1 an sau 6 luni, iar pentru deţinătorii de autovehicule aflate temporar în România poate fi mai mică, dar minim 1 lună. Asigurarea se consideră încheiată odată cu emiterea de societatea de asigurare a contractului de asigurare şi încasarea primei de asigurare, fiind valabilă pentru autovehiculul specificat în contract.

Suma asigurată:

Asigurarea se face la suma declarată de asigurat, dar care nu trebuie să depăşească valoarea autovehiculului la momentul încheierii contractului.

Valoarea la data asigurării se determină:

-          la autovehiculele româneşti – din preţul de comercializare se scade uzura;

-          la autovehiculele străine – din valoarea în valută ce se transformă în lei se scade uzura.

Primele de asigurare:

Sunt anuale, fiind stabilite, după caz, în sumă fixă pe tipuri şi mărci de autoturisme sau sub forma unor cote tarifare, la 100 de lei suma asigurată.

În tariful de prime se cuprind primele de asigurare anuale, în sumă absolută, diferenţiată pe 12 grupe tarifare, în funcţie de capacitatea cilindrică a motorului: grupa minimă – 750 cm3; grupa maximă 6000 cm3.

Pentru autoturismele folosite ca taximetre sau în şcolile de conducere auto, primele de asigurare se majorează.

Pentru autoturismele autostaţionare şi, inclusiv remorcile tractate după autovehicule se pot încheia, de asemeni, asigurări cu prima de asigurare integrală sau cu prima de asigurare redusă cu 15%, 20%, 30%, faţă de cea prevăzută în tariful de primă. Aici şi despăgubirile se micşorează corespunzător reducerii primei de asigurare.

Primele de asigurare stabilite în cadrul societăţilor de asigurare pot fi reduse şi în ipoteza aplicării “clauzei bonus”. Mai precis, în cazul în care asigurarea se reînnoieşte în următorii ani fără ca asiguratul să fi beneficiat de despăgubirile respective, prima se micşorează: cu 15% (în primul an), 25% (în anul 2), 35% (în al 3-lea an), 45% (în anul şi în următorii ani).

Răspunderea asigurătorului:

Răspunderea societăţii de asigurări începe după 24 de ore de la exprimarea zilei în care s-a încheiat contractul şi s-a achitat prima de asigurare şi încetează la ora 24 a ultimei zile din perioada de asigurare.

Despăgubirea:

Nu poate depăşi suma asigurată, cuantumul pagubei şi nici valoarea autovehiculului în momentul producerii riscului asigurat.

Dacă suma asigurată este mai mare decât valoarea autovehiculului în momentul producerii riscului, despăgubirea va fi egală cu cuantumul pagubei.

Dacă suma asigurată este mai mică decât valoarea autovehiculului în momentul producerii riscului, despăgubirea va fi calculată, reducându-se cuantumul pagubei corespunzător raportului dintre suma asigurată şi valoarea autovehiculului la data producerii riscului asigurat.

Nu se acordă despăgubiri pentru:

-          pagube produse prin întrebuinţare, funcţionare, uzare, defecte de fabricaţie;

-          pagubele produse părţilor componente de rezervă (preluate, huse, etc);

-          cheltuielile făcute pentru transformarea sau îmbunătăţirea autovehiculului în comparaţie cu starea dinaintea producerii evenimentului asigurat;

-          cheltuielile făcute pentru repararea unor avarii necuprinse în asigurare;

-          pagube indirecte:

·         reducerea valorii autovehiculelor după reparaţii;

·         pagube produse în legătură cu utilizarea autovehiculului la concursuri sau antrenamente;

·         pagube provocate cu intenţie de asigurare.

Nu se acordă despăgubiri dacă:

-          autovehiculul nu avea certificat de înmatriculare valabil;

-          asiguratul a condus autovehiculul şi a produs accident sub influenţa băuturilor alcoolice;

autovehiculul, în momentul producerii accidentului, era condus de o persoană fără perm

is de conducere valabil.

Cele mai ok referate!
www.referateok.ro